Proiecte

Proiecte Naționale

Proiectul urmărește creșterea capacității de cercetare a GeoEcoMar în domeniul mediului, ca instituție publică de cercetare, prin sprijinirea participării la infrastructurile de cercetare de interes european din Roadmap-ul aprobat de Forumul de Strategie Europeană privind Infrastructurile de Cercetare (ESFRI) și modernizarea infrastructurii de interes național EMSO-EUXINUS, așa cum aceasta a fost selectată în Roadmap-ul național al infrastructurilor de cercetare din România 2017-2027, aprobat prin Ordinul ministrului cercetării și inovării nr. 624/03.10.2017.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă consolidarea participării consorțiilor și organizațiilor românești la activitățile din cadrul infrastructurii pan-europene DANUBIUS-RI, în domeniul studiilor integrate privind valorificarea sustenabilă a bioresurselor din sistemul Dunare-Delta Dunării-Marea Neagră. Prin desfășurarea activităților propuse, rezultatele proiectului vor contribui în primul rând cristalizarea participării românești la DANUBIUS-RI, dar și la dezvoltarea potentialului științific într-o zonă unică în Europa și de mare interes pentru comunitatea științifică europeană („Delta Dunării – laborator natural în Europa”).

Proiectul urmărește consolidarea cercetării și inovării în domeniul Științelor Pământului și creșterea participării în cercetarea europeană din domeniu prin:
– asigurarea vizibilității și accesului la date multi-disciplinare interoperabile, disponibile la nivel național şi internațional;
– coordonarea și operarea unei infrastructuri distribuite capabilă să ofere servicii, să faciliteze noi cercetări și să genereze noi produse pe baza acestora;
– dezvoltarea și implementarea de instrumente informatice moderne care să faciliteze standardizarea, integrarea și accesul la volume mari de date.

Proiectul urmărește creșterea capacității GeoEcoMar de a participa la Programele Cadru de cercetare ale Uniunii Europene (Orizont 2020, Orizont Europa) prin înființarea unei structuri de sprijin a cercetătorilor ce se va numi „Centru Suport pentru Proiecte CD Europene si Internaționale”, fără personalitate juridică, în cadrul Biroului de Management Proiecte și Marketing, existent în organigrama  GeoEcoMar.

Proiectul de infrastructura distribuita pan-europeana „Centrul International de Studii Avansate pentru Sisteme Fluviu – Mare” a ajuns – sub coordonarea Romaniei – intr-un punct important al maturitatii sale. Astfel, DANUBIUS-RI a primit statutul de proiect Fanion (Landmark) in Strategia UE pentru Regiunea Dunarii inca din anul 2013 si, mai ales, recent a fost acceptat ca proiect ESFRI.

Astfel, pe data de 10 martie 2016, la Amsterdam, odata cu lansarea Roadmap-ului ESFRI 2016, Proiectul de Infrastructura Pan- Europeana distribuita pentru Cercetari Avansate in Sisteme Fluviu – Mare DANUBIUS-RI a fost unul dintre cele 6 proiecte nou admise pe lista infrastructurilor pan-europene ESFRI. Aceasta includere pe lista ESFRI confirma, pe de o parte, importanta DANUBIUS-RI ca pol de stiinta, educatie si inovare si gradul sau de maturitate, dar pe de alta parte obliga la continuarea realizarii acestuia la standarde de excelenta stiintifica si intr-un ritm sustinut si alert. In urma includerii DANUBIUS-RI pe Roadmap-ul ESFRI 2016, Comisia Europeana (Directoratul General Cercetare Stiintifica si Inovare) a hotarat sa sprijine implementarea proiectului (dezvoltarea infrastructurii pan-europene) printr-un proiect suport dedicat (INFRADEV 2-2016).

DANUBIUS-RI este astfel primul proiect de infrastructura pan-europeana care aduce impreuna specialistii din toate domeniile relevante studierii mediilor dulcicole cu cei din domeniul marin. Proiectul este astfel si primul care acorda atentie deosebita proceselor din mediile de tranzitie (delte si estuare). Atat prin structura sa – cat si prin logica de functionare, DANUBIUS –RI va sprijini activitati de cercetare interdisciplinara care vor urmari fenomene din continuumul fluviu-mare – intr-un mod secvential care va incuraja interdisciplinaritatea (de la observatii, masuratori de teren, la analize, modelari si integrarea aspectelor naturale cu cele sociale si economice pentru realizarea planurilor de guvernanta). Prin aceste aspecte proiectul este unic atat in Europa cat si in lume.

Proiectul a vizat caracterizarea și evaluarea stării actuale a ecosistemelor acvatice din Delta Dunării și Complexul Lagunar Razim-Sinoie, realizată prin monitorizarea periodică și estimarea tendinței de evoluție a calității ecosistemelor aflate sub impactul factorilor naturali și antropici, în scopul evaluării și predicției proceselor hidro-sedimentare și a riscurilor de mediu din regiune (zonă cu mare importantă ecologică, dar mai puțin dezvoltată socio-economic).

