Proiecte

Proiecte Internaționale

Accelerarea CCS pentru a furniza reduceri semnificative de CO2 până în 2030 necesită o integrare strânsă a disciplinelor tehnice, economice, sociale și de mediu pentru a sprijini procesul decizional legat de autorizare și de asigurarea conținerii și conformității sigure în timpul fazei de execuție a proiectelor CCS. Proiectul RamonCO își propune să maturizeze și să aplice cadrul de modelare/inversie dezvoltat în DigiMon la scară completă și să cuantifice provocările și cerințele societale, precum și costurile, pentru a elabora strategii de guvernanță a riscurilor pentru industrie și reglementatori și a le încorpora în instrumentele de suport decizional. Proiectul va dezvolta și demonstra metodologii și instrumente pentru evaluarea conformității și monitorizarea bazată pe risc la scară industrială, inclusiv analiza datelor operaționale de la situri dotate cu tehnologii relevante de monitorizare. La începutul proiectului, vom testa mai întâi cadrul de inversiune pe date sintetice și apoi vom discuta cu partenerii din industrie despre posibilitatea de a furniza date adecvate pentru testarea metodologiei pe date reale din teren. În plus, vom efectua modelarea siturilor de stocare a CO₂ aflate în faza de planificare, cum ar fi câmpurile de gaze epuizate din Olanda. De asemenea, vom investiga modul în care perspectivele asupra stocării CO₂ din țările europene influențează evaluarea riscurilor (pentru huburile de stocare a CO₂ din UE) și cum pot fi acestea utilizate pentru a face alegeri informate privind sistemele de monitorizare.

LandSeaLot este un proiect finanțat de Uniunea Europeană, prin programul Horizon Europe. Proiectul urmărește atingerea obiectivelor misiunii UE “Restaurarea Oceanului și Apelor noastre până în 2030” (“Restore our Ocean and Waters by 2030”) și ale Pactului Verde European (EU Green Deal) şi dorește să susțină o mai bună conexiune între comunitățile științifice din diverse domenii care studiază zona de tranziție uscat-mare, pentru a dezvolta împreună o strategie de observare integrată, optimizată și robustă a acestei zone.

LandSeaLot va conecta măsurătorile in situ, observațiile satelitare și modelele numerice, pentru a veni în sprijinul comunităților ştiințifice, administrațiilor locale şi regionale, Economiei Albastre, cetățenilor, dar și inițiativelor pan-europene precum Copernicus, ESA, EEA, GEOSS, EMODnet și Digital Twin of the Ocean (DTO) al Europei. Va evalua lacunele actuale în privința datelor și acoperirii teritoriale, precum și nevoile comunităților interesate, cu scopul de a construi o strategie comună de observare a interfeței uscat-mare și un plan de implementare al acestei strategii. În acelaşi timp, LandSeaLot urmăreşte îmbunătățirea capacităților de măsurare in situ și de observație satelitară, precum și a modelării numerice, cu scopul de a diminua discrepanțele dintre modele și măsurători. Capacitatea de observa zona de tranziție uscat-mare va fi îmbunătățită şi cu sprijinul cetățenilor, prin utilizarea de senzori low-cost.

Senzorii low-cost selectați vor fi testați în Laboratoarele de Integrare împreună cu tehnici îmbunătățite și integrate de măsurare in situ și de observație satelitară, precum și cu rezultate ale modelelor numerice. Laboratoare de Integrare LandSeaLot au fost stabilite in sectoare-cheie din Marea Neagră, Marea Egee, Marea Mediterană, Oceanul Atlantic, Marea Nordului și Marea Baltică, însumând o varietate semnificativă raportată la particularitățile bazinelor hidrografice, regimului mareic și caracteristicile meteorologice. Laboratoarele de Integrare LandSeaLot vor crea sinergii cu infrastructurile de cercetare pan-europene DANUBIUS-RI, JERICO-RI și ICOS-ERIC, precum și cu toate comunitățile interesate pentru consolidarea capacității de observație. Datele generate în Laboratoarele de Integrare LandSeaLot vor fi puse la dispoziție conform principiilor FAIR prin intermediul EMODnet și se vor dezvolta soluții de interoperabilitate pentru fluxurile de date internaționale existente.

