Proiecte

Proiectul a vizat realizarea de investigații complexe, geologice și geofizice pentru punerea în evidență a rezervelor de agregate minerale localizate pe șelful intern românesc al Marii Negre. Aceste investigații au avut ca scop proiectarea și implementarea unei tehnologii de investigare a zonei de șelf, în vederea cartării acumulărilor de agregate minerale și realizarea unei hărți cu probabilitatea de existență a acumulărilor de agregate minerale pe șelful românesc la Marea Neagră.

În cadrul proiectului, a fost utilizat un model hidrodinamic tridimensional, implementat pe Marea Neagră şi detaliat în zona costieră a României. Au fost realizate mai multe simulări în diverse condiții meteorologice și de debit ale Dunării, cu scopul de a studia influența factorilor externi asupra curenților costieri. De asemenea, cu ajutorul unui model numeric al proceselor din vecinătatea coastei în condiții de furtună, a fost studiat și impactul furtunilor asupra unor profile de plajă de pe coasta Deltei Dunării.

Proiectul DELMAR și-a propus să realizeze o abordare interdisciplinară a habitatelor bentale de pe platforma românească a Mării Negre şi a evoluției lor. Proiectul a apărut în contextul transpunerii în legislaţia naţională a Directivei Cadru a Strategiei Marine (DCSM), care completează prevederile Directivei Cadru Apă 2000/60/CE aplicată apelor costiere şi de tranziţie, Directivă care impune o abordare holistă a mediului marin, bazată pe adoptarea unui management adaptiv, care acoperă și zona de larg. În momentul realizării proiectului, România avea un sistem de clasificare a habitatelor derivat din implementarea Directivelor Habitate 92/43/EEC şi Păsări 79/409/EEC, prin care s-au înfiinţat Ariile Speciale de Conservare, incluse în reţeaua Natura 2000. Acestea sunt localizate cu precădere în zona costieră, în timp ce zona de larg, deşi caracterizată de prezenţa unor biotopuri reprezentative pentru bionomia şelfului românesc, este exclusă din această schemă de clasificare. Aplicarea sistemului de clasificare EUNIS în cadrul specific fiecărei regiuni de către Statele Membre presupune integrarea componentelor non-biologice (substrat, condiţii hidrogeologice şi hidrochimice) şi a celor biologice (structura şi condiţia comunităţilor componente) în definirea şi delimitarea habitatelor fiecărei regiuni. Aceste elemente trebuie, conform DCSM, să stea la baza aplicării unui management sustenabil, care să capitalizeze atât valoarea intrinsecă a diversităţii biologice, cât şi serviciile oferite de habitat.

Proiectul a vizat realizarea de studii strategice de interes național, strategii și prognoze, însoțite de redactarea de materiale specifice (hărți, profile, coloane, etc.), necesare dezvoltării durabile a României.

Proiectul și-a propus să răspundă la câteva întrebări importante legate de managementul performant și de gestionarea adaptivă a ariilor protejate de pe litoralul românesc, cum ar fi: Cât de mult știm despre vulnerabilitatea și rezistența ecosistemelor AMP? Care sunt presiunile naturale și socio-economice exercitate asupra AMP? Cum evoluează sistemele? Care sunt beneficiile oferite de AMP în anumite sectoare ale “economiei albastre”.

În conformitate cu obiectivele globale convenite în temeiul Convenției privind diversitatea biologică, numărul de zone marine protejate (AMP) este în creștere rapidă, dar beneficiile socio-economice generate de acestea rămân dificil de prezis și sunt încă în dezbatere. Provocarea constă în a demonstra utilizatorilor ”economiei albastre” că AMP sunt instrumente esențiale pentru protejarea, menținerea și îmbunătățirea ecosistemele marine și de a-i asigura că zonele marine protejate pot oferi societății servicii ecosistemice optime și durabile. Proiectul a propus măsuri pro-active de conservare,  necesare pentru atingerea „stării favorabile de conservare” a speciilor și habitatelor și a „stării ecologice bune” a întregului ecosistem marin. Obținerea de date noi din teren, conform principiilor politicilor UE (DCA, DCSM, etc), a contribuit la elaborarea evaluării presiunilor ecologice asupra AMP și la stabilirea stării serviciilor ecosistemice.