Proiectul a vizat realizarea de investigații complexe, geologice și geofizice pentru punerea în evidență a rezervelor de agregate minerale localizate pe șelful intern românesc al Marii Negre. Aceste investigații au avut ca scop proiectarea și
implementarea unei tehnologii de investigare a zonei de șelf, în vederea cartării acumulărilor de agregate minerale și realizarea unei hărți cu probabilitatea de existență a acumulărilor de agregate minerale pe șelful românesc la Marea Neagră.

În cadrul proiectului, a fost utilizat un model hidrodinamic tridimensional, implementat pe Marea Neagră şi detaliat în zona costieră a României. Au fost realizate mai multe simulări în diverse condiții meteorologice și de debit ale Dunării, cu scopul de a studia influența factorilor externi asupra curenților costieri. De asemenea, cu ajutorul unui model numeric al proceselor din vecinătatea coastei în condiții de furtună, a fost studiat și impactul furtunilor asupra unor profile de plajă de pe coasta Deltei Dunării.

Proiectul a vizat realizarea de studii strategice de interes național, strategii și prognoze, însoțite de redactarea de materiale specifice (hărți, profile, coloane, etc.), necesare dezvoltării durabile a României.

Proiectul a avut ca obiectiv protejarea şi valorificarea patrimoniului geologic şi arheologic naţional, aflat sub impact antropic, prin creşterea gradului de cunoaştere, cât și propunerea de măsuri de protecţie, de promovarea Ştiinţelor
Pământului şi ale vieţii, inclusiv prin intermediul educaţiei de mediu. Scopul principal al proiectului a fost educaţia preuniversitară şi alfabetizarea geologică a publicului larg, oferind şi activităţi educative în domeniul geologiei pentru studenţii facultăţilor de profil. Proiectul a implicat elaborarea unui program educativ structurat sub forma a trei
pachete: educaţie şcolară, stagii pentru studenţii facultăţilor cu profil geologic şi ”alfabetizarea” științifică a publicului larg. Prima fază a proiectului a constat în elaborarea programului de activităţi pentru o perioadă de doi ani, realizarea
materialelor de promovare, precum şi încheierea protocoalelor de parteneriat cu instituţiile interesate de activităţile propuse în proiect. Programul educativ a inclus trei proiecte, cu mai multe tipuri de activităţi pentru fiecare proiect, elaborat în funcţie de categoria de public ţintă: proiectul “Ora de geologie” pentru elevi; un proiect de stagiu
pentru studenţi; un proiect de popularizare a geologiei pentru publicul larg (care a cuprins conferinţe pentru publicul larg, propuneri de excursii geologice şi organizare de evenimente de tip “Şcoala altfel”, “Săptămâna geologiei”, “Ziua porţilor deschise”, ateliere pentru elevi şi preşcolari). În cursul fazelor 2-3 ale celor trei proiecte, au fost
derulate în paralel activităţi de diseminare (prin participarea la conferinţe şi simpozioane naţionale şi internaţionale şi publicarea de lucrări ştiinţifice).
Popularizarea rezultatelor cercetării din cadrul proiectului a inclus şi realizarea unei expoziţii itinerante, pentru promovarea faunei fosile cretacic superioare din Bazinul Haţeg (în faza suplimentară 4).

Proiectul a vizat evidențierea modificărilor climatice și ambientale ce au avut loc în perioada de acum 6 milioane ani  până în prezent în arealul carpato – ponto – dunărean. Proiectul și-a propus să răspundă la o serie de probleme legate de încălzirea globală.

Proiectul a vizat conturarea unor soluții de stocare geologică a energiei și a CO2 pentru stimularea producției de energie regenerabilă în România, combinată cu reducerea exportului energetic și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Proiectul a vizat aplicarea unei metodologii complexe de investigare asupra sectorului românesc al Dunării, în vederea fundamentării unor studii specifice: confluențe fluviu – râu tributar și, respectiv, fluviu – mare, zona cu ostroave, zona cu meandre și zona cu un curs ramificat, inclusiv rectificări, zona cu brațe alimentate efemer de către fluviu, etc.;

Proiectul DELMAR și-a propus să realizeze o abordare interdisciplinară a habitatelor bentale de pe platforma românească a Mării Negre şi a evoluției lor. Proiectul a apărut în contextul transpunerii în legislaţia naţională a Directivei Cadru a Strategiei Marine (DCSM), care completează prevederile Directivei Cadru Apă 2000/60/CE aplicată apelor costiere şi de tranziţie, Directivă care impune o abordare holistă a mediului marin, bazată pe adoptarea unui management adaptiv, care acoperă și zona de larg. În momentul realizării proiectului, România avea un sistem de clasificare a habitatelor derivat din implementarea Directivelor Habitate 92/43/EEC şi Păsări 79/409/EEC, prin care s-au înfiinţat Ariile Speciale de Conservare, incluse în reţeaua Natura 2000. Acestea sunt localizate cu precădere în zona costieră, în timp ce zona de larg, deşi caracterizată de prezenţa unor biotopuri reprezentative pentru bionomia şelfului românesc, este exclusă din această schemă de clasificare. Aplicarea sistemului de clasificare EUNIS în cadrul specific fiecărei regiuni de către Statele Membre presupune integrarea componentelor non-biologice (substrat, condiţii hidrogeologice şi hidrochimice) şi a celor biologice (structura şi condiţia comunităţilor componente) în definirea şi delimitarea habitatelor fiecărei regiuni. Aceste elemente trebuie, conform DCSM, să stea la baza aplicării unui management sustenabil, care să capitalizeze atât valoarea intrinsecă a diversităţii biologice, cât şi serviciile oferite de habitat.