Dintre sursele de zgomot, traficul maritim ar putea influenta cel mai mult bunăstarea animalelor, deși impactul său este puțin cunoscut în multe bazine maritime europene. Până în prezent, studiile s-au concentrat aproape exclusiv asupra vertebratelor, în care zgomotul implică celulele mecanoreceptoare ale urechii și poate provoca tulburări de auz sau surditate. Celule omoloage au fost descoperite la tunicate, nevertebrate marine strâns legate de vertebrate, deschizând astfel întrebarea asupra capacității tunicatelor de a simți și de a fi afectate de zgomot. Mecanoreceptorii tunicatelor simt undele sonore și mișcarea particulelor și sunt ținte previzibile ale poluării fonice. Proiectul DeuteroNoise își propune să caracterizeze poluarea fonică cauzată de traficul maritim (folosind și simulări) în situri pilot din Adriatică de Nord, Laguna Veneției, Marea Nordului, Marea Neagră și țărmul Barcelonei și să testeze efectele acesteia asupra comportamentului, sistemului nervos și organelor senzoriale, sistemului imunitar și rezistența nevertebratelor marine care sunt strâns legate de vertebrate (deuterostomieni): hemicordate, echinoderme, cefalocordate și tunicate. Aceste animale sunt comune în mările europene și acoperă diferite niveluri ale rețelei trofice, de la holoplancton-meroplancton până la consumatorii primari sesili sau sedentari. Nivelul de zgomot va fi detectat in situ și simulat în laborator. Un studiu comportamental, morfologic și genetic va fi efectuat pe organismele colectate din zone poluate vs nepoluate. Mai mult, animalele vor fi expuse la zgomot în condiții controlate de laborator pentru a verifica efectul acestuia asupra stadiilor larvare, juvenile și adulte la nivel individual și de-a lungul generațiilor. Studiile comparative ne vor permite: evidențierea cauzelor poluării fonice în diferitele bazine; determinarea modului în care speciile reacționează la zgomot; identificarea modificărilor genetice și morfologice; prezicerea sensibilități animalelor care nu pot fi studiate în laborator sau in situ; prezicerea poluării fonice și stabilirea celor mai bune practici pentru a atinge starea bună de mediu a bazinelor europene.

Sturionii reprezintă resurse faunistice de mare valoare, constituind o sursă semnificativă de venituri și de locuri de muncă în bazinul Mării Negre. Cu toate acestea, amenințări precum poluarea apei, distrugerea habitatului, recoltarea ilegală și comerțul pun în pericol supraviețuirea acestora. Populațiile de sturioni din bazinele majore au înregistrat o scădere de 70% în ultimul secol, în special în fluviul Dunărea și Delta sa. Proiectul SturNet vizează protejarea populațiilor de sturioni și conservarea ecosistemului unic al bazinului Mării Negre. Prin cercetare interdisciplinară, colectarea de date și dezvoltarea de modele, eforturile noastre de conservare a habitatului vor susține dezvoltarea durabilă a resurselor naturale ale regiunii. Proiectul își propune să abordeze aceste probleme prin dezvoltarea unui instrument gratuit de cartografiere digitală care furnizează informații privind comportamentul sturionilor și rutele lor de migrație.

Recent, lanțul valoric al captării și stocării carbonului (CCS) a început să ia în considerare navele pentru injecție directă, nu doar pentru transport. Proiectul CTS va evalua potențialul global al acestei tehnologii pentru facilitarea stocării permanente a CO2, utilizând studii de caz din domeniul offshore pentru platoul continental norvegian, Marea Baltică, Marea Neagră și coasta atlantică a Portugaliei. CTS va studia impactul injectării directe de pe o navă asupra definirii clusterelor de captare și a instalațiilor de stocare prin dezvoltarea scenariilor CCS în patru regiuni offshore diferite din Europa. Eficiența scenariilor va fi analizată din perspectiva costului și a reducerii emisiilor de CO2 în comparație cu planurile și scenariile existente.

Unul dintre obiectivele proiectului este de a avansa în continuare tehnologia de injecție directă de pe nave împreună cu NEMO Maritime – partenerul industrial care dezvoltă una dintre astfel de soluții. Injecția direct de pe nave este o soluție flexibilă și cu costuri mai mici și poate ajuta la accelerarea stocării CO2, contribuind totodată la reducerea emisiilor înainte de 2030. CTS urmărește îmbunătățirea eficienței în materie de costuri și de-a lungul lanțului valoric; dezvoltarea de noi piețe, abordând mai bine nevoia emițătorilor mai mici; creșterea cunoștințelor în ceea ce privește LCA și TEA pentru lanțurile valorice din zonele selectate.

Prin utilizarea stocării offshore și prin construirea unei comunicări de încredere cu părțile interesate din locațiile geografice selectate, CTS își propune, de asemenea, să contribuie la consolidarea acceptării tehnologiilor CCUS.

Impactul și rezultatul principal al proiectului este de a oferi o tehnologie care va permite reducerea costurilor, reducerea conflictelor cu alte activități marine și creșterea flexibilității pentru începerea timpurie a injectării de CO2 în regiunile offshore, abordând astfel unele dintre problemele majore care pot împiedica desfășurarea CCS în Europa la o scară capabilă să ofere măsurile de atenuare necesare înainte de 2030.

Proiectul își propune să implice noi părți interesate din cele patru regiuni offshore vizate prin versatilitatea, flexibilitatea și eficiența costurilor injecției directe de CO2 de pe navă pentru stocarea permanentă. Rezultatul cheie este proiectarea unui lanț valoric CCUS complet, incluzând injecția directă de pe navă, cu implicarea părților interesate de-a lungul acesteia. Crearea unui design complet al lanțului valoric va promova implicarea părților interesate și va crea o platformă pentru evaluarea economică individuală pentru părțile interesate, oferindu-le un scenariu realist la care să adere.

