Proiecte

Proiecte Internaționale

iNNO SED: iNNOvative SEDiment management in the Danube River Basin

Bazinul Fluvial Dunărea (BFD) se confruntă cu provocări semnificative asociate cu sedimentele fluviale. În actualizarea din 2021 a Planului de Management al Bazinului Fluvial Dunărea, modificarea bilanțului sedimentelor a apărut ca o nouă subtemă în cadrul Problemei Semnificative de Management al Apelor, intitulată „Modificări hidromorfologice”. În plus, sectoare precum industria, canalizarea urbană și agricultura necesită evaluări ale calității sedimentelor în întregul Bazin Fluvial Dunărea. Cu toate acestea, absența unei monitorizări standard a sedimentelor limitează înțelegerea noastră asupra riscurilor.

Restore4Life: Restoration of wetland complexes as life supporting systems in the Danube Basin

Proiectul Restore4Life va demonstra multiplele beneficii socio-economice pe care o abordare holistică și interdisciplinară pentru refacerea zonelor umede de apă dulce și de coastă din bazinul Dunării le poate genera. El va contribui la crearea unei noi infrastructuri albastru-verde – o rețea de zone naturale și semi-naturale, care, împreună cu alte caracteristici de mediu, oferă o gamă largă de servicii ecosistemice, care să sprijine reziliența ecosistemelor și să atenueze efectele schimbărilor climatice regionale.

Activitățile de cercetare din Restore4Life se desfășoară în 4 situri demonstrative și 6 situri de monitorizare, aflate în bazinul Dunării. Scopul proiectului este de a evidenția faptul că furnizarea unor servicii ecosistemice cheie, cum ar fi gestionarea resurselor de apă și retenția poluanților, captarea carbonului, crearea de oportunități pentru turism și creșterea rezilienței habitatelor dependente de apă, va produce multiple sinergii socio-economice, care vor oferi în plus oportunități pentru afaceri și investiții durabile.

EcoDaLLi: ECOsystem-based governance with DAnube lighthouse Living Lab for sustainable Innovation processes

Obiectivele Pactului Verde European pentru perioada 2030 și 2050 împing UE către soluții integrate și ținte clare. EcoDaLLi se integrează în misiunea „Restaurarea oceanului, mărilor și apelor noastre până în 2030”, va contribui la atingerea obiectivelor privind apa dulce ale Pactului Verde European și va propune o abordare sistemică pentru restaurarea, protejarea și conservarea întregului bazin al Dunării, asigurată prin acțiuni coordonate.

STARS4WATER: Supporting STakeholders for Adaptive, Resilient and Sustainable Water Management

Resursele mondiale de apă dulce sunt supuse unor presiuni tot mai mari din cauza intensificării rapide a efectelor schimbărilor climatice, punând în pericol disponibilitatea și calitatea resurselor de apă și evoluțiile socioeconomice. Organizațiile care se ocupă de gestionarea bazinelor hidrografice trebuie să fie pregătite. STARS4Water urmărește să îmbunătățească înțelegerea impactului schimbărilor climatice asupra disponibilității resurselor de apă și a vulnerabilităților pentru ecosisteme, societate și sectoare economice la scara bazinelor hidrografice.

MERLIN: Mainstreaming Ecological Restoration of freshwater-related ecosystems in a Landscape context: INnovation, upscaling and transformation

Mediul înconjurător din Europa se află într-o stare alarmantă, efectele schimbărilor climatice reprezentând factori agravanți. Pentru a asigura prosperitatea economică, bunăstarea umană și pacea socială, este imperativă o schimbare sistemică transformatoare a societății noastre. Restaurarea ecosistemelor folosind soluții bazate pe natură (NbS) este esențială pentru această schimbare, o schimbare în care apele dulci joacă un rol esențial.