Studiu complex, morfologic, hidrologic, sedimentologic și ecologic al zonelor afectate de modificări antropice produse în Delta Dunării, cu accent asupra meandrelor rectificate ale brațului Sfântu Gheorghe și asupra zonelor depresionare învecinate. Proiectul vizează evaluarea calitativă și cantitativă a efectelor activităților umane asupra biodiversității zonei prin studiul biocenozelor și calității apei și a sedimentelor, cuantificarea impactului de mediu al activităților antropice reprezentate de rectificările meandrelor brațului Sfântu Gheorghe și construirea unui plan de măsuri de reabilitare a mediului aflat sub influența acestora.

Proiectul și-a propus să abordeze interdisciplinar studiul intervalului de timp corespunzător Holocenului, adică aproximativ ultimii 11.700 de ani, plecând de la prezumția că doar prin descifrarea trecutului și studiul situației din prezent este posibilă predicția evoluției viitoare a acestora. Principalele ținte urmărite în cadrul proiectului sunt: determinarea regimului geodinamic actual al zonei de coastă și zonei deltaice, precum și a variației actuale a nivelului mediu al mării; studiul structurii și conținutului cuverturii sedimentare holocene, în vederea evidențierii și descifrării modificărilor paleogeografice produse în trecutul recent.

Proiectul a vizat investigarea geofizică foarte detaliată a zonelor submerse aparținând mai multor situri arheologice situate pe malul Dunării (Aegyssus, Capidava, Turris, Sucidava, Axiopolis, Castravita, Desa etc), respectiv a acelota situate in Delta Dunării (Halmyris, Salsovia, Troemsis, etc), care acoperă practic toate epocile perioadei antice din punct de vedere istorico și Siturile au cuprins monumente arheologice variate ca tipologie şi cronologie, ilustrând etapele evoluţiei istorice şi topografice a cetăţiilor, majoritatea dintre ele fiind porturi la Dunăre. Studiile geofizice efectuate in zona submersă au fost utile pentru săpăturile arheologice ce urmează a fi executate pe uscat, oferind o imagine mai bine definită asupra continuității vestigiilor antice (ziduri, structuri portuare) în zonele submerse. În cazul siturilor din Delta Dunării, dar și a celor situate pe cursul Dunării, lucrarile geofizice (magnetometrice si electrometrice) au avut ca obiectiv identificarea surselor de poluare antropică a solului și subsolului, ce pot fi reprezentate de structuri contemporane construite în zona siturilor, de eventuale conducte, care pot traversa aceste asezări și, nu in ultimul rând, de posibile pene de poluare existente în zona siturilor aflate în imediata vecinatate a unor poluatori industriali, ce ar putea degrada structurile antice ingropate. Pentru a elimina cât mai multe dintre anomaliile generate de factori poluanți antropici (construcții îngropate de vârstă recentă, conducte, zone poluate cu petrol etc), a fost necesar să se realizeze cercetări cu utilizarea softul GMsysv, a modelelor 3D si 2D corespunzatoare anomaliilor generate de factori poluanți existenți în siturile arheologice. Metodele propuse pentru cercetare geofizică în zona submersă au fost cele magnetometrice, seismoacustice (side scan sonar), respectiv, cele electrometrice. Studiile geofizice s-au desfășurat în zona fluviatilă și lacustră adiacentă fiecarui sit arheologic. Primele lucrări realizate au fost cele topografice, cu ajutorul cărora a fost transpus în teren scheletul rețelelor de achizitie a datelor de teren,  la aceasta operațiune participând și arheologi. Lucrările de achiziție a datelor au demarat pornind de la rețeaua topografică de sprijin proprie fiecarui sit, iar cartarea geofică a început cu măsurătorile batimetrice, urmate de măsurători magnetometri și terminând cu lucrările electrometrice. Anterior acestora, au fost realizate studii de susceptibilitate magnetică pe eșantioane de rocă, cărămidă, mortar etc, necesare calibrării metodei magnetometrice. Ulterior efectuării acestor studii, au fost realziate scufundări în zonele de interes pentru a marca in-situ, filma și fotografia eventualele vestigii descoperite. GeoEcoMar dispune de echipamente de scufundare, fotografiere și filmare subacvatică.