Rezultatele proiectului vor contribui la creșterea lanțurilor valorice CCS nu numai prin folosirea avantajelor tehnologice ale injecției directe de pe nave, ci și prin reducerea pragului pentru emițători mai mici și prin deblocarea potențialului de stocare offshore în situri care vor deveni comerciale datorită investițiilor și operațiunilor mai reduse ale costurilor directe și operaționale generate de tehnologia de injecție directă de pe navă. În general, contribuția CTS este de a inventaria și localiza potențialii emițători, de a pregăti designul conceptual al lanțului valoric CCS, cu accent pe proiectarea navelor, a sondelor și siturilor de stocare.

 

 

Proiectul EROVMUS își propune să creeze o interfață îmbunătățită pentru piloții ROV (vehicul operat de la distanță), pentru a permite efectuarea de lansări facile și eficiente de servicii ROV în misiuni legate de identificarea/localizarea munițiilor subacvatice neexplodate eșuate pe fundul mării. Aceasta va include atât crearea unei platforme multioperaționale echipată cu o serie de senzori, cât și soluții pentru îmbunătățirea software. Activitățile propuse sunt legate de îmbunătățirea navigației, introducerea de rutine de identificare autonome, precum și de tehnologii performante de preluare a imaginilor. Informațiile obținute de la mai mulți senzori vor fi suprapuse pentru a produce un echivalent al afișajului principal standard (Heads UP (HUD) pentru pilot, reducând numărul de afișaje, ceea ce este necesar pentru o operare eficientă. În plus, vor fi analizate soluții pentru implementarea tehnologiei de realitate virtuală (VR), care permit utilizarea afișajelor virtuale și combinarea imaginilor de la mai multe camere video, pentru a crea un singur afișaj virtual mare pentru îmbunătățirea identificării muniției. Proiectul va dezvolta, testa și optimiza o gamă de instrumente și va aborda interoperabilitatea acestora cu mai multe modele și mărci de ROV-uri existente. Acest lucru va crea o potențială gamă de produse care ar putea fi implementate și de alți producători de echipamente ROV.

Rezultatul proiectului are un potențial atât pentru îmbunătățirea stadiului tehnicii actuale, cât și pentru crearea de noi locuri de muncă și îmbunătățirea competitivității europene in sectorul tehnologiei subacvatice.

 

Obiectivul principal al ACTiON este de a stabili modul în care o infrastructură eficientă, care conectează sursele de CO2 cu stocarea geologică a CO2 și opțiunile de utilizare non-geologică, poate fi dezvoltată ca parte a eforturilor regionale de decarbonizare. ACTiON își propune să cerceteze și să dezvolte un model multitemporal de evaluare integrată care va sprijini părțile interesate în planificarea și proiectarea de rețele de transport, utilizare și stocare a CO2 la scară largă, flexibile.ACȚIUNE va aborda constrângerile geologice și de inginerie, impactul condițiilor economice și al mediului de reglementare, precum și incertitudinile inevitabile în definirea acestora. O înțelegere amănunțită a impactului fenomenelor de flux asupra proiectării și funcționării rețelei este esențială pentru a reduce riscul operațiunii integrate prin construirea flexibilității și rezistenței ca răspuns la schimbările operaționale din diferite părți ale lanțului. Va demonstra interacțiunea dintre astfel de probleme prin combinarea lor în modele de componente integrate pentru optimizarea rețelelor de transport, stocare și utilizare. Caracteristicile și procesele subterane și de inginerie complexe, cum ar fi barierele de curgere geologice, constrângerile geomecanice și performanța forajului, vor fi implementate ca modele proxy modulare independente din punct de vedere computațional pentru a oferi elementele de bază ale modelelor integrate.ACTION va lua în considerare rețelele care leagă mai mulți furnizori de CO2 la mai multe foraje de injecție și locații de depozitare, inclusiv câmpuri epuizate, acvifere saline și EOR. ACTION va avea ca scop să ofere elementele de bază și fluxurile de lucru pentru dezvoltatorii de rețele, ca bază pentru o proiectare eficientă și operațiuni sigure. Capacitățile de modelare multitemporale vor fi aplicate unui număr de studii de caz care acoperă abordări ale dezvoltării rețelei CCUS în diferite state membre ale UE, SUA și Canada.Transportul prin conducte și nave vor fi incluse, la fel ca și rețele de complexitate diferită, care vizează sprijinirea dezvoltării de rețele de transport, utilizare și stocare a CO2 adecvate, adecvate pentru viitor.
The main objective of ACTiON is to establish how an efficient infrastructure, connecting CO2 sources with CO2 geological storage and non-geological utilization options, can be developed as part of regional decarbonisation efforts. ACTiON aims to research and develop a multitemporal integrated assessment model that will support stakeholders in the planning and design of large-scale, flexible CO2 transport, utilisation and storage networks.#ACTiON will address geological and engineering constraints, the impact of economic conditions and regulatory environment, as well as the unavoidable uncertainties in defining them. A thorough understanding of the impact of flow phenomena on network design and operation is essential to de-risk the integrated operation by building in flexibility and resilience in response to operational changes in different parts of the chain. Will demonstrate the interplay between such issues by combining them into integrated component models for optimisation of transport, storage and utilisation networks. Complex subsurface and engineering features and processes, such as geological flow barriers, geomechanical constraints and well performance, will be implemented as modular computationally independent proxy models to provide the building blocks for integrated models. ACTION will consider networks that link multiple suppliers of CO2 to multiple injection wells and storage locations including depleted fields, saline aquifers and EOR. ACTION will aim to provide the building blocks and workflows for network developers, as basis for efficient design and safe operations. The multitemporal modelling capabilities will be applied to a number of case studies that cover approaches to CCUS network development in different EU Member States, the US and Canada.Pipeline and ship transport will be included, as will be networks of different complexity aiming to support the development of fit-for-purpose, future-proof CO2 transport, utilization and storage networks.

