Proiecte

Mediul înconjurător din Europa se află într-o stare alarmantă, efectele schimbărilor climatice reprezentând factori agravanți. Pentru a asigura prosperitatea economică, bunăstarea umană și pacea socială, este imperativă o schimbare sistemică transformatoare a societății noastre. Restaurarea ecosistemelor folosind soluții bazate pe natură (NbS) este esențială pentru această schimbare, o schimbare în care apele dulci joacă un rol esențial.

Proiectul DOORS  are ca scop punerea în aplicare a Agendei Strategice de Cercetare – Inovare la Marea Neagră. DOORS urmărește refacerea și protecția ecosistemelor naturale specifice ale Mării Negre, dar și punerea în valoare în mod rațional a resurselor  acesteia. Proiectul dorește să susțină o mai bună conexiune între cercetarea științifică, politicile de mediu și industrie, precum și informarea publicului larg cu privire la problematica specifică Mării Negre . DOORS oferă un cadrul ambițios pentru a depăși barierele din calea promovării agendei Economiei Albastre și reunește eforturile de monitorizare fragmentate existente, furnizează o capacitate de observare de ultimă generație, implică părțile interesate prin abordări participative și stabilește un cadru armonizat de consolidare a capacităților. Aceste rezultate maximizează beneficiile tuturor comunităților de la Marea Neagră pentru a promova creșterea afacerilor, pentru a avea părți interesate bine informate și cetățeni educați. DOORS este susținut de co-dezvoltarea și co-crearea acțiunii de cercetare și inovare cu actori-cheie din toată regiunea Mării Negre, creând astfel încredere și înțelegere reciprocă.

Obiectivul principal al proiectului DOORS este operaționalizarea Agendei Strategice de Cercetare – Inovare la Marea Neagră, ca sprijin pentru implementarea cu succes a principiilor Creșterii Albastre și susținerea atingerii scopului de a avea o Mare Neagră Productivă și Sănătoasă până în 2030, prin intermediul a trei mari programe cheie:

• Crearea unui Sistem al Sistemelor (SoS): Platformă informatică ce grupează informațiile despre Marea Neagră obținute din măsurători directe, satelitare și integrarea lor cu date din modelări matematice. Scopul SoS este să ofere acces liber la informații privind procesele fizice, gelogice, hidrologice, biologice, ecologice care au loc în Marea Neagră.
• Dezvoltarea Acceleratorului Creșterii Albastre (BGA): Identificarea sectoarelor economice cu potential de inovare din domeniul Economiei Albastre, susținerea antreprenorilor în această direcție.
• Aplicarea Programului de Transfer de Cunoaștere și Instruire (KTT) : Educare și instruire în legătură cu problematica Mării Negre. Promovarea dialogului între diversele categorii de actori cheie, pentru a promova o cultură a deschiderii și a bunelor practici.

Proiectul BRIDGE-BS își propune dezvoltarea instrumentelor și capacităților predictive necesare pentru a înțelege și prezice impactul factorilor multipli de stres, atât climatici, cât și antropici, asupra serviciilor ecosistemice furnizate de Marea Neagră. Aceste servicii ecosistemice și răspunsurile lor la factorii de stres vor fi cartografiate, monitorizate și modelate pentru a identifica un spațiu operațional sigur în care o economie albastră sustenabilă poate prospera. În acest scop, BRIDGE-BS este structurat în jurul a „trei” noduri interconectate, respectiv ”Dinamica serviciilor ecosistemice”, „Incubatoarele de Creștere Albastră” și „Cetățeni Responsabili”. Nodul 1 va evalua, prezice și determina reziliența ecosistemului, utilizând serii temporale de date, simulări și instrumente de învățare automată, pentru a oferi instrumente de management adaptiv. Nodul 2 va identifica serviciile care pot sprijini Creșterea Albastră sustenabilă în Marea Neagră prin consolidarea managementului resurselor, dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor inovatoare, precum și sprijinirea start-up-urilor și a modelelor de afaceri inovatoare pentru a crea valoare adăugată și locuri de muncă. Nodul 3 va sprijini adoptarea în politicile sectoriale a rezultatelor științifice furnizate de BRIDGE-BS și va instrui și consolida colaborările dintre oamenii de știință și părțile interesate, precum și dintre factorii de decizie politică, reprezentanții industriei și ai societății civile. Cel mai important, prin intermediul Nodului 3, BRIDGE-BS va crea o comunitate conectată a Mării Negre, consolidată de o nouă generație de cercetători și inovatori, pentru a aborda provocările emergente ale Mării Negre.