Proiectul și-a propus să abordeze interdisciplinar studiul intervalului de timp corespunzător Holocenului, adică aproximativ ultimii 11.700 de ani, plecând de la prezumția că doar prin descifrarea trecutului și studiul situației din prezent este posibilă predicția evoluției viitoare a acestora. Principalele ținte urmărite în cadrul proiectului sunt: determinarea regimului geodinamic actual al zonei de coastă și zonei deltaice, precum și a variației actuale a nivelului mediu al mării; studiul structurii și conținutului cuverturii sedimentare holocene, în vederea evidențierii și descifrării modificărilor paleogeografice produse în trecutul recent.

Proiectul a vizat evidențierea modificărilor climatice și ambientale ce au avut loc în perioada de acum 6 milioane ani  până în prezent în arealul carpato – ponto – dunărean. Proiectul și-a propus să răspundă la o serie de probleme legate de încălzirea globală.

Proiectul a vizat realizarea unei gestiuni integrate a macro – geo – sistemului Dunăre – Delta Dunării – zona costieră a Mării Negre prin aplicarea unui program de monitorizare geoecologică.

Proiectul a vizat aplicarea unei metodologii complexe de investigare asupra sectorului românesc al Dunării, în vederea fundamentării unor studii specifice: confluențe fluviu – râu tributar și, respectiv, fluviu – mare, zona cu ostroave, zona cu meandre și zona cu un curs ramificat, inclusiv rectificări, zona cu brațe alimentate efemer de către fluviu, etc.;

Proiectul a vizat caracterizarea și evaluarea stării actuale a ecosistemelor acvatice din Delta Dunării și Complexul Lagunar Razim-Sinoie, realizată prin monitorizarea periodică și estimarea tendinței de evoluție a calității ecosistemelor aflate sub impactul factorilor naturali și antropici, în scopul evaluării și predicției proceselor hidro-sedimentare și a riscurilor de mediu din regiune (zonă cu mare importantă ecologică, dar mai puțin dezvoltată socio-economic).

Proiectul a avut ca obiectiv protejarea şi valorificarea patrimoniului geologic şi arheologic naţional, aflat sub impact antropic, prin creşterea gradului de cunoaştere, cât și propunerea de măsuri de protecţie, de promovarea Ştiinţelor Pământului şi ale vieţii, inclusiv prin intermediul educaţiei de mediu. Scopul principal al proiectului a fost educaţia preuniversitară şi alfabetizarea geologică a publicului larg, oferind şi activităţi educative în domeniul geologiei pentru studenţii facultăţilor de profil. Proiectul a implicat elaborarea unui program educativ structurat sub forma a trei pachete: educaţie şcolară, stagii pentru studenţii facultăţilor cu profil geologic şi ”alfabetizarea” științifică a publicului larg. Prima fază a proiectului a constat în elaborarea programului de activităţi pentru o perioadă de doi ani, realizarea materialelor de promovare, precum şi încheierea protocoalelor de parteneriat cu instituţiile interesate de activităţile propuse în proiect. Programul educativ a inclus trei proiecte, cu mai multe tipuri de activităţi pentru fiecare proiect, elaborat în funcţie de categoria de public ţintă: proiectul “Ora de geologie” pentru elevi; un proiect de stagiu pentru studenţi; un proiect de popularizare a geologiei pentru publicul larg (care a cuprins conferinţe pentru publicul larg, propuneri de excursii geologice şi organizare de evenimente de tip “Şcoala altfel”, “Săptămâna geologiei”, “Ziua porţilor deschise”, ateliere pentru elevi şi preşcolari). În cursul fazelor 2-3 ale celor trei proiecte, au fost derulate în paralel activităţi de diseminare (prin participarea la conferinţe şi simpozioane naţionale şi internaţionale şi publicarea de lucrări ştiinţifice). Popularizarea rezultatelor cercetării din cadrul proiectului a inclus şi realizarea unei expoziţii itinerante, pentru promovarea faunei fosile cretacic superioare din Bazinul Haţeg (în faza suplimentară 4).