REXUS: Managing Resilient Nexus Sysytems Through Participatory Sysytems Dynamics Modelling

Obiectivul general al proiectului REXUS este de a aduce schimbări profunde în modul în care societățile abordează interconectarea dintre elementele Apă, Hrană, Energie, Climă (Nexus). Proiectul susține că acest lucru este posibil numai prin activarea parteneriatelor incluzive Nexus – numite Alianțele pentru Învățare și Acțiune (LAA). Obiectivul este ca, în cazul pilot al parteneriatului Alianțelor din Europa și America Latină, să se dezvolte viziuni comune și Strategii de Management Nexus adaptive, care să îndeplinească obiectivele sectoriale Nexus, precum și obiective generale, cum ar fi protecția habitatelor.

ReSET: Restarting the Economy in Support of Environment, through Technology

Perioada post-COVID a scos în evidență faptul că societatea are nevoie de un nou acord ecologic (GND), care să reseteze sistemele economice pentru a crea locuri de muncă sigure, să protejeze natura, să acționeze în vederea atenuării schimbărilor climatice și a inundațiilor, să prevină poluarea și să conserve biodiversitatea. Acest nou acord ecologic trebuie să valorifice tehnologiile sigure, regenerabile și soluțiile bazate pe natură.

Proiectul ReSET își propune să valorifice evoluțiile în materie de modelare spațială, inteligență artificială și inteligență interoperabilă de mediu pentru a înțelege mai bine căile către dezvoltarea agricolă și urbană RESET în întreaga Europă, în scopul creșterii sustenabilității.

EMODnet: EMODnet: Operation Development and Maintenance of an European Marine Observation and Data Network – Geology Lot 2

Obiectivul general al proiectului este acela de a contribui la serviciul operațional EMODnet prin menținerea și îmbunătățirea disponibilității și a serviciilor pentru parametrii aflați în responsabilitatea lor, prin intermediul portalului central EMODnet.

EMODnet: Operation Development and Maintenance of an European Marine Observation and Data Network – Geology

EMODnet: European Marine Observation and Data Network – Bathymetry Lot 1

EMODnet: European Marine Observation and Data Network – Bathymetry

SosWATER: Water Resources System Safe Operating Space in a Changing Climate and Society

SOS-Water este un proiect multidisciplinar care își propune să creeze bazele unui cadru de evaluare holistic și participativ al Spațiului de Operare Sigur (SOS) pentru întregul sistem de resurse de apă, luând în același timp în considerare toate dimensiunile relevante ale apei, aflată la intersecția mai multor sectoare și scări spațiale și sub influența schimbărilor socio-economice, politice, tehnologice și climatice.
Acest cadru va sprijini operaționalizarea și adaptarea la scară regională a conceptului global de SOS pentru apa dulce, la nivel continental și de bazin hidrografic, și va facilita, în cele din urmă, planificarea și gestionarea resurselor de apă de la nivel local până la nivel regional și dincolo de acestea, astfel încât împărțirea apei între societate, economie și ecosisteme să fie eficientă din punct de vedere economic, rezilientă și echitabilă.

European Marine Observation and Data Netwoek – Seabed Habitats Lot 2 (2023-2025)

În fază a cincea a proiectului EMODnet Seabed Habitats se va continua activitatea privind dezvoltarea singurei biblioteci din Europa cu hărți de habitate; se vor crea noi produse de date compozite, care vor arăta extinderea și distribuția ecosistemelor marine vulnerabile și a habitatelor potențial degradate în Europa și în jurul acesteia; se vor actualiza hărțile habitatelor bentale la scară largă EMODnet pentru Europa (EUSeaMap); se va colabora cu Convențiile Regionale Maritime (RSC) și Grupurile de lucru ICES pentru a furnizarea produselor de cartografiere a habitatelor pentru cerințele lor de raportare și monitorizare; se vor menține și îmbunătăți metodele comune de acces la datele deținute în depozite.