ENVRI-FAIR reprezintă legătura dintre clusterul infrastructurilor de cercetare de mediu Environmental Research Infrastructures (ENVRI) cu European Open Science Cloud (EOSC).

Proiectul EUSeaMap2 (Harta habitatului fizic al mărilor europene) a vizat extinderea activității desfășurată în faza 1 pregătitoare EUSeaMap, pentru a trece de la un prototip la un serviciu operațional, oferind o acoperire completă a unei hărți la scară largă a bazinelor maritime europene. Hărțile habitatelor conțin informații esențiale despre fundul mării, necesare pentru gestionarea și dezvoltarea durabilă a potențialului economic al bazinelor maritime europene. Hărțile europene ale habitatelor servesc la proiectarea rețelelor de zone marine protejate, coerente din punct de vedere ecologic, la modelarea distribuției speciilor, la stabilirea programelor de monitorizare a habitatelor bentale și la planificarea spațiului maritim. O modalitate de eficientizare a timpului și costurilor, necesară pentru o acoperire mai largă a habitatelor bentale, este aceea de a utiliza hărți cu rezoluție mică și modele predictive, ce pot fi generate prin combinarea unei serii de măsurători proxy (adâncimea apei, tipul de sedimente și intensitatea radiației luminoase) cu analiza statistică și modelarea sistemului de informații geografice. Consorțiul din proiect s-a angajat să elaboreze hărțile habitatelor și să faciliteze accesul mai ușor la date al publicului.

Black Sea CONNECT este un proiect de cercetare și inovare creat pentru a promova o viziune comună asupra Mării Negre, ca o mare productivă, sănătoasă, rezistentă și durabilă. Proiectul are ca obiectiv schimbarea în bine a Mării Negre până în anul 2030. Inițiativa va contribui la conectarea mai profundă a societăților din țările riverane Mării Negre printr-o punte de noi cunoștințe, tehnologii și servicii. Inițiativa își propune să încurajeze dezvoltarea capacităților umane și a infrastructurilor din zonele costiere, marine și maritime, în vederea deblocării de oportunități pentru o ”creștere albastră” durabilă și ecologică în Marea Neagră.

Faza pregătitoare a DANUBIUS-RI, DANUBIUS-PP a dezvoltat componentele și procedurile necesare pentru ca infrastructura de cercetare paneuropeană distribuită DANUBIUS-RI să poată oferi o înțelegere integrată a funcționării sistemelor râu-mare, să abordeze corect provocările de ordin social  asociate acestor sisteme și oportunitățile pe care acestea le oferă.

Proiectul MARINA și-a propus să promoveze cercetarea și inovarea responsabilă (RRI),  cu accent pe problemele marine și presiunile cu efecte importante asupra societăților europene. Proiectul a dezvoltat, coordonat și experimentat o platformă care promovează cercetarea și inovarea responsabilă (RRI) care a implicat actorii din societate în cercetare și inovare, cu scopul de a armoniza întregul proces și rezultatele acestuia cu valorile, nevoile și așteptările societății europene, integrând astfel viziunile, nevoile și dorințele cetățenilor europeni privitoare la știință și inovare și promovând RRI, cu accent pe problemele marine și presiunile care au efecte importante asupra societăților europene. Chiar dacă au fost legate doar de domeniul cercetării marine, activitățile și rezultatele proiectului au definit această abordare sistematică pentru a o face transferabilă și aplicabilă pentru orice domeniu tematic RRI.

Proiectul vizează sprijinirea planificării coerente a sectorului spațial maritim (MSP) în Bulgaria și România, în cadrul Directivei MSP 2014/89 / UE, cât și stabilirea unui mecanism de durată pentru cooperarea transfrontalieră în bazinul Mării Negre în domeniul MSP.

