Cel mai mare laborator românesc de studiere a mediului și a vieții se ridică la Murighiol, în Delta Dunării. El este parte a DANUBIUS-RI, cea mai importantă structură de cercetare paneuropeană dedicată studierii sistemelor fluviu – deltă – mare în care este implicată România, de o importanță comparabilă cu aceea a Laserului de la Măgurele. Hub-ul de la Murighiol “are un rol vital în coordonare: este inima și creierul proiectului”, a explicat Adrian Stănică, coordonatorul primei astfel de infrastructuri de cercetare paneuropene. El a explicat că DANUBIUS – RI va încerca să ofere soluții practice de combatere a inundațiilor, a poluării sau a schimbărilor climatice.
• În valoare de 230 de milioane de euro, DANUBIUS-RI reunește 11 țări europene pe care le și coordonează și are ca termen de dezvoltare anul 2026.
• Componenta românească a DANUBIUS – RI, numită DANS, pregătește construcția celui mai mare laborator românesc de studiere a mediului și a vieții, la Murighiol, în Delta Dunării. Din DANS fac parte și Supersite-ul Delta Dunării și Centrul de Date Galați.
• Primele estimări ale costurilor DANS sunt de 100 de milioane construcția și costuri de întreținere de minim 10% pe an.
În perioada în care România va deține președinția UE, este planificată depunerea la Comisia Europeană a documentației necesare pentru construirea celor 3 componente românești din proiectul internațional: studii de fezabilitate pentru Hub-ul de la Murighiol, pentru supersite-ul Deltei Dunării și pentru Centrul de date de la Galați.
Manuela Sidoroff, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice, a declarat că “problema centrală de cercetare care va fi abordată în Delta Dunării, dar care nu este singura, este problema eutrofizării. Este foarte serioasă, partenerii din consorțiul DANUBIUS-RI sunt de acord că aceasta este problema centrală și este nevoie de unirea tuturor forțelor pentru a o rezolva”.
Adrian Stănică, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină (GeoEcoMar), a explicat că “noi țintim să fie și principalul centru care să găsească soluții în problema extrem de complexă a eutrofizării. Dacă găsești soluții la capătul Dunării, soluția asta se poate aplica oriunde în lume. Deci probleme legate de fluxurile de materie, mai ales de azotați, care duc la exploziile algale în anumite condiții de temperatură; în momentul în care aceste alge putrezesc, descompun oxigenul din apă și duc la sufocarea vieții care există în partea de jos”.
“Hub-ul de la Murighiol are un multirol”, în cadrul DANUBIUS-RI, a declarat Adrian Stănică. “Are un rol istoric și romantic, pentru că de aici a plecat totul. Pe de o parte, are un rol vital în coordonare: este inima și creierul proiectului. (…) Noi dezvoltăm în acest hub capacități care nu există în toată partea asta de Europă. Este ceea ce se numește în engleză Capacity building. Putem construi niște laboratoare care să fie deschise unui număr foarte mare de tineri, de cercetători, nu doar din România, ci din toată zona de est, nu doar din Dunărea de Jos, ci și din bazinul Mării Negre. Bineînțeles, va fi deschis cercetătorilor din toată lumea”, a adăugat Stănică, coordonatorul infrastructurii de cercetare DANUBIUS – RI.
“De ce am ales Murighiol? Este situat în Delta Dunării, colegii noștri de la GeoEcoMar și de la INCD Delta Dunării Tulcea dezvoltă 18 puncte de observații și datele sunt transmise în hub și prelucrate, iar apoi sunt transmise în centrul de date care va fi situat la Galați. Dar multă lume se întreabă: numai pentru că este în Deltă am ales Murighiol? Răspunsul este nu. Accesibilitatea este ridicată, din perspectiva cercetătorilor străini care vor veni și vor lucra la acest centru – există aeroportul din Tulcea și aeroportul din Constanța”, a afirmat Manuela Sidoroff, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice.
Manuela Sidoroff a precizat că “toate țările europene care sunt partenere au deja unități de cercetare care sunt partenere în domeniu, care există. În România, nu există. Deci facem un efort deosebit ca să construim infrastructura noastră de cercetare, care de fapt va conduce acest proiect. Hub-ul general al DANUBIUS-RI și proiectul DANS vor fi la Murighiol”.
“În Hub-ul de la Murighiol vor lucra 150 de persoane angajate permanent și încă aproximativ 150 de persoane care vor veni cu contracte din străinătate, cu studenții, pentru diverse aplicații”, a anunțat aceasta.
Potrivit directorului Institutului pentru Științe Biologice, “în Delta Dunării va fi un mare centru de colectare a datelor” – GeoEcoMar și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării Tulcea (INCD) dezvoltă aici 18 puncte de observații. Informațiile culese de aici vor fi prelucrate la Murighiol “și vor fi trimise apoi la Galați, unde vor fi stocate toate datele, inclusiv din nodurile și supersite-urile partenerilor din străinătate. Deci Galați va avea toate datele din tot consorțiul”.
Sidoroff a explicat că Proiectul DANS este susținut de 5 parteneri: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice, care conduce acest proiect, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marina – GeoEcoMar – coordonatorul DANUBIUS-RI, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării Tulcea – INCDDD Tulcea, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Academia Română – Institutul de Geodinamica „Sabba Stefãnescu”.
Articolul din CURIERUL NAȚIONAL a făcut parte din campania de presă a proiectului DANS. În cadrul acestei campanii, au apărut articole cu conținut similar în următoarele publicații:
Viața liberă Galați – https://www.viata-libera.ro/actual/119894-murighiol-inima-danubius-ri-cea-mai-importanta-structura-de-cercetare-paneuropeana-dedicata-sistemelor-fluviu-delta-mare-ce-cauta-cercetatorii/
Telegraf online – https://www.telegrafonline.ro/murighiol–inima-danubiusri/