Nu de puţine ori, geologii care cercetează depozitele de fliş (pachete de roci sedimentare alcătuite din strate subţiri de gresii, în alternanţă cu marne sau argile) identifică pe suprafeţele inferioare de strat structuri biogene asemănătoare fagurilor de miere, ce aparţin tipului de urmă Paleodictyon.
Deşi au trecut 170 de ani de când cercetătorul italian Giuseppe Meneghini a descris urma de tip Paleodictyon, modul în car acest ichnofosil se formează este încă departe de a fi lămurit. Numeroşi cercetători l-au considerat mult timp a fi un corp fosil care reprezintă o algă, un spongier, un coral, sau chiar icre de peşti, moluşte sau ceva generat de mormolocii de broască. În prezent, majoritatea opiniilor științifice susțin că Paleodictyon este o structură sedimentară biogenă, localizată în stratul superficial al sedimentelor de pe fundul oceanelor adânci, legătura întregului sistem făcându-se prin tunele verticale deschise la suprafaţa sedimentului.
Articolul poate fi citit în întregime la – https://www.edupedu.ro/urmele-de-tip-paleodictyon-sau-despre-fagurii-de-miere-de-pe-fundul-marilor-si-oceanelor/?fbclid=IwAR1FYMv4SpRmLdWJMpNpHnryJEXyyZXE1-1z2Q2U0V4VDXV9-QjglC9xzho