Obiectivul general al proiectului REXUS este de a aduce schimbări profunde în modul în care societățile  abordează interconectarea dintre elementele Apă, Hrană, Energie, Climă (Nexus). Proiectul susține că acest lucru este posibil numai prin activarea parteneriatelor incluzive Nexus – numite Alianțele pentru Învățare și Acțiune (LAA). Obiectivul este ca, în cazul pilot al parteneriatului Alianțelor din Europa și America Latină, să se dezvolte viziuni comune și Strategii de Management Nexus adaptive, care să îndeplinească obiectivele sectoriale Nexus, precum și obiective generale, cum ar fi protecția habitatelor.

Hidrogenul regenerabil combinat cu stocarea subterană la scară largă permite transportul energiei în timp, echilibrând impactul producției variabile de energie regenerabilă. Deși stocarea hidrogenului pur în cavități saline este practicată încă din anii ’70 în Europa, aceasta nu a fost realizată niciodată în zăcăminte epuizate sau în acvifere.

Sunt necesare dezvoltări tehnice pentru a valida aceste două soluții. Deoarece studiile de fezabilitate tehnică a stocării hidrogenului în subteran în zăcăminte epuizate sau în acvifere vor fi specifice fiecărui sit, la fel ca în cazul altor activități legate de geologie, proiectul HyStories va furniza dezvoltări aplicabile pentru o gamă largă de situri potențiale viitoare: adăugarea caracteristicilor relevante pentru stocarea hidrogenului în bazele de date privind rezervoarele la scară europeană; modelarea rezervoarelor și a proceselor geochimice pentru cazuri reprezentative pentru subsolul european și testarea acestor modele prin compararea cu rezultatele obținute pe modele de situri reale de stocare; și, în final, un program amplu de prelevare de probe și experimente microbiologice în laborator pentru a acoperi o varietate de condiții posibile.

Complementar, studiile de fezabilitate tehnico-economică vor oferi perspective cu privire la stocarea subterană a hidrogenului pentru factorii de decizie din guvern și industrie. Modelarea sistemului energetic european va defini, mai întâi, cererea de stocare a hidrogenului. Vor fi dezvoltate studii privind impactul asupra mediului și asupra societății. Pentru o locație dată și o cerere de stocare a hidrogenului, va fi estimată o evaluare la nivel înalt a costurilor pentru dezvoltarea fiecărei opțiuni concurente de stocare geologică la acea locație, iar siturile vor fi clasificate pe baza unor criterii tehnico-economice dezvoltate în cadrul proiectului. În final, mai multe studii de caz vor permite analizarea implementării unor proiecte potențiale, luând în considerare în special interesul lor economic.

Aceasta va oferi perspective substanțiale asupra adecvării implementării unor astfel de soluții de stocare în întreaga Uniune Europeană și va permite elaborarea unei propuneri de plan de implementare.

Perioada post-COVID a scos în evidență faptul că societatea are nevoie de un nou acord ecologic (GND), care să reseteze sistemele economice pentru a crea locuri de muncă sigure, să protejeze natura, să acționeze în vederea atenuării schimbărilor climatice și a inundațiilor, să prevină poluarea și să conserve biodiversitatea. Acest nou acord ecologic trebuie să valorifice tehnologiile sigure, regenerabile și soluțiile bazate pe natură.

Proiectul ReSET își propune să valorifice evoluțiile în materie de modelare spațială, inteligență artificială și inteligență interoperabilă de mediu pentru a înțelege mai bine căile către dezvoltarea agricolă și urbană RESET în întreaga Europă, în scopul creșterii sustenabilității.

Proiectul Water-ForCE va elabora o hartă de parcurs pentru viitoarele servicii Copernicus care includ studiul apei (de suprafață, acvifere, atmosferice), ținând cont de provocările curente de care se lovesc cercetătorii,  generate de diferențele dintre datele rezultate din măsurătorile in-situ și datele obținute prin satelit. Proiectul dorește să incorporeze în viitoarele servicii Copernicus nevoile și așteptările sectorului public și privat, pentru ca astfel să contribuie la creșterea oportunităților de inovare și exploatare. Proiectul va facilita o cooperare strânsă între cercetătorii care lucrează în medii acvatice și cei care lucrează cu date satelitare, cât și o interacțiune permanentă între cercetători și actorii din societate (autorități, manageri, cei care elaborează politici de mediu, etc).

