Autor: Ruxandra Zamfir
Nivelul oxigenului din apele lacurilor din întreaga lume este în scădere. Acest fenomen poate duce la ”sufocarea” faunei sălbatice și amenință furnizarea cu apă potabilă a populației.
Scăderea dramatică a nivelului de oxigen din corpurile de apă dulce a fost recent subiectul unui articol apărut pe prima pagină a cotidianului britanic The Guardian. Autorul articolului, jurnalist specializat în domeniul protejării mediului înconjurător, a folosit un studiu științific publicat de revista ”Nature” care arată că nivelului de oxigen din lacurile analizate a scăzut de trei până la nouă ori mai rapid în ultimii 40 ani. Oamenii de știință au descoperit că acest fenomen nu este unul constant – nivelurile de oxigen din apele adânci au scăzut cu 19%, în timp ce cele din apele de suprafață doar cu 5%.
Cauza principală a acestui declin este creșterea globală a temperaturii, apa mai caldă a lacurilor nemaiputând reține la fel de mult oxigen. Creșterea temperaturilor în timpul verii face și ea ca apele de suprafață ale lacurilor să fie mai calde și mai puțin dense decât apele de la adâncime. Această stratificare a maselor de apă, cu cele cu densități mai mici în partea superioară, iar cele mai dense la fund, determină o reducere a amestecului dintre acestea. La rândul său, lipsa unei circulații verticale în masa de apă duce la scăderea nivelului de oxigen la adâncimi mai mari.
“Toate formele complexe de viață depind de oxigen și, atunci când nivelurile de oxigen scad, este redus și habitatul mai multor specii.” afirmă profesorul universitar Kevin Rose de la Institutul Politehnic Rensselaer (RPI) în SUA, membru al echipei de cercetare. „Acest studiu arată că problema este mai gravă în cazul apelor dulci decât în cel al oceanelor, punând în pericol aprovizionarea cu apă potabilă și afectând echilibrul delicat care permite ecosistemelor complexe de apă dulce să prospere”, declară Curt Breneman, decanul Facultății de Științe din cadrul aceluiași Institut.
În ultimele cinci decenii, habitatele de apă dulce, care sunt bogate în pești, insecte, păsări și animale, au suferit pagube importante, fauna sălbatică din toate colțurile lumii scăzând cu 84 % față de 1970. Pe lângă modificările climatice globale și poluare, cauzele acestui declin includ și utilizarea excesivă a apei pentru lucrările agricole.
Studiul a analizat valorile de oxigen dizolvat și temperatură colectate în 45,000 de profile verticale măsurate din aproape 400 de lacuri din întreaga lume. Cele mai multe măsurători datează din jurul anului 1980, deși unul datează chiar din 1941. Cele mai multe probe de apă provin din lacuri aflate în zone cu climă temperată din Europa și SUA, cu doar câteva excepții, acelea ale unor lacuri aflate de la latitudini mai mari, mai aproape de poli, cât și a unor lacuri tropicale din Africa. Atât în cazul lacurilor din zonele arctice, cât și în cel al lacurilor tropicale, spun cercetătorii, a fost constatată o scădere a nivelului de oxigen similară cu cea din lacurile aflate în zone cu climă temperată. Noul studiu arată și că, în lacurile în care nivelul de oxigen a scăzut până la aproape zero, sedimentele conțin un conținut semnificativ de fosfor, care este un nutrient esențial pentru proliferarea bacteriilor. Proliferarea acestora duce la apariția emisiilor de gaz metan cu puternic efect de seră și, automat, la continuarea ”cercului vicios” al modificărilor climatice globale.
O creștere a temperaturii apelor de suprafață a fost observată și în lacurile din Delta Dunării. Un raport publicat în 2014, în cadrul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană și implementat de World Wide Fund for Nature România, Rezervația Deltei Dunării din Ucraina, Centrul Ucrainian de Studii Regionale și ONG-ul Ecospectr din Moldova, arată două realități importante: temperatura la suprafața apei crește mai devreme în lunile de primăvara, iar temperatura medie a verii este mai mare de la an la an.
Cercetarea românească este și ea implicată în studiul efectelor pe care modificările climatice globale le au asupra corpurilor de apă dulce din Delta Dunării. Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină GeoEcoMar derulează în prezent două proiecte dedicate studierii acestor lacurilor – primul este finanțat de Ministerul Cercetării, Dezvoltării, Inovării și Digitalizării (coordonator Irina Catianis), iar cel de-al doilea este un proiect internațional finanțat de Agenția Spațială Europeană (coordonator Albert Scrieciu).
Fig.1 – Harta modificărilor morfologice produse în albia Dunării în bifurcația Ceatal Izmail. Sursa: Gabriel Iordache/ GeoEcoMar
“Datele despre temperatura apei și oxigen dizolvat sunt putine în timp și spațiu, iar efortul de a le obține este unul considerabil. Ca sa monitorizam o zonă atât de complexă ca Delta Dunării, care cuprinde rezerve importante de apa și biodiversitate, avem nevoie și de alte instrumente.”, spune Adriana Constantinescu, cercetător științific la GeoEcoMar. Ea menționează că proiectul finanțat de MCDID presupune monitorizarea lacurilor din Delta Dunării, cu măsurători ale calității apei, care includ temperatura și oxigenul dizolvat. Obiectivul proiectului internațional în care GeoECoMar este parte – CCI Lakes – este de a obține informații din date satelitare, care să permită realizarea de hărți de temperatură a apei, turbiditate și clorofilă începând cu 1992 și până în prezent, cu o frecvență de câteva zile. ”Produsele finale, la care lucrăm în prezent, împreună cu datele măsurate în teren, vor fi folosite pentru a face o evaluare a evoluției calității apelor de suprafață din ultimii 30 de ani din câteva dintre lacurile mari ale Deltei, inclusiv dinn Complexul Lagunar Razelm-Sinoe.”, spune Adriana Constantinescu.
Fig.2 – Hartă a lacurilor studiate în cadrul proiectului CCI Lakes (sursa foto – CCI Lakes)
Oamenii de știință avertizează că, în condițiile în care modificarea globală a climei este un fenomen în plină desfășurare, este de așteptat ca nivelul de oxigen din lacurile din întreaga lume să scadă în continuare. Chiar și menținerea stării actuale de fapt presupune acțiuni concertate de protejare. Iar proiectele științifice dedicate corpurilor de apă dulce reprezintă instrumentele necesare pentru a putea a le ”radiografia”.
În comparație cu oceanele, unde curenții globali furnizează continuu oxigen apelor mai adânci, lacurile sunt mici și izolate unele de celelalte. „Schimbările climatice, împreună cu poluarea generată de agricultură, amenință sistemele vulnerabile de apă dulce, sporind urgența reducerii puternice a emisiilor de gaze cu efect de seră”, afirmă Hans-Otto Poertner de la Alfred-Wegener-Institut din Bremerhaven din Germania, citat de The Guardian.