Proiecte

Proiecte Naționale (PN IV)

RamonCO – Structura bazată pe riscuri pentru evaluarea monitorizării stocării CO2

Accelerarea CCS pentru a furniza reduceri semnificative de CO₂ până în 2030 necesită o integrare strânsă a disciplinelor tehnice, economice, sociale și de mediu pentru a sprijini procesul decizional legat de autorizare și de asigurarea conținerii și conformității sigure în timpul fazei de execuție a proiectelor CCS. Proiectul RamonCO își propune să maturizeze și să aplice cadrul de modelare/inversie dezvoltat în DigiMon la scară completă și să cuantifice provocările și cerințele societale, precum și costurile, pentru a elabora strategii de guvernanță a riscurilor pentru industrie și reglementatori și a le încorpora în instrumentele de suport decizional. Proiectul va dezvolta și demonstra metodologii și instrumente pentru evaluarea conformității și monitorizarea bazată pe risc la scară industrială, inclusiv analiza datelor operaționale de la situri dotate cu tehnologii relevante de monitorizare. La începutul proiectului, vom testa mai întâi cadrul de inversiune pe date sintetice și apoi vom discuta cu partenerii din industrie despre posibilitatea de a furniza date adecvate pentru testarea metodologiei pe date reale din teren. În plus, vom efectua modelarea siturilor de stocare a CO₂ aflate în faza de planificare, cum ar fi câmpurile de gaze epuizate din Olanda. De asemenea, vom investiga modul în care perspectivele asupra stocării CO₂ din țările europene influențează evaluarea riscurilor (pentru huburile de stocare a CO₂ din UE) și cum pot fi acestea utilizate pentru a face alegeri informate privind sistemele de monitorizare.

Premiere Euro GO-SHIP: Dezvoltarea unui concept de Infrastructură de Cercetare pentru a sprijini hidrografia europeană

Observațiile de la bordul navei și, în special, măsurătorile din coloana de apă rămân activități de bază în oceanografie. În concordanță cu Directivei-Cadru privind Strategia pentru Mediul Marin, fiecare stat comunitar cu deschidere la mare/ocean, inclusiv România, implementează programe de monitorizare a parametrilor fizico-chimici din coloana de apă, menite să furnizeze date care să vină și în sprijinul comunității hidrografice internaționale. Totuși, gradul de participare și implicare al comunității științifice marine românești în cadrul rețelei hidrografice internaționale este relativ limitat. Astfel, proiectul EuroGO-SHIP propune un program menit să ofere servicii și oportunități precum:

formarea de bune practici în laborator, accesul cercetătorilor români la infrastructurile organizațiilor/institutelor de cercetare din Europa (European Infrastructure Sharing);
îmbunătățirea calității datelor hidrografice furnizate, prin dezvoltarea și testarea unei noi metode metode de conservare și analiză a apei de mare pentru determinarea nutrienților;
control secundar al calității datelor, în vederea consolidării capacității de estimare a incertitudinii observațiilor.

MARBEFES PREMIERE: Servicii ecosistemice bazate pe biodiversitatea marină și funcționalitatea ecosistemelor

Proiectul îşi propune evaluarea impactului stresorilor asupra ecosistemului marin, în special, efectul cumulat al încălzirii climatice şi al contaminanţilor asupra serviciilor ecosistemice de reglare, suport şi producţie ale apelor şelfului românesc al Mării Negre, aflate sub influenţa Dunării şi a altor surse antropice. Ţinând cont de impactul generat de aportul de poluanţi din Dunăre, dar şi riscurile asociate încălzirii globale asupra Mării Negre, propunerea prezentă va contribui la înţelegerea modului în care efectele acestora se reflectă în calitatea serviciilor ecosistemice ale Mării Negre.

MARCO-BOLO: Observații pe termen lung privind biodiversitatea marină costieră

Pentru a răspunde provocărilor moderne privind pierderea biodiversităţii şi degradarea ecosistemelor Mării Negre, proiectul propune abordarea tehnicilor moleculare de detectare rapidă şi identificare a speciilor, în contextul în care, în momentul de faţă, se fac eforturi susţinute la nivel global pentru utilizarea acestora în cercetarea biodiversităţii. Spre deosebire de clasica identificare taxonomică, care se bazează pe caracterele morfologice ale speciilor, cartarea genetică „Barcoding” și eDNA folosesc markeri genetici. Pe plan mondial, numărul speciilor marine al căror genom a fost secvenţiat este de numai 190, în timp ce proporţia celor din Marea Neagră, este de sub 0.1% din totalul celor peste 2000 de specii existente.

Proiectul cadrează cu obiectivele Directivei Cadru Strategia Marină (2008/56/CE) implementate în România (OUG 71/2020), Strategia naţională şi Planul de acţiune pentru conservarea biodiversităţii 2014 – 2020, precum şi cu Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, care prevăd atingerea ţintelor privind Starea Ecologică Bună a ecosistemelor Mării Negre, precum şi redresarea biodiversităţii până în 2030 („până în 2030, biodiversitatea Europei se va afla pe calea redresării”).