Proiectul a vizat investigarea geofizică foarte detaliată a zonelor submerse aparținând mai multor situri arheologice situate pe malul Dunării (Aegyssus, Capidava, Turris, Sucidava, Axiopolis, Castravita, Desa etc), respectiv a acelota situate in Delta Dunării (Halmyris, Salsovia, Troemsis, etc), care acoperă practic toate epocile perioadei antice din punct de vedere istoric. Siturile au cuprins monumente arheologice variate ca tipologie şi cronologie, ilustrând etapele evoluţiei istorice şi topografice a cetăţiilor, majoritatea dintre ele fiind porturi la Dunăre. Studiile geofizice efectuate in zona submersă au fost utile pentru săpăturile arheologice ce urmează a fi executate pe uscat, oferind o imagine mai bine definită asupra continuității vestigiilor antice (ziduri, structuri portuare) în zonele submerse. În cazul siturilor din Delta Dunării, dar și a celor situate pe cursul Dunării, lucrarile geofizice (magnetometrice si electrometrice) au avut ca obiectiv identificarea surselor de poluare antropică a solului și subsolului, ce pot fi reprezentate de structuri contemporane construite în zona siturilor, de eventuale conducte, care pot traversa aceste asezări și, nu in ultimul rând, de posibile pene de poluare existente în zona siturilor aflate în imediata vecinatate a unor poluatori industriali, ce ar putea degrada structurile antice ingropate. Pentru a elimina cât mai multe dintre anomaliile generate de factori poluanți antropici (construcții îngropate de vârstă recentă, conducte, zone poluate cu petrol etc), a fost necesar să se realizeze cercetări cu utilizarea softul GMsysv, a modelelor 3D si 2D corespunzatoare anomaliilor generate de factori poluanți existenți în siturile arheologice. Metodele propuse pentru cercetare geofizică în zona submersă au fost cele magnetometrice, seismoacustice (side scan sonar), respectiv, cele electrometrice. Studiile geofizice s-au desfășurat în zona fluviatilă și lacustră adiacentă fiecarui sit arheologic. Primele lucrări realizate au fost cele topografice, cu ajutorul cărora a fost transpus în teren scheletul rețelelor de achizitie a datelor de teren,  la aceasta operațiune participând și arheologi. Lucrările de achiziție a datelor au demarat pornind de la rețeaua topografică de sprijin proprie fiecarui sit, iar cartarea geofică a început cu măsurătorile batimetrice, urmate de măsurători magnetometri și terminând cu lucrările electrometrice. Anterior acestora, au fost realizate studii de susceptibilitate magnetică pe eșantioane de rocă, cărămidă, mortar etc, necesare calibrării metodei magnetometrice. Ulterior efectuării acestor studii, au fost realziate scufundări în zonele de interes pentru a marca in-situ, filma și fotografia eventualele vestigii descoperite. GeoEcoMar dispune de echipamente de scufundare, fotografiere și filmare subacvatică.

Proiectul a vizat conturarea unor soluții de stocare geologică a energiei și a CO2 pentru stimularea producției de energie regenerabilă în România, combinată cu reducerea exportului energetic și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Interpretarea geologică a informațiilor geofizice și realizarea de hărți de risc pentru platoul continental al Mării Negre, cu accent pe zonele cu acumulările de gaze de suprafață și zone cu hazard tectonic.

Studiu complex, morfologic, hidrologic, sedimentologic și ecologic al zonelor afectate de modificări antropice produse în Delta Dunării, cu accent asupra meandrelor rectificate ale brațului Sfântu Gheorghe și asupra zonelor depresionare învecinate. Proiectul vizează evaluarea calitativă și cantitativă a efectelor activităților umane asupra biodiversității zonei prin studiul biocenozelor și calității apei și a sedimentelor, cuantificarea impactului de mediu al activităților antropice reprezentate de rectificările meandrelor brațului Sfântu Gheorghe și construirea unui plan de măsuri de reabilitare a mediului aflat sub influența acestora.

Proiectul a vizat realizarea de cercetări privind acumulările metanului biogen și formarea hidraților de metan din sedimente în zona economică exclusivă a României la Marea Neagră, cu accent asupra implicațiilor geo-climatice și ecologice.

Proiectul a vizat realizarea unor cercetări multidisciplinare ale intervalelor anoxice din arealul carpato-ponto-danubian necesare pentru punerea în evidență a potențialului de hidrocarburi.

Proiectul a urmărit investigarea complexă a sectorului românesc al Dunării în vederea fundamentării unor studii specifice în sectoarele cu dificultăți de navigație. Obiectivul său principal a fost studierea zonelor critice pentru navigație: delimitare, caracterizare morfo-sedimentară, procese hidrodinamice, bilanț de apă și sedimente, modelare, turbiditate;

Proiectul și-a propus să evalueze în chip multidisciplinar starea de calitate a mediului natural din zonele reprezentative din Delta Dunării și Complexul Lagunar Razim-Sinoie, zone aflate sub impactul factorilor naturali şi antropici. Obiectivul proiectului a fost estimarea cauzelor degradării, precum și identificarea impactul asupra mediului și asupra dezvoltării socio-economice din regiune.

