Proiecte

Contracte cu terți

Proiectul îşi propune evaluarea impactului stresorilor asupra ecosistemului marin, în special, efectul cumulat al încălzirii climatice şi al contaminanţilor asupra serviciilor ecosistemice de reglare, suport şi producţie ale apelor şelfului românesc al Mării Negre, aflate sub influenţa Dunării şi a altor surse antropice. Ţinând cont de impactul generat de aportul de poluanţi din Dunăre, dar şi riscurile asociate încălzirii globale asupra Mării Negre, propunerea prezentă va contribui la înţelegerea modului în care efectele acestora se reflectă în calitatea serviciilor ecosistemice ale Mării Negre.

Pentru a răspunde provocărilor moderne privind pierderea biodiversităţii şi degradarea ecosistemelor Mării Negre, proiectul propune abordarea tehnicilor moleculare de detectare rapidă şi identificare a speciilor, în contextul în care, în momentul de faţă, se fac eforturi susţinute la nivel global pentru utilizarea acestora în cercetarea biodiversităţii. Spre deosebire de clasica identificare taxonomică, care se bazează pe caracterele morfologice ale speciilor, cartarea genetică „Barcoding” și eDNA folosesc markeri genetici. Pe plan mondial, numărul speciilor marine al căror genom a fost secvenţiat este de numai 190, în timp ce proporţia celor din Marea Neagră, este de sub 0.1% din totalul celor peste 2000 de specii existente.

Proiectul cadrează cu obiectivele Directivei Cadru Strategia Marină (2008/56/CE) implementate în România (OUG 71/2020), Strategia naţională şi Planul de acţiune pentru conservarea biodiversităţii 2014 – 2020, precum şi cu Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, care prevăd atingerea ţintelor privind Starea Ecologică Bună a ecosistemelor Mării Negre, precum şi redresarea biodiversităţii până în 2030 („până în 2030, biodiversitatea Europei se va afla pe calea redresării”).

  • Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat în vara anului 2022 procedura de achiziție de servicii de consultanță și expertiză tehnică în vederea Elaborării Strategiei Naționale privind gospodărirea integrată a zonei costiere și a Planului de Management Integrat al zonei costiere. Managementul integrat al zonei costiere (ICZM) este unul dintre cele mai cunoscute și aplicate instrumente politice și legislative pentru zonele de coastă, utilizat de factorii de decizie din întreaga lume și promovat de organizații internaționale precum Comisia Europeană (de exemplu, Recomandarea Consiliului privind Managementul Integrat al Zonelor de Coastă din 2002, Protocolul Convenției de la Barcelona privind Managementul Integrat al Zonelor de Coastă, ratificat de UE în 2010 și noua inițiativă a CE privind Planificarea Spațiului Maritim și Managementul Integrat al Zonelor Costiere din 2013).
  • INCD GeoEcoMar – Universitatea Ovidius au participat în asociere la procedura de achiziție, fiind declarați câștigători ai licitației. Propunerea tehnică cuprinde: abordarea și metodologia pentru prestarea serviciilor; planul de lucru pentru implementarea/realizarea serviciilor/obținerea rezultatelor în cadrul contractului; personalul propus și managementul realizării serviciilor; modalitatea de efectuare a înregistrărilor și înregistrările efectuate în legătură cu indicatorii de performanță; măsuri aplicabile de ofertant pe perioada contractului pentru asigurarea îndeplinirii obligațiilor din domeniul social și al relațiilor de muncă; informații cu privire la eventuale modificări ale operatorului economic ofertant; anexe (diagrama GANTT, documente experți cheie, documente experți non-cheie).

 

 

În cadrul contractului, GeoEcoMar a avut responsabilitatea de a participa ca expert în macrozoobentos în cadrul Joint Black Sea Surveys 2019 din proiectul EMBLAS Plus, responsabil cu supervizarea tuturor aspectelor legate de probarea, analiza și evaluarea rezultatelor macrozoobentosului, cu organizarea colectării de date de la toți experții în macrozoobentos implicați în EMBLAS Plus, contribuind astfel la stabilirea valorilor prag pentru indicatorii macrozoobentosului și la pregătirea raportului științific final al JBSS 2019.

Descriere generală: Prezentul studiu, comandat de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi realizat de către GeoEcoMar, a vizat elaborarea programului național de măsuri pentru atingerea sau menținerea Stării Ecologice Bune (SEB) a apelor marine românești, parte a planului național de acțiune.