Viitorul Mării Negre este o prioritate cheie pentru Uniunea Europeană. Documentul ”The Burgas Vision”, publicat în mai 2018 în cadrul unei inițiative susținută de Comisia Europeană, prezintă cadrul cheie pentru asigurarea dezvoltării durabile a Mării Negre până în 2030. Acesta se concentrează pe crearea unei Agende Strategice de Cercetare și Inovare (SRIA), bazată pe identificarea problemelor critice de cercetare. „Declarația de la București” din 2019 a comunității științifice a lansat Agenda Strategică de Cercetare și Inovare (SRIA). Black Sea CONNECT este un proiect cheie de coordonare și sprijin finanțat de Comisia Europeană, care a abordat dezvoltarea sprijinului științific, tehnic și logistic pentru o inițiativă mai amplă de creștere albastră a Mării Negre, care implică experți numiți de fiecare țară, părți interesate și diverse organizații naționale și internaționale.

Black Sea CONNECT este primul proiect în domeniul său specific pentru Marea Neagră. Inițiativa consolidează legăturile dintre țările riverane Mării Negre, deschizând calea pentru cooperare regională și creștere durabilă pe termen lung.

Obiectivul general al Black Sea CONNECT este de a coordona dezvoltarea Agendei Strategice de Cercetare și Inovare (SRIA), bazată pe principiile definite în Documentul de de la Burgas, cât și de a sprijini dezvoltarea economiei albastre la Marea Neagră.

SRIA și Planul său de Implementare vor ghida părțile interesate din mediul academic, agențiile de finanțare, reprezentanții industriei, factorii de decizie politică și societatea către o abordare comună a provocărilor fundamentale cărora trebuie să le facă față Marea Neagră pentru a promova economia albastră și prosperitatea în regiunea Mării Negre, pentru a construi sisteme critice de sprijin și infrastructuri de cercetare inovatoare, cât și pentru a îmbunătăți educația și consolida cunoașterea.

ENVRI-FAIR reprezintă legătura dintre clusterul infrastructurilor de cercetare de mediu Environmental Research Infrastructures (ENVRI) cu European Open Science Cloud (EOSC).

Proiectul a avut ca scop realizarea unei alianțe sinergice a infrastructurilor de cercetare marină aparținând celor 41 de organizații participante, europene și internaționale.

STRATEGY CCUS este un proiect de trei ani ce sprijină dezvoltarea captării, utilizării și stocării carbonului (CCUS), o tehnologie de mare importanță în procesul de tranziție spre stadiul în care vor fi zero emisii de carbon. Proiectul se concentrează pe opt regiuni ale Europei identificate ca fiind promițătoare pentru CCUS. Aceste regiuni sunt localizate în șapte țări și sunt responsabile pentru aproape 45% din emisiile de CO₂ industriale și provenite din producerea de energie din Europa. Cele 8 regiuni sunt: bazinul Parisului și valea Ronului (Franța), bazinul Ebro (Spania), bazinul Lusitanian (Portugalia), Croația de Nord, Silezia de Sus (Polonia), zona vestică a Macedoniei (Grecia) și regiunea Galați (România).

MICS este un proiect de măsurare a impactului Citizen Science (CS) finanțat de către Comisia Europeană în cadrul Programul Orizont 2020. Proiectul implică șase parteneri europeni din cinci țări. MICS adoptă și adaptează cele mai bune practici generate de proiectul Ground Truth 2.0 în co-crearea CS validată în patru studii de caz din Europa, vizând crearea unui cadru conceptual cuprinzător și formularea de recomandări clare pentru cei implicați în proiecte de CS. Cele patru zone (din Marea Britanie, Italia, Ungaria și România) explorează co-crearea CS în regiuni cu nevoi, contexte și abordări diferite pentru gestionarea aspectelor ce țin de calitatea mediului înconjurător (de exemplu, restaurarea râurilor și implementarea soluțiilor verzi -Nature Based Solutions) și diferite niveluri de aplicare a CS. GeoEcoMar conduce pachetul de lucru 3 (WP3)  – “Toolboxes for methods application, information visualisation, and delivery to decision makers, citizens and researchers”.

Proiectul MONOCLE reunește 12 organizații din Europa și Africa în vederea dezvoltării soluțiilor durabile pentru monitorizarea calității apelor de suprafață prin măsurători ale caracteristicilor lor optice. Proiectul folosește o combinație de măsurători satelitare, balize, bărci, drone și dispozitive portabile. Instrumentele de teren variază de la sisteme automate extrem de precise, folosite mai ales de cercetători, până la soluții ce implică senzori cu costuri reduse, soluții care pot fi accesate și operate și de către reprezentanții publicului larg.