Proiectul și-a propus să răspundă la câteva întrebări importante legate de managementul performant și de gestionarea adaptivă a ariilor protejate de pe litoralul românesc, cum ar fi: Cât de mult știm despre vulnerabilitatea și rezistența ecosistemelor AMP? Care sunt presiunile naturale și socio-economice exercitate asupra AMP? Cum evoluează sistemele? Care sunt beneficiile oferite de AMP în anumite sectoare ale “economiei albastre”.

În conformitate cu obiectivele globale convenite în temeiul Convenției privind diversitatea biologică, numărul de zone marine protejate (AMP) este în creștere rapidă, dar beneficiile socio-economice generate de acestea rămân dificil de prezis și sunt încă în dezbatere. Provocarea constă în a demonstra utilizatorilor ”economiei albastre” că AMP sunt instrumente esențiale pentru protejarea, menținerea și îmbunătățirea ecosistemele marine și de a-i asigura că zonele marine protejate pot oferi societății servicii ecosistemice optime și durabile. Proiectul a propus măsuri pro-active de conservare,  necesare pentru atingerea „stării favorabile de conservare” a speciilor și habitatelor și a „stării ecologice bune” a întregului ecosistem marin. Obținerea de date noi din teren, conform principiilor politicilor UE (DCA, DCSM, etc), a contribuit la elaborarea evaluării presiunilor ecologice asupra AMP și la stabilirea stării serviciilor ecosistemice.

Interpretarea geologică a informațiilor geofizice și realizarea de hărți de risc pentru platoul continental al Mării Negre, cu accent pe zonele cu acumulările de gaze de suprafață și zone cu hazard tectonic.

Proiectul a vizat realizarea unei gestiuni integrate a macro – geo – sistemului Dunăre – Delta Dunării – zona costieră a Mării Negre prin aplicarea unui program de monitorizare geoecologică.

Proiectul va răspunde la câteva întrebări importante legate de un management mai bun și de o gestionare adaptativă a spațiului și a resurselor biologice exploatabile sau importante din punctul de vedere al conservării, cum ar fi:
– Care este distribuția habitatelor bentale și pelagice în acord cu Directivele Europene, precum DCSM, DPSM şi cu cerințele de conservare și protecție?
– Cum pot fi integrate cerințele de conservare a integrității și funcționării habitatelor cu cele de dezvoltare economică sustenabilă, în acord cu principiile bioeconomiei și cele ale “Blue Growth”?
– Care este starea ecologică a habitatelor și potențialul lor socio-economic?
– Care este viitorul biotehnologiilor? Are Marea Neagră un potențial genetic unic sau valorificabil?
– Care este impactul presiunilor naturale și antropice asupra geno-fondului și fenotipurilor organismelor bentale și pelagice?
– Care este tendința privind integritatea, funcționalitatea ecosistemică și dinamica acestor habitate?

Proiectul se încadrează în strategiile Directivei Cadru pentru Apă, Directivei Habitate, Directivei Cadru privind Strategia Marină și Directivei Planificării Spațiale Maritime, contribuind la îmbunătățirea cunoașteri privitoare la distribuția și rolul habitatelor bentale și pelagice cu rol în dezvoltarea sectoarelor specifice economiei maritime ecosustenabile, precum și la planificarea spațială și exploatarea resurselor biologice sau minerale.

Proiectul urmărește fundamentarea unor studii specifice în sectoarele reprezentative din sectorul românesc al Dunării – zonele expuse riscului la inundații, zonele expuse eroziunii accentuate, zonele cu potențial pentru implementarea “soluțiilor verzi (Nature Based Solutions)”, confluențe fluviu – râu tributar și, respectiv, fluviu – mare, zona cu ostroave, zona cu un curs ramificat, zona cu meandre, inclusiv rectificări, zona cu brațe alimentate efemer de către fluviu, etc.

Proiectul vizează fundamentarea științifică și tehnică necesară includerii a două situri cu emisii naturale de CO2 din Banat și Harghita, cu statut de laboratoare naturale, în rețeaua europeană de infrastructuri de cercetare din domeniul captării, transportului și stocării dioxidului de carbon (ECCSEL – European Carbon Dioxide Capture and Storage Laboratory Infrastructure), precum și fundamentarea aderării GeoEcoMar la consorțiul ECCSEL. Siturile din România ar putea fi puse la dispoziția cercetătorilor din întreaga Europă pentru testarea unor metode noi de monitorizare sau pentru investigații aprofundate ale mecanismelor de migrare a CO2. Aceste tipuri de studii sunt importante pentru prevenirea potențialelor riscuri asociate stocării geologice a CO2 și pentru creșterea nivelului de siguranță asociat tehnologiei.

Proiectul este o premieră la nivel național și se integrează în strategia de extindere a ECCSEL spre estul Europei. Aderarea GeoEcoMar la consorțiul ECCSEL reprezintă o oportunitate pentru cercetarea românească din domeniul stocării geologice a CO2 și o recunoaștere a acesteia pe plan european și mondial.

Proiectul vizează documentarea şi realizarea unei baze de date a siturilor geologice și paleontologice de pe teritoriul unităţilor geotectonice majore ale României, selectarea siturilor celor mai reprezentative pentru evaluarea valorilor geo-diversităţii prin audit geologic.