EMODnet: European Marine Observation and Data Network – Seabed Habitats Lot 3

Obiectivul general al acestui proiect este de a dezvolta în continuare un serviciu operațional prin care datele și produsele de date marine construite conform standardelor comune să poată fi găsite, vizualizate și descărcate într-un mod gratuit și fără restricții de utilizare.

In faza a patra (2021–2023) a proiectului EMODnet Seabed Habitats isi va extinde aria de investigare pe două regiuni noi: Marea Caspică și unele teritorii europene din Caraibe. In aceasta faza se vor livra versiuni actualizate a hărții EMODnet la scară largă a habitatelor bentale marine pentru Europa (EUSeaMap), împreună cu noi produse pentru zonele umede costiere și habitatele esențiale pentru pești.

EMODnet: European Marine Observation and Data Network – Seabed Habitats Lot 2

În cadrul extinderii Fazei 3 (2019-2021), platforma EUSeaMap va fi actualizată și transpusă în noi clasificări, anume EUNIS 2019, HELCOM HUB (în Marea Baltică), urmând a fi realizată și clasificarea revizuită a tipurilor de habitate mediteraneene. Colecția de hărți va fi extinsă și utilizată pentru a produce mai multe produse de date compozite noi. De asemenea, va fi finalizată prima fază de transpunere a hărților de habitat EUNIS 2007 in EUNIS 2019.

EMODnet: Operation, development and maintenance of a European Marine Observation and Data Network: Seabed Habitats

Activitățile din proiectul Seabed Habitats vor consta în construirea unui strat suport al habitatelor, modelate din multiple baze de date. Analizele vor identifica valorile limită (pragurile) relevante din punct de vedere biologic pentru variabilele utilizate, pentru a defini limitele dintre clase. Un nou model, necesar pentru a produce o hartă la scară largă a habitatelor EUNIS la o scară de 1:100.000 sau mai mare, va extinde acoperirea spațială pentru a include Marea Barents și alte zone în care acoperirea datelor de intrare o permite.

CO2 HYBRID: Proces hibrid bazat pe utilizarea membranelor si a solventilor chimici pentru captarea CO2 post-combustie

CO2-Hybrid se concentrează pe demonstrarea tehnologiilor CCS de nivel superior în industriile majore care emit CO2. Acest lucru va duce la un proces de captare a CO2 cu 20% mai eficient în comparație cu tehnologiile de captare de ultimă generație. Obiectivul principal al CO2-Hybrid este extinderea și demonstrarea unei soluții hibride bazate pe o etapă de preconcentrare a membranei și o etapă de finisare prin absorbție chimică. Două tipuri de membrane și doi solvenți vor fi utilizați pentru a produce două configurații hibride care vor fi testate în două locații de testare cu proprietăți industriale diferite ale gazelor (centrală electrică pe cărbune/gaz natural și instalații pilot Waste2Energy). Proiectul CO2-Hybrid își propune să aducă tehnologiile cu membrane și soluția hibridă la TRL 6.

CO2-Hibridul va contribui puternic la decarbonizarea sistemului energetic într-un mod sustenabil și eficient din punct de vedere al resurselor, deoarece membranele, în prima etapă, au o amprentă foarte redusă, iar funcționarea lor este sustenabilă, având un consum redus de energie și fără impurități în fluxul principal. În a doua etapă, procesul de absorbție chimică are o rată mai mare de captare a CO2, cu un consum mai mic de energie termică pentru regenerarea solventului chimic. Datorită separării impurităților (praf, SO2, O2 etc.) în procesul cu membrană, se va evita degradarea solvenților chimici.