MICS este un proiect de măsurare a impactului Citizen Science (CS) finanțat de către Comisia Europeană în cadrul Programul Orizont 2020. Proiectul implică șase parteneri europeni din cinci țări. MICS adoptă și adaptează cele mai bune practici generate de proiectul Ground Truth 2.0 în co-crearea CS validată în patru studii de caz din Europa, vizând crearea unui cadru conceptual cuprinzător și formularea de recomandări clare pentru cei implicați în proiecte de CS. Cele patru zone (din Marea Britanie, Italia, Ungaria și România) explorează co-crearea CS în regiuni cu nevoi, contexte și abordări diferite pentru gestionarea aspectelor ce țin de calitatea mediului înconjurător (de exemplu, restaurarea râurilor și implementarea soluțiilor verzi -Nature Based Solutions) și diferite niveluri de aplicare a CS. GeoEcoMar conduce pachetul de lucru 3 (WP3)  – “Toolboxes for methods application, information visualisation, and delivery to decision makers, citizens and researchers”

Proiectul MONOCLE reunește 12 organizații din Europa și Africa în vederea dezvoltării soluțiilor durabile pentru monitorizarea calității apelor de suprafață prin măsurători ale caracteristicilor lor optice. Proiectul folosește o combinație de măsurători satelitare, balize, bărci, drone și dispozitive portabile. Instrumentele de teren variază de la sisteme automate extrem de precise, folosite mai ales de cercetători, până la soluții ce implică senzori cu costuri reduse, soluții care pot fi accesate și operate și de către reprezentanții publicului larg.

NAIAD a fost un proiect de cercetare finanțat de către Comisia Europeană în cadrul Programului Orizont 2020, care și-a propus să contribuie la mai buna înțelegere și promovare a soluțiilor verzi (Nature Based Solutions – NBS), necesară pentru a diminua riscurile asociate apei (inundații, secetă, eroziune, etc). GeoEcoMar a fost responsabil de coordonarea activităților din studiul de caz “Dunărea de Jos”.

HYDRALAB + este o rețea avansată de institute de cercetare din domeniul studierii mediului înconjurător din Europa, al cărei scop a fost acela de a oferi acces la un număr de instalații hidraulice majore și unice din întreaga Europă. Scopul proiectului a fost acela de a pregăti pentru viitor modelarea hidraulică a mediului înconjurător și de răspunde la provocărilor tehnice legate de adaptările la schimbările climatice printr-o abordare științifică multidisciplinară.  HYDRALAB + a contribuit la lărgirea perspectivei asupra schimbărilor climatice, realizând activități de rețea care au implicat participarea comunității hidraulice. Proiectul a vizat consolidarea cercetării hidraulice experimentale prin îmbunătățirea infrastructurilor, astfel încât acestea să faciliteze progresul științific în domeniu, dar și să contribuie la o mai bună abordare a problemelor de adaptare la schimbările climatice.

Proiectul EUSeaMap3 (Operarea, dezvoltarea și întreținerea rețelei europene de observare și date a habitatelor de pe fundul mării – EMODNET Lot 2) a vizat dezvoltarea în continuare a unui serviciu operațional în care datele marine privind habitatele de pe fundul mării sunt interoperabile și disponibile. Proiectul a presupus dezvoltarea de produse de date, oferind astfel acces (gratuit și deschis) și la observațiile în baza cărora au fost construite aceste produse de date. EUSeaMap3 a produs informații noi cu privire la caracteristicile hidrografice ale mărilor europene, iar colectarea speciilor individuale și a modelelor de habitate a fost efectuată de universități și institute de cercetare. În urma implementării, proiectul a avut următoarele rezultate: date privind habitatele din mările europene, produse care descriu mediul marin, precum salinitatea, expunerea la val și proprietățile optice ale apei, 300 000 de stații de inventariere a habitatelor din zonele maritime europene, peste 800 de hărți care descriu habitatele de pe fundul mării, peste 50 de modele de habitate ale fundului mării colectate, produse EOV (Variabile esențiale ale oceanului) – alge marine, macro-alge, corali, hărți interactive ale habitatelor de pe fundul mării și ale produselor finale ale proiectului;

În cadrul fazei a 3-a (2017-2019), EMODnet Seabed habitats a început să colecteze și să pună la dispoziție date și meta-date ale punctelor de habitat. Consorțiul și-a concentrat efortul inițial pe proiectarea unei scheme de date care să înregistreze toate informațiile necesare și care să fie compatibilă cu infrastructura existentă pentru datele punctuale ale speciilor (Ocean Biogeographic Information System (OBIS) și EMODnet Biology). Acest lucru este vital având în vedere că o observare punctuală a unui habitat este probabil să fie cuplată cu observații ale speciilor din aceeași înregistrare. În acest proiect se urmărește includerea observațiilor privind prezența habitatului (acolo unde există), ori de câte ori deținătorii de date încarcă noi observații ale prezenței speciilor către EurOBIS. Acest lucru necesită o comunicare pe scară largă și susținută despre standardele pe care le-am dezvoltat și oferirea de stimulente pentru deținătorii de date pentru a include aceste informații suplimentare în documentele lor.