Proiectul presupune cercetarea geologică, geochimică și sedimentologică a lacurilor litorale din sud – Taşaul, Corbu, Siutghiol, Tăbăcariei, Agigea, Costineşti, Techirghiol, Tuzla, Tatlageac, Mlaştina Mangalia şi Balta Limanu – , ecosisteme complexe de apă dulce particulare din România, care oferă un spectru larg de servicii ecosistemice. Ele sunt un rezervor imens de biodiversitate, funcționează ca biofiltru natural şi ca zonă tampon, sunt furnizor de bunuri naturale, datorită producţiei biologice ridicate şi productivităţii lor.

Proiectul vizează evaluarea interdisciplinară a stării de calitate a mediului natural – apă de suprafață, sedimente, biotă – , cât și evaluarea extinderii vegetației lacustre și evidențierea fenomenelor de eroziune/acumulare) în puncte cheie din cadrul arealului deltaic, în scopul estimării impactului și riscului indus de către factorii naturali și antropici.

Proiectul vizează evaluarea stării actuale a arealelor afectate de modificările antropice produse în Delta Dunării și în lacurile litorale, realizarea unui studiu integrat al calităţii acestor ecosisteme, aflate sub influenţe antropice, cât şi formularea de propuneri concrete privind gestionarea durabilă a resurselor naturale. Proiectul presupune studii complexe (calitative şi cantitative) şi investigaţii multidisciplinare detaliate asupra braţelor Dunării din Deltă, a zonelor inter – distributare şi a lacurilor litorale, folosind echipamente și tehnici de cercetare moderne precum batimetria multifascicul, curentometria cu ajutorul Accoustic Doppler Current Profiler – ADCP, necesare pentru măsurarea morfologiei albiei şi a curenţilor Dunării, datele rezultate având un grad foarte mare de precizie.

INCD GeoEcoMar reprezintă o instituție de cercetare de referință în domeniul geologiei, geofizicii și geoecologiei ce este axată pe componentele de mediu acvatice (marine, deltaice și fluviatile). Activitatea de cercetare cuprinde în principal următoarele domenii: studii geologice şi geofizice în cadrul macro-geosistemului Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră, cercetări în domeniul resurselor naturale, minerale, energetice (convenţionale şi neconvenţionale) şi biologice, geochimie, oceanografie şi ecologie marină, studii complexe în zona costieră a Mării Negre, geologie-paleontologie, arii naturale protejate, studii de impact şi bilanţuri de mediu, servicii şi consultanţă de specialitate. GeoEcoMar și-a adaptat strategia proprie de dezvoltare pentru perioada următoare în concordanță cu cerințele evoluției societății românești, dar și luând în considerare contextul schimbărilor de la nivel european. Astfel, plecând de la prioritățile naționale de dezvoltare ale României, strategia de dezvoltare a GeoEcoMar urmărește: investigarea mediilor acvatice în vederea cunoaşterii geologice-geofizice aprofundate, evidenţierea de noi resurse marine (minerale, energetice, biologice), studierea efectelor modificărilor climatice globale și a impactului antropic asupra sistemului și propunerea de măsuri necesare protejării mediilor acvatice, în vederea îmbunătăţirii calităţii acestora, aplicații în domeniul hazardelor naturale marine și corelarea rețelelor de supraveghere a mediului marin cu cele de pe plan internațional, creşterea competitivităţii şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere.

Proiectul presupune un studiu interdisciplinar al evoluției modificărilor paleogeografice recente produse în zona de coastă și în Delta Dunării, realizat prin investigarea structurii și conținutului cuverturii sedimentare holocene, cât și prin determinarea regimului geodinamic.

Proiectul continuă cercetările geofizice în zonele submerse adiacente siturilor arheologice situate în aval de Cetatea Drobeta (Castravița, Turis, Sucidava, Zimnicea etc) și se bazează pe experiența studiilor realizate în anii anteriori. Obiectivul principal este investigarea geofizică foarte detaliată a zonelor submerse aparținând mai multor situri arheologice aflate pe malul Dunării, în amonte de Sulina (Sacidava, Altenum, Axiopolis, Dinogetia, Halmyris, Aegyssus, Enisala și Argamum),care, din punct de vedere istorico și arheologic, acoperă practic toate epocile perioadei antice. Studiile geofizice efectuate în zona submersă vor fi utile pentru viitoarele săpăturile arheologice executate pe uscat. În cazul siturilor aflate pe cursul Dunării, lucrările geofizice (georadar, magnetometrice și electrometrice) vor urmări identificarea surselor de poluare antropică a solului și subsolului. Pentru a exclude cât mai multe dintre anomaliile generate de factori poluanți antropici (construcții îngropate de vârstă recentă, conducte, zone poluate cu petrol etc), este necesar să se realizeze cercetări utilizând softul PotentQ, a modelelor 3D și 2D corespunzătoare anomaliilor generate de factori poluanți existenți în siturile arheologice. Metodele propuse pentru cercetare geofizică în zona submersă sunt cele magnetometrice, seismoacustice (side scan sonar), respectiv, cele electrometrice. Studiile geofizice se vor desfășura în zona fluviatila și lacustră adiacentă fiecărui sit arheologic. Primele lucrări realizate vor fi cele topografice, cu ajutorul cărora vor fi transpuse în teren rețelele de achiziție a datelor de teren,  operațiune la care vor participa și arheologi. Lucrările de achizie a datelor vor demara pornind de la rețeaua topografică de sprijin proprie fiecărui sit. Cartarea geofizică va începe cu măsurătorile batimetrice, urmate de măsurători magnetometrice și se va încheia cu lucrările electrometrice, dacă este cazul. Anterior acestora, se vor face studii de susceptibilitate magnetică pe eșantioane de rocă, cărămidă, mortar etc, necesare calibrării metodei magnetometrice. Ulterior efectuării acestor studii, se pot face scufundări în zonele de interes pentru a marca in-situ, filma și fotografia eventualele vestigii descoperite.