AQUARIUS: Aqua Research Infrastructure Services for the health and protection of our unique, oceans, seas and freshwater ecosystems

Proiectul AQUARIUS își propune să ofere acces la o suită cuprinzătoare și diversă de infrastructuri de cercetare integrate, pentru a putea astfel aborda provocările și explora oportunităților necesare sustenabilității pe termen lung a ecosistemelor marine și dulcicole. AQUARIUS va reuni un portofoliu divers de 57 de infrastructuri de cercetare, facilitând o cercetare mai holistică asupra ecosistemelor acvatice. Un catalog online al infrastructurilor de cercetare va permite vizitatorilor să caute și să vizualizeze aceste infrastructuri după tip și locație, să afle despre modalitățile de acces și cerințele de formare profesională. Accesul transnațional la infrastructurile AQUARIUS va fi asigurat printr-un proces competitiv de apeluri ale finanțării. AQUARIUS va lansa două apeluri de finanțare, invitând candidați pentru proiecte de cercetare și inovare care pot demonstra modul în care vor utiliza mai multe infrastructuri de cercetare pentru a contribui la obiectivele Misiunii UE: Restaurarea oceanului și a apelor noastre.

EuroGO-SHIP: Shaping a new research infrastructure and services in support of more accurate ship-based observations from the surface to the bottom of the ocean

Proiectul își propune utilizarea cadrului și conceptului de infrastructură de cercetare care să susțină cu succes nevoile comunității hidrografice, pentru a depăși stadiul actual tehnic, precum și conectarea multiplelor rețele și operațiuni hidrografice, care în prezent sunt deconectate. Proiectul va dezvolta conceptul unei infrastructuri de cercetare EuroGO-SHIP care să sprijine nevoile ICES, GO-SHIP și ale altor rețele relevante de observare hidrografică existente în îndeplinirea misiunilor lor.

Proiectul EuroGO-SHIP urmărește să permită comunității europene care efectuează observații hidrografice pe mare să furnizeze fluxuri de date mai calitative și mai durabile către o gamă largă de utilizatori finali, într-un mod mai eficient. Proiectul va contribui la consolidarea capacităților europene de a furniza știință oceanografică de clasă mondială, care este esențială pentru a informa politicile și pentru a îndeplini obiectivele Misiunii UE “Restore our Ocean and Waters by 2030” și obiectivele mai largi ale Acordului Verde al UE.

BRIDGE-BS: Advancing Black Sea Research and Innovation to Co-Develop Blue Growth within Resilient Ecosystems

Proiectul BRIDGE-BS își propune dezvoltarea instrumentelor și capacităților predictive necesare pentru a înțelege și prezice impactul factorilor multipli de stres, atât climatici, cât și antropici, asupra serviciilor ecosistemice furnizate de Marea Neagră. Aceste servicii ecosistemice și răspunsurile lor la factorii de stres vor fi cartografiate, monitorizate și modelate pentru a identifica un spațiu operațional sigur în care o economie albastră sustenabilă poate prospera. În acest scop, BRIDGE-BS este structurat în jurul a „trei” noduri interconectate, respectiv ”Dinamica serviciilor ecosistemice”, „Incubatoarele de Creștere Albastră” și „Cetățeni Responsabili”. Nodul 1 va evalua, prezice și determina reziliența ecosistemului, utilizând serii temporale de date, simulări și instrumente de învățare automată, pentru a oferi instrumente de management adaptiv. Nodul 2 va identifica serviciile care pot sprijini Creșterea Albastră sustenabilă în Marea Neagră prin consolidarea managementului resurselor, dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor inovatoare, precum și sprijinirea start-up-urilor și a modelelor de afaceri inovatoare pentru a crea valoare adăugată și locuri de muncă. Nodul 3 va sprijini adoptarea în politicile sectoriale a rezultatelor științifice furnizate de BRIDGE-BS și va instrui și consolida colaborările dintre oamenii de știință și părțile interesate, precum și dintre factorii de decizie politică, reprezentanții industriei și ai societății civile. Cel mai important, prin intermediul Nodului 3, BRIDGE-BS va crea o comunitate conectată a Mării Negre, consolidată de o nouă generație de cercetători și inovatori, pentru a aborda provocările emergente ale Mării Negre.