STRATEGY CCUS este un proiect de trei ani ce sprijină dezvoltarea captării, utilizării și stocării carbonului (CCUS), o tehnologie de mare importanță în procesul de tranziție spre stadiul în care vor fi zero emisii de carbon. Proiectul se concentrează pe opt regiuni ale Europei identificate ca fiind promițătoare pentru CCUS. Aceste regiuni sunt localizate în șapte țări și sunt responsabile pentru aproape 45% din emisiile de CO2 industriale și provenite din producerea de energie din Europa. Cele 8 regiuni sunt: bazinul Parisului și valea Ronului (Franța), bazinul Ebro (Spania), bazinul Lusitanian (Portugalia), Croația de Nord, Silezia de Sus (Polonia), zona vestică a Macedoniei (Grecia) și regiunea Galați (România).

În perioada 8-9 mai 2019, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar a organizat la Palatul Parlamentului din București conferința „Dezvoltare durabilă la Marea Neagră”.  Conferința a fost organizată sub auspiciile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și a avut sprijinul Comisiei Europene și a Ministerului Cercetării și Inovării. Cu această ocazie, a fost emisă „Declarația la București” și a fost avansată o agendă strategică de cercetare și inovare pentru Marea Neagră. Conferința a fost un eveniment oficial de rang înalt, al cărui obiectiv a fost sporirea gradului de conștientizare privind cercetarea științifică dedicată Mării Negre, precum și în ceea ce privește cercetarea marină în Europa în general. Conferința a reunit părțile interesate în construirea unei societăți durabile și inovatoare în regiunea Mării Negre – comunitățile de cercetare și comunitățile academice, reprezentanții tuturor țărilor din bazinul Mării Negre, factorii de decizie politică, profesioniști, reprezentați ai comunităților locale, reprezentanți ai diferitelor ONG-uri din domeniul protecției mediului, oameni de afaceri. Evenimentul s-a desfășurat în zilele de 8 și 9 mai 2019 (sesiuni plenare și paralele) și a fost urmat de o excursie (opțională) de două zile pe coasta Mării Negre în zona sistemului lagunar Razelm Sinoe, parte din Rezervația Biosferei Delta Dunării (10-11 mai 2019).

Proiectul Water-ForCE va elabora o hartă de parcurs pentru viitoarele servicii Copernicus care includ studiul apei (de suprafață, acvifere, atmosferice), ținând cont de provocările curente de care se lovesc cercetătorii,  generate de diferențele dintre datele rezultate din măsurătorile in-situ și datele obținute prin satelit. Proiectul dorește să incorporeze în viitoarele servicii Copernicus nevoile și așteptările sectorului public și privat, pentru ca astfel să contribuie la creșterea oportunităților de inovare și exploatare. Proiectul va facilita o cooperare strânsă între cercetătorii care lucrează în medii acvatice și cei care lucrează cu date satelitare, cât și o interacțiune permanentă între cercetători și actorii din societate (autorități, manageri, cei care elaborează politici de mediu, etc).

Obiectivul general al EMSODEV l-a reprezentat catalizarea tuturor operațiilor infrastructurii de Cercetare EMSO ERIC pentru dezvoltarea și instalarea EGIM (EMSO Generic Instrument Module). EGIM furnizează măsurători corecte, complete, comparabile și pe termen lung ale parametrilor oceanici, măsurători care trebuie să răspundă provocărilor sociale și științifice, precum schimbările climatice și hazardele marine. Acest proiect a contribuit la creșterea inter-operativității nodurilor EMSO ERIC și la colectarea într-un singur loc a tuturor datelor în timp real.

  • În decembrie 2013, UE a adoptat programul de lucru pentru Strategia comună de implementare (CSI WP) a MSFD pentru perioada 2014-2018. Strategia comună de implementare își propune, printre alte, să abordeze deficiențele și neajunsurile din prima fază în ceea ce privește coerența și comparabilitatea punerii ei în aplicare de către statele membre, în cadrul și între regiunile marine. Activitățile evidențiate pentru regiunea Mării Negre au fost: 1) revizuirea GES și a obiectivelor; 2) dezvoltarea unui program (comun) de monitorizare; 3) îmbunătățirea înțelegerii comune și a cunoștințelor științifice cu privire la unii descriptori specifici; 4) dezvoltarea instrumentelor pentru a facilita schimbul de informații, raportarea și participarea publicului; 5) dezvoltarea unui program de măsuri (coordonat); 6) îmbunătățirea legăturilor cu instrumentele existente și noi în temeiul altor directive; 7) luarea în considerare a rolului și implicării posibile a CCR, SEE și ICES.
  • În cadrul unei întâlniri organizate de Comisia Europeană pentru a discuta recomandările din rapoartele de evaluare prevăzute la articolul 12, axate pe nivel regional, România și Bulgaria au convenit să lucreze împreună pentru a îmbunătăți adecvarea și coerența implementării MSFD. Comisia a stabilit în 2014 că va fi nevoie de sprijin continuu pentru a face progrese semnificative în Marea Neagră. Bulgaria și România au convenit să înceapă cu revizuirea și dezvoltarea definițiilor coerente ale GES, ale obiectivelor de mediu și ale identificării indicatorilor comuni. De asemenea, cele două țâri membre UE au convenit să elaboreze programe coordonate de măsuri luând în considerare munca depusă în cadrul proiectului de sprijin (faza I) și în temeiul Convenției de la București, precum și să ia în considerare măsurile comune ori de câte ori este posibil.
  • Scopul contractului este de a sprijini Bulgaria și România în dezvoltarea de măsuri comune și/sau coordonate, care să fie luate în considerare în dezvoltarea programului lor de măsuri.