Studiu asupra Directivei Inspire a Parlamentului European și cum se poate armoniza aceasta cu datele provenite de la balizele marine.

Proiectul a vizat cartarea şi evaluarea stării habitatelor bentale, contribuind astfel la dezvoltarea măsurilor de management adecvat privind utilizarea durabilă a resurselor marine. Au fost actualizate informaţiile privitoare la habitatele bentale de pe platforma continentală românească a Mării Negre și la inventarul de specii, fiind realizată o estimare a densității și biomasei populațiilor bentale. Astfel, proiectul a contribuit la o mai bună înțelegere a dinamicii, potențialului biotic și a productivităţii fiecărui tip de habitat investigat. Rezultatele au fost incluse în baza de date pentru monitorizarea integrată de mediu la scară națională și internațională.

Proiectul a urmărit realizarea unor planuri de acţiune locală pentru geodiversitate, pe baza următorilor paşi: întocmirea unei baze de date cu siturile geologice şi paleontologice din Dobrogea şi ierarhizarea lor în funcţie de importanţa internaţională, naţională, regională sau locală; selectarea celor mai importante situri din fiecare unitate geotectonică majoră a teritoriului Dobrogei, pentru a fi studiate în detaliu privind valorile geodiversităţi; elaborarea planurilor de acţiune locală privind geodiversitatea, care vor fi discutate cu grupurile de actiune locală constituite în perioada derulării proiectului; aceste grupuri vor include reprezentanţi din Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), agenţiile judetene de protecţia mediului, consilii judeţene şi locale, şcoli, membri ai comunităţilor locale. În paralel vor avea loc activităţi de diseminare, conştientizare şi promovare.

Proiectul vizează evaluarea stării actuale a arealelor afectate de modificările antropice produse în Delta Dunării și în lacurile litorale, realizarea unui studiu integrat al calităţii acestor ecosisteme, aflate sub influenţe antropice, cât şi formularea de propuneri concrete privind gestionarea durabilă a resurselor naturale. Proiectul presupune studii complexe (calitative şi cantitative) şi investigaţii multidisciplinare detaliate asupra braţelor Dunării din Deltă, a zonelor inter – distributare şi a lacurilor litorale, folosind echipamente și tehnici de cercetare moderne precum batimetria multifascicul, curentometria cu ajutorul Accoustic Doppler Current Profiler – ADCP, necesare pentru măsurarea morfologiei albiei şi a curenţilor Dunării, datele rezultate având un grad foarte mare de precizie.

Proiectul presupune cercetarea geologică, geochimică și sedimentologică a lacurilor litorale din sud – Taşaul, Corbu, Siutghiol, Tăbăcariei, Agigea, Costineşti, Techirghiol, Tuzla, Tatlageac, Mlaştina Mangalia şi Balta Limanu – , ecosisteme complexe de apă dulce particulare din România, care oferă un spectru larg de servicii ecosistemice. Ele sunt un rezervor imens de biodiversitate, funcționează ca biofiltru natural şi ca zonă tampon, sunt furnizor de bunuri naturale, datorită producţiei biologice ridicate şi productivităţii lor.

Proiectul vizează evaluarea interdisciplinară a stării de calitate a mediului natural – apă de suprafață, sedimente, biotă – , cât și evaluarea extinderii vegetației lacustre și evidențierea fenomenelor de eroziune/acumulare) în puncte cheie din cadrul arealului deltaic, în scopul estimării impactului și riscului indus de către factorii naturali și antropici.

Proiectul urmărește fundamentarea unor studii specifice în sectoarele reprezentative din sectorul românesc al Dunării – zonele expuse riscului la inundații, zonele expuse eroziunii accentuate, zonele cu potențial pentru implementarea “soluțiilor verzi (Nature Based Solutions)”, confluențe fluviu – râu tributar și, respectiv, fluviu – mare, zona cu ostroave, zona cu un curs ramificat, zona cu meandre, inclusiv rectificări, zona cu brațe alimentate efemer de către fluviu, etc.