ENOS: Enabling decarbonisation of the fossil fuel-based power sector and energy intensive industry

Proiectul ENOS va consolida dezvoltarea stocării de CO2 pe uscat în apropierea punctelor de emisie de CO2. În cadrul proiectului, vor fi realizate mai multe campanii de teren în diferite medii geologice, rezultatele acestora reprezentând un set de bune practici pe care se pot baza părțile interesate. În acest fel, ENOS va contribui la demonstrarea faptului că stocarea CO2 este sigură și ecologică, va spori încrederea părților interesate și a publicului în tehnologiile CCS ca opțiune viabilă de atenuare a emisiilor de dioxid de carbon, aratând că depozitarea onshore oferă flexibilitate sporită și costuri reduse de infrastructură și monitorizare.

ENOS va urmări să dezvolte, testeze și să demonstreze în teren, în „condiții reale”, tehnologii cheie, adaptate special pentru depozitarea de CO2 pe uscat, cât și să contribuie la crearea unui mediu favorabil pentru depozitarea pe uscat a CO2 în întreaga Europă.

HyStorIES: Hydrogen Storage In European Subsurface

Hidrogenul regenerabil combinat cu stocarea subterană la scară largă permite transportul energiei în timp, echilibrând impactul producției variabile de energie regenerabilă. Deși stocarea hidrogenului pur în cavități saline este practicată încă din anii ’70 în Europa, aceasta nu a fost realizată niciodată în zăcăminte epuizate sau în acvifere.

Sunt necesare dezvoltări tehnice pentru a valida aceste două soluții. Deoarece studiile de fezabilitate tehnică a stocării hidrogenului în subteran în zăcăminte epuizate sau în acvifere vor fi specifice fiecărui sit, la fel ca în cazul altor activități legate de geologie, proiectul HyStories va furniza dezvoltări aplicabile pentru o gamă largă de situri potențiale viitoare: adăugarea caracteristicilor relevante pentru stocarea hidrogenului în bazele de date privind rezervoarele la scară europeană; modelarea rezervoarelor și a proceselor geochimice pentru cazuri reprezentative pentru subsolul european și testarea acestor modele prin compararea cu rezultatele obținute pe modele de situri reale de stocare; și, în final, un program amplu de prelevare de probe și experimente microbiologice în laborator pentru a acoperi o varietate de condiții posibile.

Complementar, studiile de fezabilitate tehnico-economică vor oferi perspective cu privire la stocarea subterană a hidrogenului pentru factorii de decizie din guvern și industrie. Modelarea sistemului energetic european va defini, mai întâi, cererea de stocare a hidrogenului. Vor fi dezvoltate studii privind impactul asupra mediului și asupra societății. Pentru o locație dată și o cerere de stocare a hidrogenului, va fi estimată o evaluare la nivel înalt a costurilor pentru dezvoltarea fiecărei opțiuni concurente de stocare geologică la acea locație, iar siturile vor fi clasificate pe baza unor criterii tehnico-economice dezvoltate în cadrul proiectului. În final, mai multe studii de caz vor permite analizarea implementării unor proiecte potențiale, luând în considerare în special interesul lor economic.

Aceasta va oferi perspective substanțiale asupra adecvării implementării unor astfel de soluții de stocare în întreaga Uniune Europeană și va permite elaborarea unei propuneri de plan de implementare.

EASTERN LIGHTS – Development of CO2 transport and storage demo project in Eastern Europe

Finanțat prin programul Horizon Europe, proiectul Development of CO2 transport and storage demo project in Eastern Europe – EASTERN LIGHTS reprezintă primul pas crucial către realizarea unui cluster CCUS onshore la scară largă în Europa de Est. Această inițiativă, desfășurată în nord-vestul Bulgariei și susținută de un consorțiu format din 19 organizații din 8 țări, va contribui la reducerea riscurilor din faza de dezvoltare prin demonstrarea capacităților de transport și stocare a CO2. Prin reunirea mai multor expertize, EASTERN LIGHTS își propune să elimine cele mai importante incertitudini referitoare la transportul și stocarea de CO2, prin realizarea de demonstrații industriale, cercetări aprofundate și implicarea proactivă a părților interesate.