Proiectul are ca obiect de studiu lagunele, deltele și estuarele, care sunt zonele de tranziție dintre râuri, fluvii și mări. Obiectivul proiectului său este acela de a îmbunătăți și armoniza metodele de studiu a apelor de suprafață, folosind date obținute prin satelit și măsurători in-situ. CERTO va investiga parametrii apei ce pot fi folosiți pentru evaluarea stării de calitate a tuturor mediilor acvatice de tranziție. Proiectul va oferi servicii care vor putea fi utilizate de către agențiile de monitorizare a calității mediului, de către cei care lucrează în domeniul politicilor de mediu, de către diferitele companii private, dar și de publicul larg. Principalul rezultat al proiectului va fi un sistem gata de a fi implementat în serviciile Copernicus sau în softuri specifice.

Proiectul EMSO-Link a urmărit accelerarea și stabilirea regulilor și procedurilor de guvernanță ERS EMSO și a facilitat coordonarea construcției, operării, extinderii și întreținerii infrastructurii EMSO ERIC.

NAIAD a fost un proiect de cercetare finanțat de către Comisia Europeană în cadrul Programului Orizont 2020, care și-a propus să contribuie la mai buna înțelegere și promovare a soluțiilor verzi (Nature Based Solutions – NBS), necesară pentru a diminua riscurile asociate apei (inundații, secetă, eroziune, etc). GeoEcoMar a fost responsabil de coordonarea activităților din studiul de caz “Dunărea de Jos”.

Proiectul ENOS va consolida dezvoltarea stocării de CO2 pe uscat în apropierea punctelor de emisie de CO2. În cadrul proiectului,  vor fi realizate mai multe campanii de teren în diferite medii geologice, rezultatele acestora reprezentând un set de bune practici pe care se pot baza părțile interesate. În acest fel, ENOS va contribui la demonstrarea faptului că stocarea CO2 este sigură și ecologică, va spori încrederea părților interesate și a publicului în tehnologiile CCS ca opțiune viabilă de atenuare a emisiilor de dioxid de carbon, aratând că depozitarea onshore oferă flexibilitate sporită și costuri reduse de infrastructură și monitorizare. ENOS va urmări să dezvolte, testeze și să demonstreze în teren, în „condiții reale”, tehnologii cheie, adaptate special pentru depozitarea de CO2 pe uscat, cât și să contribuie la crearea unui mediu favorabil pentru depozitarea pe uscat a CO2 în întreaga Europă.

Proiectul MARINA și-a propus să promoveze cercetarea și inovarea responsabilă (RRI), cu accent pe problemele marine și presiunile cu efecte importante asupra societăților europene. Proiectul a dezvoltat, coordonat și experimentat o platformă care promovează cercetarea și inovarea responsabilă (RRI) care a implicat actorii din societate în cercetare și inovare, cu scopul de a armoniza întregul proces și rezultatele acestuia cu valorile, nevoile și așteptările societății europene, integrând astfel viziunile, nevoile și dorințele cetățenilor europeni privitoare la știință și inovare și promovând RRI, cu accent pe problemele marine și presiunile care au efecte importante asupra societăților europene. Chiar dacă au fost legate doar de domeniul cercetării marine, activitățile și rezultatele proiectului au definit această abordare sistematică pentru a o face transferabilă și aplicabilă pentru orice domeniu tematic RRI.

HYDRALAB + este o rețea avansată de institute de cercetare din domeniul studierii mediului înconjurător din Europa, al cărei scop a fost acela de a oferi acces la un număr de instalații hidraulice majore și unice din întreaga Europă. Scopul proiectului a fost acela de a pregăti pentru viitor modelarea hidraulică a mediului înconjurător și de răspunde la provocărilor tehnice legate de adaptările la schimbările climatice printr-o abordare științifică multidisciplinară.  HYDRALAB + a contribuit la lărgirea perspectivei asupra schimbărilor climatice, realizând activități de rețea care au implicat participarea comunității hidraulice. Proiectul a vizat consolidarea cercetării hidraulice experimentale prin îmbunătățirea infrastructurilor, astfel încât acestea să faciliteze progresul științific în domeniu, dar și să contribuie la o mai bună abordare a problemelor de adaptare la schimbările climatice.

Obiectivul general al EMSODEV l-a reprezentat catalizarea tuturor operațiilor infrastructurii de Cercetare EMSO ERIC pentru dezvoltarea și instalarea EGIM (EMSO Generic Instrument Module). EGIM furnizează măsurători corecte, complete, comparabile și pe termen lung ale parametrilor oceanici, măsurători care trebuie să răspundă provocărilor sociale și științifice, precum schimbările climatice și hazardele marine. Acest proiect a contribuit la creșterea inter-operativității nodurilor EMSO ERIC și la colectarea într-un singur loc a tuturor datelor în timp real.