Proiectul vizează identificarea zonelor cu emisii ridicate de metan în atmosferă din masa apei de suprafață, în relație cu cantitatea eliberată din sedimente, dispersată în colana de apă și emisă în atmosferă în diferite zone ale Mării Negre. De asemenea, proiectul urmărește identificarea factorilor de risc ce decurg din emisiile bruște și de mare intensitate, cu rol important în evaluarea răspunsului climatic la emisiile bruște din zonele de mică adâncime și rezervoarele de gaz-hidrați.

Proiectul continuă cercetările geofizice în zonele submerse adiacente siturilor arheologice situate în aval de Cetatea Drobeta (Castravița, Turis, Sucidava, Zimnicea etc) și se bazează pe experiența studiilor realizate în anii anteriori. Obiectivul principal este investigarea geofizică foarte detaliată a zonelor submerse aparținând mai multor situri arheologice aflate pe malul Dunării, în amonte de Sulina (Sacidava, Altenum, Axiopolis, Dinogetia, Halmyris, Aegyssus, Enisala și Argamum),care, din punct de vedere istorico și arheologic, acoperă practic toate epocile perioadei antice. Studiile geofizice efectuate în zona submersă vor fi utile pentru viitoarele săpăturile arheologice executate pe uscat. În cazul siturilor aflate pe cursul Dunării, lucrările geofizice (georadar, magnetometrice și electrometrice) vor urmări identificarea surselor de poluare antropică a solului și subsolului. Pentru a exclude cât mai multe dintre anomaliile generate de factori poluanți antropici (construcții îngropate de vârstă recentă, conducte, zone poluate cu petrol etc), este necesar să se realizeze cercetări utilizând softul PotentQ, a modelelor 3D și 2D corespunzătoare anomaliilor generate de factori poluanți existenți în siturile arheologice. Metodele propuse pentru cercetare geofizică în zona submersă sunt cele magnetometrice, seismoacustice (side scan sonar), respectiv, cele electrometrice. Studiile geofizice se vor desfășura în zona fluviatila și lacustră adiacentă fiecărui sit arheologic. Primele lucrări realizate vor fi cele topografice, cu ajutorul cărora vor fi transpuse în teren rețelele de achiziție a datelor de teren,  operațiune la care vor participa și arheologi. Lucrările de achizie a datelor vor demara pornind de la rețeaua topografică de sprijin proprie fiecărui sit. Cartarea geofizică va începe cu măsurătorile batimetrice, urmate de măsurători magnetometrice și se va încheia cu lucrările electrometrice, dacă este cazul. Anterior acestora, se vor face studii de susceptibilitate magnetică pe eșantioane de rocă, cărămidă, mortar etc, necesare calibrării metodei magnetometrice. Ulterior efectuării acestor studii, se pot face scufundări în zonele de interes pentru a marca in-situ, filma și fotografia eventualele vestigii descoperite.

INCD GeoEcoMar reprezintă o instituție de cercetare de referință în domeniul geologiei, geofizicii și geoecologiei ce este axată pe componentele de mediu acvatice (marine, deltaice și fluviatile). Activitatea de cercetare cuprinde în principal următoarele domenii: studii geologice şi geofizice în cadrul macro-geosistemului Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră, cercetări în domeniul resurselor naturale, minerale, energetice (convenţionale şi neconvenţionale) şi biologice, geochimie, oceanografie şi ecologie marină, studii complexe în zona costieră a Mării Negre, geologie-paleontologie, arii naturale protejate, studii de impact şi bilanţuri de mediu, servicii şi consultanţă de specialitate. GeoEcoMar și-a adaptat strategia proprie de dezvoltare pentru perioada următoare în concordanță cu cerințele evoluției societății românești, dar și luând în considerare contextul schimbărilor de la nivel european. Astfel, plecând de la prioritățile naționale de dezvoltare ale României, strategia de dezvoltare a GeoEcoMar urmărește: investigarea mediilor acvatice în vederea cunoaşterii geologice-geofizice aprofundate, evidenţierea de noi resurse marine (minerale, energetice, biologice), studierea efectelor modificărilor climatice globale și a impactului antropic asupra sistemului și propunerea de măsuri necesare protejării mediilor acvatice, în vederea îmbunătăţirii calităţii acestora, aplicații în domeniul hazardelor naturale marine și corelarea rețelelor de supraveghere a mediului marin cu cele de pe plan internațional, creşterea competitivităţii şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere.