DANUBE4all – RESTORATION OF THE DANUBE RIVER BASIN WATERS FOR ECOSYSTEMS AND PEOPLE FROM MOUNTAINS TO COAST

Râurile Europei sunt congestionate. Peste un milion de bariere – baraje, praguri și traversări prin albie – le fragmentează cursurile. În plus, intervențiile umane au degradat din punct de vedere ecologic între 70 și 90 % din câmpiile inundabile ale râurilor din Europa. În ciuda politicii ambițioase a Uniunii Europene de a schimba lucrurile, restaurarea ecosistemelor de apă dulce și a celor de tranziție rămâne una limitată. Proiectul DANUBE4all, finanțat de UE, va elabora un plan cuprinzător de acțiuni de restaurare a bazinului râului Dunărea în întregul său, fiind o inițiativă care face parte din categoria Lighthouse Initiative (Danube – Black Sea Lighthouse). Proiectul va implica părțile interesate, integrând interesele cetățenești pentru a sprijini Misiunea UE ‘Restaurarea Oceanului și Apelor Noastre până în 2030’ într-un proces de co-creație fără precedent. Planul de acțiune se va baza pe cunoștințe științifice solide și pe noi descoperiri pentru a promova starea ecologică, biodiversitatea și îmbunătățirea conectivității ecosistemelor.

ANACONDA – Co-creAting New wAter quality and Biodiversity Management ProduCts from expansiOn missioN DAta

Proiectul se axează pe două domenii – managementul apelor de suprafață și monitorizarea ecosistemelor și a biodiversității, faptul că cele doua domenii sunt interconectate face mai ușoara folosirea rezultatelor de către toți potențialii utilizatori.

Abordarea este cu atât mai relevantă cu cât aceste două domenii sunt integrate deja în legi, reguli și strategii guvernamentale. Câteva exemple în acest sens – Pactul Verde European, Directiva Cadru Apă, Strategia Europeană pentru Biodiversitate pentru 2030.

Proiectul va avea trei laboratoare naturale: Estuatul Forth din Marea Britanie, Volkerak-Zoommeer din Olanda și Delta Dunării din România.

DOORS – Crearea unui Sistem de Sprijin de tip Open Access pentru Cercetarea marină din Marea Neagră

Proiectul DOORS are ca scop punerea în aplicare a Agendei Strategice de Cercetare – Inovare la Marea Neagră. DOORS urmărește refacerea și protecția ecosistemelor naturale specifice ale Mării Negre, dar și punerea în valoare în mod rațional a resurselor acesteia. Proiectul dorește să susțină o mai bună conexiune între cercetarea științifică, politicile de mediu și industrie, precum și informarea publicului larg cu privire la problematica specifică Mării Negre . DOORS oferă un cadrul ambițios pentru a depăși barierele din calea promovării agendei Economiei Albastre și reunește eforturile de monitorizare fragmentate existente, furnizează o capacitate de observare de ultimă generație, implică părțile interesate prin abordări participative și stabilește un cadru armonizat de consolidare a capacităților. Aceste rezultate maximizează beneficiile tuturor comunităților de la Marea Neagră pentru a promova creșterea afacerilor, pentru a avea părți interesate bine informate și cetățeni educați. DOORS este susținut de co-dezvoltarea și co-crearea acțiunii de cercetare și inovare cu actori-cheie din toată regiunea Mării Negre, creând astfel încredere și înțelegere reciprocă.