ERANET-JPI-OCEANS-Caracterizarea zgomotului maritim în diferite bazine europene și impactul acestuia asupra deuterostomienilor

Dintre sursele de zgomot, traficul maritim ar putea influenta cel mai mult bunăstarea animalelor, deși impactul său este puțin cunoscut în multe bazine maritime europene. Până în prezent, studiile s-au concentrat aproape exclusiv asupra vertebratelor, în care zgomotul implică celulele mecanoreceptoare ale urechii și poate provoca tulburări de auz sau surditate. Celule omoloage au fost descoperite la tunicate, nevertebrate marine strâns legate de vertebrate, deschizând astfel întrebarea asupra capacității tunicatelor de a simți și de a fi afectate de zgomot. Mecanoreceptorii tunicatelor simt undele sonore și mișcarea particulelor și sunt ținte previzibile ale poluării fonice. Proiectul DeuteroNoise își propune să caracterizeze poluarea fonică cauzată de traficul maritim (folosind și simulări) în situri pilot din Adriatică de Nord, Laguna Veneției, Marea Nordului, Marea Neagră și țărmul Barcelonei și să testeze efectele acesteia asupra comportamentului, sistemului nervos și organelor senzoriale, sistemului imunitar și rezistența nevertebratelor marine care sunt strâns legate de vertebrate (deuterostomieni): hemicordate, echinoderme, cefalocordate și tunicate. Aceste animale sunt comune în mările europene și acoperă diferite niveluri ale rețelei trofice, de la holoplancton-meroplancton până la consumatorii primari sesili sau sedentari. Nivelul de zgomot va fi detectat in situ și simulat în laborator. Un studiu comportamental, morfologic și genetic va fi efectuat pe organismele colectate din zone poluate vs nepoluate. Mai mult, animalele vor fi expuse la zgomot în condiții controlate de laborator pentru a verifica efectul acestuia asupra stadiilor larvare, juvenile și adulte la nivel individual și de-a lungul generațiilor. Studiile comparative ne vor permite: evidențierea cauzelor poluării fonice în diferitele bazine; determinarea modului în care speciile reacționează la zgomot; identificarea modificărilor genetice și morfologice; prezicerea sensibilități animalelor care nu pot fi studiate în laborator sau in situ; prezicerea poluării fonice și stabilirea celor mai bune practici pentru a atinge starea bună de mediu a bazinelor europene.

Transportul și stocarea CO2 direct de pe o navă: soluții flexibile și eficiente pentru stocarea în partea de offshore a Europei- CTS

Recent, lanțul valoric al captării și stocării carbonului (CCS) a început să ia în considerare navele pentru injecție directă, nu doar pentru transport. Proiectul CTS va evalua potențialul global al acestei tehnologii pentru facilitarea stocării permanente a CO2, utilizând studii de caz din domeniul offshore pentru platoul continental norvegian, Marea Baltică, Marea Neagră și coasta atlantică a Portugaliei. CTS va studia impactul injectării directe de pe o navă asupra definirii clusterelor de captare și a instalațiilor de stocare prin dezvoltarea scenariilor CCS în patru regiuni offshore diferite din Europa. Eficiența scenariilor va fi analizată din perspectiva costului și a reducerii emisiilor de CO2 în comparație cu planurile și scenariile existente.

Unul dintre obiectivele proiectului este de a avansa în continuare tehnologia de injecție directă de pe nave împreună cu NEMO Maritime – partenerul industrial care dezvoltă una dintre astfel de soluții. Injecția direct de pe nave este o soluție flexibilă și cu costuri mai mici și poate ajuta la accelerarea stocării CO2, contribuind totodată la reducerea emisiilor înainte de 2030. CTS urmărește îmbunătățirea eficienței în materie de costuri și de-a lungul lanțului valoric; dezvoltarea de noi piețe, abordând mai bine nevoia emițătorilor mai mici; creșterea cunoștințelor în ceea ce privește LCA și TEA pentru lanțurile valorice din zonele selectate.

Prin utilizarea stocării offshore și prin construirea unei comunicări de încredere cu părțile interesate din locațiile geografice selectate, CTS își propune, de asemenea, să contribuie la consolidarea acceptării tehnologiilor CCUS.

Impactul și rezultatul principal al proiectului este de a oferi o tehnologie care va permite reducerea costurilor, reducerea conflictelor cu alte activități marine și creșterea flexibilității pentru începerea timpurie a injectării de CO2 în regiunile offshore, abordând astfel unele dintre problemele majore care pot împiedica desfășurarea CCS în Europa la o scară capabilă să ofere măsurile de atenuare necesare înainte de 2030.

Proiectul își propune să implice noi părți interesate din cele patru regiuni offshore vizate prin versatilitatea, flexibilitatea și eficiența costurilor injecției directe de CO2 de pe navă pentru stocarea permanentă. Rezultatul cheie este proiectarea unui lanț valoric CCUS complet, incluzând injecția directă de pe navă, cu implicarea părților interesate de-a lungul acesteia. Crearea unui design complet al lanțului valoric va promova implicarea părților interesate și va crea o platformă pentru evaluarea economică individuală pentru părțile interesate, oferindu-le un scenariu realist la care să adere.

Rezultatele proiectului vor contribui la creșterea lanțurilor valorice CCS nu numai prin folosirea avantajelor tehnologice ale injecției directe de pe nave, ci și prin reducerea pragului pentru emițători mai mici și prin deblocarea potențialului de stocare offshore în situri care vor deveni comerciale datorită investițiilor și operațiunilor mai reduse ale costurilor directe și operaționale generate de tehnologia de injecție directă de pe navă. În general, contribuția CTS este de a inventaria și localiza potențialii emițători, de a pregăti designul conceptual al lanțului valoric CCS, cu accent pe proiectarea navelor, a sondelor și siturilor de stocare.