Proiectul presupune un studiu interdisciplinar al evoluției modificărilor paleogeografice recente produse în zona de coastă și în Delta Dunării, realizat prin investigarea structurii și conținutului cuverturii sedimentare holocene, cât și prin determinarea regimului geodinamic.

Proiectul vizează fundamentarea științifică și tehnică necesară includerii a două situri cu emisii naturale de CO₂ din Banat și Harghita, cu statut de laboratoare naturale, în rețeaua europeană de infrastructuri de cercetare din domeniul captării, transportului și stocării dioxidului de carbon (ECCSEL – European Carbon Dioxide Capture and Storage Laboratory Infrastructure), precum și fundamentarea aderării GeoEcoMar la consorțiul ECCSEL. Siturile din România ar putea fi puse la dispoziția cercetătorilor din întreaga Europă pentru testarea unor metode noi de monitorizare sau pentru investigații aprofundate ale mecanismelor de migrare a CO₂. Aceste tipuri de studii sunt importante pentru prevenirea potențialelor riscuri asociate stocării geologice a CO₂ și pentru creșterea nivelului de siguranță asociat tehnologiei.

Proiectul este o premieră la nivel național și se integrează în strategia de extindere a ECCSEL spre estul Europei. Aderarea GeoEcoMar la consorțiul ECCSEL reprezintă o oportunitate pentru cercetarea românească din domeniul stocării geologice a CO₂ și o recunoaștere a acesteia pe plan european și mondial.

Proiectul vizează documentarea şi realizarea unei baze de date a siturilor geologice și paleontologice de pe teritoriul unităţilor geotectonice majore ale României, selectarea siturilor celor mai reprezentative pentru evaluarea valorilor geo-diversităţii prin audit geologic.

Proiectul urmărește ca prin realizarea de cercetări multidisciplinare, complexe, să aducă o plus valoare în ceea ce privește cunoașterea tiparelor interacțiunii dintre presiunile naturale și cele antropice, precum și efectelor acestora asupra ecosistemului Mării Negre.

Proiectul va răspunde la câteva întrebări importante legate de un management mai bun și de o gestionare adaptativă a spațiului și a resurselor biologice exploatabile sau importante din punctul de vedere al conservării, cum ar fi:
– Care este distribuția habitatelor bentale și pelagice în acord cu Directivele Europene, precum DCSM, DPSM şi cu cerințele de conservare și protecție?
– Cum pot fi integrate cerințele de conservare a integrității și funcționării habitatelor cu cele de dezvoltare economică sustenabilă, în acord cu principiile bioeconomiei și cele ale “Blue Growth”?
– Care este starea ecologică a habitatelor și potențialul lor socio-economic?
– Care este viitorul biotehnologiilor? Are Marea Neagră un potențial genetic unic sau valorificabil?
– Care este impactul presiunilor naturale și antropice asupra geno-fondului și fenotipurilor organismelor bentale și pelagice?
– Care este tendința privind integritatea, funcționalitatea ecosistemică și dinamica acestor habitate?

Proiectul se încadrează în strategiile Directivei Cadru pentru Apă, Directivei Habitate, Directivei Cadru privind Strategia Marină și Directivei Planificării Spațiale Maritime, contribuind la îmbunătățirea cunoașteri privitoare la distribuția și rolul habitatelor bentale și pelagice cu rol în dezvoltarea sectoarelor specifice economiei maritime ecosustenabile, precum și la planificarea spațială și exploatarea resurselor biologice sau minerale.

Masterplanul pentru Protecția împotriva Eroziunii a Litoralului Românesc al Mării Negre, elaborat în anul 2011, prevede refacerea prin alimentare artificială a plajelor de pe litoralul sudic (Cap Midia – Vama Veche) până la nivelul anului 2027. Masterplanul prevede și găsirea de soluții specifice (pentru același orizont temporal) pentru protecția plajelor din cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, astfel încât să se țină cont de statutul special al acestora (parte a Rezervației Biosferei, unde trebuie limitate pe cât posibil soluțiile de protecție costieră clasice, cu diguri de beton, și găsirea de soluții soft sau green).

Acest proiect are ca scop înțelegerea dinamicii și compoziției sedimentelor de plajă de pe litoralul românesc pentru fundamentarea științifică a oricăror măsuri care vor fi luate pentru refacerea plajelor de pe litoralul românesc in deceniul următor.