Obiectivul principal al proiectului DOORS este operaționalizarea Agendei Strategice de Cercetare – Inovare la Marea Neagră, ca sprijin pentru implementarea cu succes a principiilor Creșterii Albastre și susținerea atingerii scopului de a avea o Mare Neagră Productivă și Sănătoasă până în 2030, prin intermediul a trei mari programe cheie:

Crearea unui Sistem al Sistemelor (SoS): Platformă informatică ce grupează informațiile despre Marea Neagră obținute din măsurători directe, satelitare și integrarea lor cu date din modelări matematice. Scopul SoS este să ofere acces liber la informații privind procesele fizice, gelogice, hidrologice, biologice, ecologice care au loc în Marea Neagră.
Dezvoltarea Acceleratorului Creșterii Albastre (BGA): Identificarea sectoarelor economice cu potential de inovare din domeniul Economiei Albastre, susținerea antreprenorilor în această direcție.
Aplicarea Programului de Transfer de Cunoaștere și Instruire (KTT) : Educare și instruire în legătură cu problematica Mării Negre. Promovarea dialogului între diversele categorii de actori cheie, pentru a promova o cultură a deschiderii și a bunelor practici.

RamonCO – Structura bazată pe riscuri pentru evaluarea monitorizării stocării CO2

Accelerarea CCS pentru a furniza reduceri semnificative de CO₂ până în 2030 necesită o integrare strânsă a disciplinelor tehnice, economice, sociale și de mediu pentru a sprijini procesul decizional legat de autorizare și de asigurarea conținerii și conformității sigure în timpul fazei de execuție a proiectelor CCS. Proiectul RamonCO își propune să maturizeze și să aplice cadrul de modelare/inversie dezvoltat în DigiMon la scară completă și să cuantifice provocările și cerințele societale, precum și costurile, pentru a elabora strategii de guvernanță a riscurilor pentru industrie și reglementatori și a le încorpora în instrumentele de suport decizional. Proiectul va dezvolta și demonstra metodologii și instrumente pentru evaluarea conformității și monitorizarea bazată pe risc la scară industrială, inclusiv analiza datelor operaționale de la situri dotate cu tehnologii relevante de monitorizare. La începutul proiectului, vom testa mai întâi cadrul de inversiune pe date sintetice și apoi vom discuta cu partenerii din industrie despre posibilitatea de a furniza date adecvate pentru testarea metodologiei pe date reale din teren. În plus, vom efectua modelarea siturilor de stocare a CO₂ aflate în faza de planificare, cum ar fi câmpurile de gaze epuizate din Olanda. De asemenea, vom investiga modul în care perspectivele asupra stocării CO₂ din țările europene influențează evaluarea riscurilor (pentru huburile de stocare a CO₂ din UE) și cum pot fi acestea utilizate pentru a face alegeri informate privind sistemele de monitorizare.

LandSeaLot – Interfața uscat-mare: Să observăm împreună!

LandSeaLot este un proiect finanțat de Uniunea Europeană, prin programul Horizon Europe. Proiectul urmărește atingerea obiectivelor misiunii UE “Restaurarea Oceanului și Apelor noastre până în 2030” (“Restore our Ocean and Waters by 2030”) și ale Pactului Verde European (EU Green Deal) şi dorește să susțină o mai bună conexiune între comunitățile științifice din diverse domenii care studiază zona de tranziție uscat-mare, pentru a dezvolta împreună o strategie de observare integrată, optimizată și robustă a acestei zone.

LandSeaLot va conecta măsurătorile in situ, observațiile satelitare și modelele numerice, pentru a veni în sprijinul comunităților ştiințifice, administrațiilor locale şi regionale, Economiei Albastre, cetățenilor, dar și inițiativelor pan-europene precum Copernicus, ESA, EEA, GEOSS, EMODnet și Digital Twin of the Ocean (DTO) al Europei. Va evalua lacunele actuale în privința datelor și acoperirii teritoriale, precum și nevoile comunităților interesate, cu scopul de a construi o strategie comună de observare a interfeței uscat-mare și un plan de implementare al acestei strategii. În acelaşi timp, LandSeaLot urmăreşte îmbunătățirea capacităților de măsurare in situ și de observație satelitară, precum și a modelării numerice, cu scopul de a diminua discrepanțele dintre modele și măsurători. Capacitatea de observa zona de tranziție uscat-mare va fi îmbunătățită şi cu sprijinul cetățenilor, prin utilizarea de senzori low-cost.