Proiectul are ca obiect de studiu lagunele, deltele și estuarele, care sunt zonele de tranziție dintre râuri, fluvii și mări. Obiectivul proiectului său este acela de a îmbunătăți și armoniza metodele de studiu a apelor de suprafață, folosind date obținute prin satelit și măsurători in-situ. CERTO va investiga parametrii apei ce pot fi folosiți pentru evaluarea stării de calitate a tuturor mediilor acvatice de tranziție. Proiectul va oferi servicii care vor putea fi utilizate de către agențiile de monitorizare a calității mediului, de către cei care lucrează în domeniul politicilor de mediu, de către diferitele companii private, dar și de publicul larg. Principalul rezultat al proiectului va fi un sistem gata de a fi implementat în serviciile Copernicus sau în softuri specifice.

Proiectul CCI Lakes constă într-un studiu de evaluare  a cinci parametri (variabile) în lacuri din toată lumea și face parte din Inițiativa Agenției Europene Spațiale de studiere a schimbărilor climatice. Aceste variabile sunt : temperatura și nivelul apei, extinderea luciului de apă, acoperirea cu gheață și culoarea apei. Variabilele sunt obținute prin intermediul datelor obținute din  satelit, începând cu anii 1980 și până în prezent, și vor constitui cele mai extinse din punct de vedere temporal baze de date de acest fel. Primele seturi de variabile, obținute în cadrul proiectului, vor fi publicate in anul 2020 pentru un set de peste 250 de lacuri.

Printr-o abordare de tip bottom-up, proiectul s-a adresat părților interesate locale angajate în diferite sectoare ale economiei maritime din toate mările regionale ale UE, cu scopul de a strânge exemple de ecologizare a funcționării afacerilor tradiționale sau exemple de demarare a noi afaceri ecologice. Această abordare a inclus chestionare și interviuri deschise adresate unor organisme și asociații din industrie, autorităților portuare, întreprinderilor mici și mijlocii, ONG-urilor etc. Aceste acțiuni au vizat însușirea experiențelor obținute în urma unor exemple de succes, în vederea creării unui portofoliu cu informații relevante pentru reproducerea exemplelor de succes în altă parte a UE, cât și pentru învățarea din exemple nereușite (înțelegerea/cunoașterea factorilor ce au condus la eșecul acestora). Pentru a crește relevanța rezultatului pentru implementarea MSFD, exemplele identificate au fost caracterizate în funcție de tipul de presiune de mediu pe care îl abordează – presiunea generată de pescuit, de prezența deșeurilor marine, de modificările condițiilor hidrografice,  de poluare sau zgomot etc. Plecând de la aceste informații, proiectul a identificat modalitățile prin care politicile la nivel regional, național și ale UE ar putea permite și sprijini astfel de activități. Obiectivul principal a fost acela de a explora cunoștințele și experiența deținută de actorii economici implicați, pentru a face ”economia albastră” mai ecologică într-un mod profitabil, fie prin introducerea de produse inovatoare, fie prin schimbarea modului în care operatorii economici își desfășoară activitatea în diferitele sectoare maritime.

Proiectul EMSO-Link a urmărit accelerarea și stabilirea regulilor și procedurilor de guvernanță ERS EMSO și a facilitat coordonarea construcției, operării, extinderii și întreținerii infrastructurii EMSO ERIC.

Portalul EMODnet-Bathymetry este dezvoltat în cadrul Rețelei europene de observare și date marine (EMODnet). Proiectul furnizează servicii pentru descoperirea și solicitarea accesului la date batimetrice (seturi de date de sondaj și DTM compozite) gestionate de un număr tot mai mare de date furnizate.

Proiectul Establishing CO2 enhanced Oil recovery Business Advantages  in South Eastern (Stabilirea avantajelor comerciale ale utilizării CO2 pentru EOR în Sud-Estul Europei)- ECOBASE își propune să dezvolte modele de fluxuri de venituri probabile (prospective) și modele de afaceri pentru CO2-EOR în Europa de sud – est și  să sprijine implementarea CCUS pe scară largă în regiune. Proiectul se desfășoară în trei țări din Europa de sud-est – Turcia, România și Grecia – , cu sprijinul TNO Olanda și IRIS Norvegia. ECO-BASE va avea acces la potențialul EORStore prin următoarele activități: realizarea unui inventar al surselor de CO2 (potențiale proiecte de captare) și al rezervoarelor (potențiale locații pentru stocarea geologică și pentru utilizarea de CO2 în scopul creșterii producției de petrol cu depozitare permanentă) în România, Turcia și Grecia; realizarea de studii de caz EORStore ca referință pentru evaluarea potențialului EOR la nivel național; identificarea și realizarea unor studii de caz pentru planuri de afaceri și fluxuri de venituri realizate prin CCUS; stabilirea foilor de parcurs (roadmap) naționale pentru CCUS, cu un rol esențial de accelerator pentru CO2-EOR; organizarea unor atelierelor de transfer de cunoștințe pentru părțile interesate de CCUS.