Proiectul vizează identificarea zonelor cu emisii ridicate de metan în atmosferă din masa apei de suprafață, în relație cu cantitatea eliberată din sedimente, dispersată în colana de apă și emisă în atmosferă în diferite zone ale Mării Negre. De asemenea, proiectul urmărește identificarea factorilor de risc ce decurg din emisiile bruște și de mare intensitate, cu rol important în evaluarea răspunsului climatic la emisiile bruște din zonele de mică adâncime și rezervoarele de gaz-hidrați.

Proiectul a vizat cartarea şi evaluarea stării habitatelor bentale, contribuind astfel la dezvoltarea măsurilor de management adecvat privind utilizarea durabilă a resurselor marine. Au fost actualizate informaţiile privitoare la habitatele bentale de pe platforma continentală românească a Mării Negre și la inventarul de specii, fiind realizată o estimare a densității și biomasei populațiilor bentale. Astfel, proiectul a contribuit la o mai bună înțelegere a dinamicii, potențialului biotic și a productivităţii fiecărui tip de habitat investigat. Rezultatele au fost incluse în baza de date pentru monitorizarea integrată de mediu la scară națională și internațională.

Proiectul a urmărit investigarea complexă a sectorului românesc al Dunării în vederea fundamentării unor studii specifice în sectoarele cu dificultăți de navigație. Obiectivul său principal a fost studierea zonelor critice pentru navigație: delimitare, caracterizare morfo-sedimentară, procese hidrodinamice, bilanț de apă și sedimente, modelare, turbiditate;

Proiectul a vizat realizarea unor cercetări multidisciplinare ale intervalelor anoxice din arealul carpato-ponto-danubian necesare pentru punerea în evidență a potențialului de hidrocarburi.

Studiu asupra Directivei Inspire a Parlamentului European și cum se poate armoniza aceasta cu datele provenite de la balizele marine.

Proiectul a vizat realizarea de cercetări privind acumulările metanului biogen și formarea hidraților de metan din sedimente în zona economică exclusivă a României la Marea Neagră, cu accent asupra implicațiilor geo-climatice și ecologice.

Proiectul și-a propus să evalueze în chip multidisciplinar starea de calitate a mediului natural din zonele reprezentative din Delta Dunării și Complexul Lagunar Razim-Sinoie, zone aflate sub impactul factorilor naturali şi antropici. Obiectivul proiectului a fost estimarea cauzelor degradării, precum și identificarea impactul asupra mediului și asupra dezvoltării socio-economice din regiune.

Proiectul de excelență vizează angajarea GeoEcoMar în cooperarea și competiția globală în domeniul cercetării-dezvoltării prin creşterea performanţelor în domeniul de activitate (geo-ecologia sistemelor marine, deltaice și fluviale) la nivelul departamentelor și colectivelor de cercetare, având ca rezultate:

  • creşterea vizibilităţii la nivel național și internațional, care se va realiza prin publicarea de articole științifice în publicaţii și reviste cu factor mare de impact, participarea la manifestări științifice internaţionale semnificative pentru domeniul de cercetare, organizarea unor manifestări științifice, având ca topică analiza complexă a macrogeosistemului Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră, cu participarea unor personalităţi în domeniu din ţară și din străinătate;
  • valorificarea şi difuzarea cunoştinţelor și rezultatelor de cercetare în mediu științific și privat;
  • adaptarea strategiei de dezvoltare la cerințele și evoluția pieței cercetării, prin înțelegerea influențelor și tendințelor interne și internaţionale în care operează GeoEcoMar;
  • susținerea competențelor naţionale din instituții de cercetare cu posibilităţi de relansare în domenii economice de interes pentru România;
  • planificarea resurselor umane, materiale, financiare și informaţionale de care dispune GeoEcoMar, în funcţie de importanţa proiectelor/ contractelor şi evoluția pieţei;
  • ridicarea permanentă a nivelului de pregătire al resurselor umane, mai ales al tinerilor, cu deschidere spre nou, astfel încât GeoEcoMar să poată răspunde rapid și eficient beneficiarilor;
  • introducerea de noi metode de cercetare, cerute de piața și utile nu doar cercetării, ci și industriei, mediului academic, dar și de afaceri (ex. laboratoare noi de izotopi, microbiologie, etc);
  • acordarea de asistenţă tehnică și de servicii științifice și tehnologice de înalt nivel în domenii prioritare;
  • iniţierea şi dezvoltarea colaborărilor viabile cu parteneri din mediul economic public și privat;
  • promovarea programelor de cooperare internaţională, prin accesarea tuturor ofertelor specifice domeniului propriu de activitate;
  • accesarea altor categorii de proiecte/contracte, interne sau internaţionale, atât cu organisme de stat, cât și din domeniul privat (ex. contracte directe cu mari companii din industria energetică, proiecte ale UNESCO, NATO, IAEA, etc.);
  • lărgirea ariei de investigare a navei de cercetări marine Mare Nigrum în vederea realizării de misiuni științifice, nu doar în Marea Neagră, ci și în Marea Mediterană şi alte bazine marine;
  • sprijinirea organismelor guvernamentale în vederea atenuării tendințelor adverse din domeniul marin, atât din punct de vedere ştiinţific, cât și geopolitic;
  • abordarea multidisciplinară, complexă, a activităţilor de cercetare-dezvoltare, prin cooperare mai strânsă cu instituții academice și de cercetare, nu doar din domeniul propriu de activitate

În perioada 8-9 mai 2019, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar a organizat la Palatul Parlamentului din București conferința „Dezvoltare durabilă la Marea Neagră”.  Conferința a fost organizată sub auspiciile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și a avut sprijinul Comisiei Europene și a Ministerului Cercetării și Inovării. Cu această ocazie, a fost emisă „Declarația la București” și a fost avansată o agendă strategică de cercetare și inovare pentru Marea Neagră. Conferința a fost un eveniment oficial de rang înalt, al cărui obiectiv a fost sporirea gradului de conștientizare privind cercetarea științifică dedicată Mării Negre, precum și în ceea ce privește cercetarea marină în Europa în general. Conferința a reunit părțile interesate în construirea unei societăți durabile și inovatoare în regiunea Mării Negre – comunitățile de cercetare și comunitățile academice, reprezentanții tuturor țărilor din bazinul Mării Negre, factorii de decizie politică, profesioniști, reprezentați ai comunităților locale, reprezentanți ai diferitelor ONG-uri din domeniul protecției mediului, oameni de afaceri. Evenimentul s-a desfășurat în zilele de 8 și 9 mai 2019 (sesiuni plenare și paralele) și a fost urmat de o excursie (opțională) de două zile pe coasta Mării Negre în zona sistemului lagunar Razelm Sinoe, parte din Rezervația Biosferei Delta Dunării (10-11 mai 2019).

În comparație cu cele de natură termogenă, acumulările de gaz de natură biogenă se fac în circumstanțe geologice mai predictibile. La nivel global, a fost estimat că mai mult de 20% din rezervele de metan sunt de natură biogenă. În România, interesul pentru acumulările geologice de metan biogen a crescut constant în ultima decadă, astfel încât că cea mai mare descoperire, cu estimări ale valorilor acumulate de metan ce permit acoperirea întregului necesar de consum intern pe o perioadă de 6-8 ani, este gaz de natură biogenă acumulat în structura Domino din zona economică exclusivă la Marea Neagră a României. Prezentul program de cercetare conține trei sub-proiecte componente:

  • Structuri geologice Plio-Cuaternare favorabile generării și acumulării de metan în zona României la Marea Neagră;
  • Determinarea parametrilor geo-biochimici asociați structurilor geologice, în contextul geologic evidențiat de proiectul 1, în vederea modelării 1D a proceselor generatoare de metan și construirea de analogii pentru procesele de generare și acumulare în stiva de sedimente Plio-Cuaternară;
  • Evoluția paleogeografică a regiuni studiate, în contextul schimbărilor de mediu și climatice actuale și din Cuaternar, influența acestora asupra proceselor de generare și acumulare a metanului;

Proiectul este unul interdisciplinar, cu implicarea cercetătorilor din domeniul geo-științelor (geologi, geofizicieni, geochimiști), științelor naturii (chimie, fizică, biologie), din aproape toate regiunile României. Proiectul urmează să valorifice infrastructura românească de cercetare la Marea Neagră, dar și să contribuie la dezvoltarea pe mai departe a acesteia, prin completarea și aducerea la zi a echipamentelor necesare cercetării, în acord cu dezvoltările tehnologice globale, inclusiv specializarea cercetătorilor pentru noile tehnologii.