Una dintre obligațiile României, ca stat membru al Uniunii Europene, este implementarea Directivei Cadru ”Strategia pentru Mediul Marin” (2008/56/CE), al cărei scop este atingerea sau menținerea Stării Ecologice Bune (SEB) a mediului marin până în 2020. Directiva Cadru Strategia pentru Mediul Marin (DCSM) a fost transpusă în legislația națională prin OUG 71/2010, adoptată prin Legea 6/2011 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin şi amendată prin Legea 205/2013 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin. În conformitate cu articolul 5 (alin. 3) din OUG 71/2010, autoritatea publică centrală din domeniul apelor trebuie să elaboreze şi să implementeze pentru apele marine românești un plan de acțiune care cuprinde cinci elemente, după cum urmează: evaluarea inițială a stării ecologice actuale a apelor marine românești şi a impactului de mediu al activităților umane asupra acestor ape, în conformitate cu prevederile art. 8 al DCSM; determinarea Stării Ecologice Bune (SEB) pentru apele marine, bazată pe descriptorii calitativi enumerați în anexa I a DCSM, în conformitate cu prevederile art. 9 (alin.1) al DCSM; stabilirea unui set de obiective de mediu şi de indicatori asociați, cu scopul de a concentra eforturile în vederea atingerii Stării Ecologice Bune (SEB) a mediului marin, în conformitate cu art. 10 alin. (1) al DCSM; elaborarea și punerea în aplicare a unui program de monitorizare în vederea evaluării continue şi a actualizării periodice a obiectivelor, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) al DCSM; elaborarea şi punerea în aplicare a unui program de măsuri destinat să asigure atingerea sau menținerea Stării Ecologice Bune (SEB), potrivit prevederilor art. 13 alin.1, respectiv alin.10 al DCSM;

  • În decembrie 2013, UE a adoptat programul de lucru pentru Strategia comună de implementare (CSI WP) a MSFD pentru perioada 2014-2018. Strategia comună de implementare își propune, printre alte, să abordeze deficiențele și neajunsurile din prima fază în ceea ce privește coerența și comparabilitatea punerii ei în aplicare de către statele membre, în cadrul și între regiunile marine. Activitățile evidențiate pentru regiunea Mării Negre au fost: 1) revizuirea GES și a obiectivelor; 2) dezvoltarea unui program (comun) de monitorizare; 3) îmbunătățirea înțelegerii comune și a cunoștințelor științifice cu privire la unii descriptori specifici; 4) dezvoltarea instrumentelor pentru a facilita schimbul de informații, raportarea și participarea publicului; 5) dezvoltarea unui program de măsuri (coordonat); 6) îmbunătățirea legăturilor cu instrumentele existente și noi în temeiul altor directive; 7) luarea în considerare a rolului și implicării posibile a CCR, SEE și ICES.
  • În cadrul unei întâlniri organizate de Comisia Europeană pentru a discuta recomandările din rapoartele de evaluare prevăzute la articolul 12, axate pe nivel regional, România și Bulgaria au convenit să lucreze împreună pentru a îmbunătăți adecvarea și coerența implementării MSFD. Comisia a stabilit în 2014 că va fi nevoie de sprijin continuu pentru a face progrese semnificative în Marea Neagră. Bulgaria și România au convenit să înceapă cu revizuirea și dezvoltarea definițiilor coerente ale GES, ale obiectivelor de mediu și ale identificării indicatorilor comuni. De asemenea, cele două țâri membre UE au convenit să elaboreze programe coordonate de măsuri luând în considerare munca depusă în cadrul proiectului de sprijin (faza I) și în temeiul Convenției de la București, precum și să ia în considerare măsurile comune ori de câte ori este posibil.
  • Scopul contractului este de a sprijini Bulgaria și România în dezvoltarea de măsuri comune și/sau coordonate, care să fie luate în considerare în dezvoltarea programului lor de măsuri.

Printr-o abordare de tip bottom-up, proiectul s-a adresat părților interesate locale angajate în diferite sectoare ale economiei maritime din toate mările regionale ale UE, cu scopul de a strânge exemple de ecologizare a funcționării afacerilor tradiționale sau exemple de demarare a noi afaceri ecologice. Această abordare a inclus chestionare și interviuri deschise adresate unor organisme și asociații din industrie, autorităților portuare, întreprinderilor mici și mijlocii, ONG-urilor etc. Aceste acțiuni au vizat însușirea experiențelor obținute în urma unor exemple de succes, în vederea creării unui portofoliu cu informații relevante pentru reproducerea exemplelor de succes în altă parte a UE, cât și pentru învățarea din exemple nereușite (înțelegerea/cunoașterea factorilor ce au condus la eșecul acestora). Pentru a crește relevanța rezultatului pentru implementarea MSFD, exemplele identificate au fost caracterizate în funcție de tipul de presiune de mediu pe care îl abordează – presiunea generată de pescuit, de prezența deșeurilor marine, de modificările condițiilor hidrografice,  de poluare sau zgomot etc. Plecând de la aceste informații, proiectul a identificat modalitățile prin care politicile la nivel regional, național și ale UE ar putea permite și sprijini astfel de activități. Obiectivul principal a fost acela de a explora cunoștințele și experiența deținută de actorii economici implicați, pentru a face ”economia albastră” mai ecologică într-un mod profitabil, fie prin introducerea de produse inovatoare, fie prin schimbarea modului în care operatorii economici își desfășoară activitatea în diferitele sectoare maritime.

Pin It on Pinterest

Sari la conținut