Proiectul ALIGN-CCUS își propune să accelereze tranziția sectoarelor industriale și energetice actuale către un viitor în care activitățile economice vor produce emisii reduse de carbon, în care captarea, utilizarea și stocarea carbonului (CCUS) joacă un rol esențial. ALIGN abordează aspecte specifice din lanțul CCUS pentru regiuni industriale din țările ERA-NET, permițând punerea în aplicare la scară largă a implementării eficiente a CCUS până în 2025.

Identificarea criteriilor de evaluare potrivit cărora o sondă de hidrocarburi poate fi reutilizată pentru stocarea CO2 într-un mod sigur din punct de vedere tehnic și unul fezabil din punct de vedere economic. GeoEcoMar este coordonatorul pachetului de lucru ”Aspecte legislative, de mediu și sociale” (WP6). Acest pachet de lucru presupune ca fiecare dintre cele șase țări participante să analizeze prevederile din propria legislație privitoare la reutilizarea sondelor de petrol și gaze pentru stocarea dioxidului de carbon. Această analiză urmărește identificarea eventualelor goluri legislative, pe care autoritățile de reglementare naționale trebuie să le completeze pentru a face posibilă reutilizarea sondelor.

Proiectul FAST a dezvoltat o platforma web de servicii integrate numite generic MI-SEIF, servicii ce pot fi accesate gratuit. Aceasta platformă furnizează utilizatorilor acces la date și servicii de modelare referitoare la inundațiile din zonele costiere. Pentru a construi acest serviciu, cercetătorii FAST au studiat 8 zone costiere pilot din Europa, mlaștini sărate și lagune. Ei au măsurat caracteristicile vegetației din aceste zone, atenuarea valurilor, adâncimea apei, dimensiunea particulelor sedimentare și au estimat eroziunea. Au integrat aceste date cu imagini satelitare provenite din servicul Copernicus al Agenției Spațiale Europene și Lansat, ce aparțin NASA, cât și cu seturi de date globale privind morfologia zonelor de coastă, maree, tipuri de vegetație, etc. Serviciile Mi-SAFE au fost realizate în urma consultărilor cu potențialii utilizatori din sectorul public și privat.

Proiectul a vizat studierea impactului schimbărilor climatice asupra coastelor, în condițiile unor scenarii de tip RCP (Representative Concentration Pathways) referitoare la concentraţiile maxim admisibile ale gazelor de seră, ținând cont de schimbările survenite în utilizarea terenurilor şi SSP (Shared Socio-economic Pathways) și de evoluţia socio-economică a populaţiei în anumite condiţii de utilizare a resurselor. Proiectul s-a desfășurat în acord cu platforma adoptată de comunitatea ştiinţifică pentru studiul schimbărilor climatice. Printre studiile de caz abordate se află și coasta Deltei Dunării. Principalul obiectiv al proiectului a fost stabilirea unor strategii de adaptare la schimbările climatice, în funcție de caracteristicile zonelor de studiu.

Proiectul EMODnet-Geology este unul dintre cele șapte proiecte care reunesc informații despre geologie, chimie, biologie, fizică, batimetrie, habitate de pe fundul mării și activități umane în mediul marin european. Fiecare proiect pune la un loc date marine, produse de date și metadate dintr-o gamă largă de surse. În cadrul proiectului EMODnet Geology informațiile puse la dispoziția rețelei sunt furnizate în principal de către partenerii proiectului, dar și alte organizații contribuie la obiectivele de cartografiere geologică în multe dintre țările participante.

Rețeaua europeană de observare și date marine- The European Marine Observation and Data Network (EMODnet) este finanțată de Uniunea Europeană în temeiul Regulamentului Parlamentului Consiliului European (UE) nr. 508/15.05.2014 privind Fondul European Maritim si pentru Pescuit.

EUROFLEETS2 reprezintă continuarea și îmbunătățirea EUROFLEETS1, având scopul dezvoltării unei noi infrastructuri distribuite de cercetare paneuropene cu viziune strategică comună și acces coordonat la navele de cercetare și echipamentele marine.
EUROFLEETS2 va întreprinde acțiuni specifice care vizează consolidarea organizării, metodologiei și instrumentelor navelor prin teste experimentale operaționale (cum ar fi flotele virtuale) care să ducă la o flotă europeană de cercetare complet interoperabilă și rentabilă.

Pin It on Pinterest

Sari la conținut