Prin cunoașterea condițiilor de mediu specifice zonelor cu adâncimea de mai mult de 300 m, cu particularitățile acestora din Marea Neagră, se fundamentează condițiile de amplasament și de construcție pentru echipamente de monitorizare individuale sau în rețea, cu efectuarea de măsurători periodice sau monitorizare continuă (amplasare la punct fix). În baza cunoașterii parametrilor fizico-chimici per amplasament – echipament, se pot dirija eforturile de construire de prototipuri (ex. EGIM, curentometre, tsunametre, etc), astfel încât acestea să reziste în medii corozive (salinitate, H2S), temperaturi reduse (5 – 7 0C) și la presiuni mari (mai mult de 3 atm). Utilizând informațiile obținute în proiect pentru mediile de mare adâncime, se pot caracteriza și condițiile dezvoltării unor forme de viață (ex. bacterii consumatoare de metan) adaptate la întuneric, lipsa de oxigen, temperaturi și presiuni extreme.

Cercetările recente asupra condițiilor climatice din Cretacic au intrat într-o fază interesantă, multidisciplinară, în care abordările geologice, sedimentologice, geochimice, mineralogice și paleontologice pot fi integrate, putând fi  realizată o viziune mai bună asupra evoluțiilor schimbărilor climatice din intervalele de încălzire. Tema proiectului s-a integrat astfel în cercetarea actuală a încălzirii globale. Căldura extremă din anumite intervale cretacice reprezintă unul dintre cele mai bune exemple de condiții climatice de „seră” din evidența geologică. Rezultatele studiilor multidisciplinare (sedimentologice, paleontologice și geochimice) din acest proiect au oferit răspunsuri la multe din întrebările din domeniu și au legătură și cu preocupările actuale. Carpații din România, datorită dovezilor geologice complete din etapa Cretacicului și a bogăției lor paleontologice, pot servi drept „laborator natural” pentru acest subiect.

Proiectul Establishing CO2 enhanced Oil recovery Business Advantages  in South Eastern (Stabilirea avantajelor comerciale ale utilizării CO2 pentru EOR în Sud-Estul Europei)- ECOBASE își propune să dezvolte modele de fluxuri de venituri probabile (prospective) și modele de afaceri pentru CO2-EOR în Europa de sud – est și  să sprijine implementarea CCUS pe scară largă în regiune. Proiectul se desfășoară în trei țări din Europa de sud-est – Turcia, România și Grecia – , cu sprijinul TNO Olanda și IRIS Norvegia. ECO-BASE va avea acces la potențialul EORStore prin următoarele activități: realizarea unui inventar al surselor de CO2 (potențiale proiecte de captare) și al rezervoarelor (potențiale locații pentru stocarea geologică și pentru utilizarea de CO2 în scopul creșterii producției de petrol cu depozitare permanentă) în România, Turcia și Grecia; realizarea de studii de caz EORStore ca referință pentru evaluarea potențialului EOR la nivel național; identificarea și realizarea unor studii de caz pentru planuri de afaceri și fluxuri de venituri realizate prin CCUS; stabilirea foilor de parcurs (roadmap) naționale pentru CCUS, cu un rol esențial de accelerator pentru CO2-EOR; organizarea unor atelierelor de transfer de cunoștințe pentru părțile interesate de CCUS.

Proiectul ALIGN-CCUS își propune să accelereze tranziția sectoarelor industriale și energetice actuale către un viitor în care activitățile economice vor produce emisii reduse de carbon, în care captarea, utilizarea și stocarea carbonului (CCUS) joacă un rol esențial. ALIGN abordează aspecte specifice din lanțul CCUS pentru regiuni industriale din țările ERA-NET, permițând punerea în aplicare la scară largă a implementării eficiente a CCUS până în 2025.

Identificarea criteriilor de evaluare potrivit cărora o sondă de hidrocarburi poate fi reutilizată pentru stocarea CO2 într-un mod sigur din punct de vedere tehnic și unul fezabil din punct de vedere economic. GeoEcoMar este coordonatorul pachetului de lucru ”Aspecte legislative, de mediu și sociale” (WP6). Acest pachet de lucru presupune ca fiecare dintre cele șase țări participante să analizeze prevederile din propria legislație privitoare la reutilizarea sondelor de petrol și gaze pentru stocarea dioxidului de carbon. Această analiză urmărește identificarea eventualelor goluri legislative, pe care autoritățile de reglementare naționale trebuie să le completeze pentru a face posibilă reutilizarea sondelor.

  • Pregătirea participării României, în calitate de coordonator,  la dezvoltarea infrastructurii distribuite paneuropene DANUBIUS-RI prin realizarea aplicației de Proiect Major de Fonduri Structurale pentru componenta românească a DANUBIUS-RI (Nucleul Central, Centru de Date și Supersite-ul Delta Dunării).
  • Dezvoltarea componentei românești a DANUBIUS-RI are ca efecte: studiul aprofundat al proceselor care influențează evoluția ecosistemelor din zonele umede – fluviu, deltă/ lagune, zone costiere și marea aflată sub influența fluviilor; dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere ce va sprijini creșterea economică durabilă în sistemul Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră, protejând în același timp biodiversitatea și ecosistemele naturale caracteristice; programe de masterat, doctorat și post-doctorat, în colaborare cu universități din întreaga Europă; conferințe, cursuri de formare specializate, ateliere de lucru, școli de vară, etc.; e-learning și programe educaționale ecologice destinate comunităților locale;

Pin It on Pinterest