Senzorii low-cost selectați vor fi testați în Laboratoarele de Integrare împreună cu tehnici îmbunătățite și integrate de măsurare in situ și de observație satelitară, precum și cu rezultate ale modelelor numerice. Laboratoare de Integrare LandSeaLot au fost stabilite in sectoare-cheie din Marea Neagră, Marea Egee, Marea Mediterană, Oceanul Atlantic, Marea Nordului și Marea Baltică, însumând o varietate semnificativă raportată la particularitățile bazinelor hidrografice, regimului mareic și caracteristicile meteorologice. Laboratoarele de Integrare LandSeaLot vor crea sinergii cu infrastructurile de cercetare pan-europene DANUBIUS-RI, JERICO-RI și ICOS-ERIC, precum și cu toate comunitățile interesate pentru consolidarea capacității de observație. Datele generate în Laboratoarele de Integrare LandSeaLot vor fi puse la dispoziție conform principiilor FAIR prin intermediul EMODnet și se vor dezvolta soluții de interoperabilitate pentru fluxurile de date internaționale existente.

ERANET-JPI-OCEANS-Caracterizarea zgomotului maritim în diferite bazine europene și impactul acestuia asupra deuterostomienilor

Dintre sursele de zgomot, traficul maritim ar putea influenta cel mai mult bunăstarea animalelor, deși impactul său este puțin cunoscut în multe bazine maritime europene. Până în prezent, studiile s-au concentrat aproape exclusiv asupra vertebratelor, în care zgomotul implică celulele mecanoreceptoare ale urechii și poate provoca tulburări de auz sau surditate. Celule omoloage au fost descoperite la tunicate, nevertebrate marine strâns legate de vertebrate, deschizând astfel întrebarea asupra capacității tunicatelor de a simți și de a fi afectate de zgomot. Mecanoreceptorii tunicatelor simt undele sonore și mișcarea particulelor și sunt ținte previzibile ale poluării fonice. Proiectul DeuteroNoise își propune să caracterizeze poluarea fonică cauzată de traficul maritim (folosind și simulări) în situri pilot din Adriatică de Nord, Laguna Veneției, Marea Nordului, Marea Neagră și țărmul Barcelonei și să testeze efectele acesteia asupra comportamentului, sistemului nervos și organelor senzoriale, sistemului imunitar și rezistența nevertebratelor marine care sunt strâns legate de vertebrate (deuterostomieni): hemicordate, echinoderme, cefalocordate și tunicate. Aceste animale sunt comune în mările europene și acoperă diferite niveluri ale rețelei trofice, de la holoplancton-meroplancton până la consumatorii primari sesili sau sedentari. Nivelul de zgomot va fi detectat in situ și simulat în laborator. Un studiu comportamental, morfologic și genetic va fi efectuat pe organismele colectate din zone poluate vs nepoluate. Mai mult, animalele vor fi expuse la zgomot în condiții controlate de laborator pentru a verifica efectul acestuia asupra stadiilor larvare, juvenile și adulte la nivel individual și de-a lungul generațiilor. Studiile comparative ne vor permite: evidențierea cauzelor poluării fonice în diferitele bazine; determinarea modului în care speciile reacționează la zgomot; identificarea modificărilor genetice și morfologice; prezicerea sensibilități animalelor care nu pot fi studiate în laborator sau in situ; prezicerea poluării fonice și stabilirea celor mai bune practici pentru a atinge starea bună de mediu a bazinelor europene.

Network for the Preservation of Sturgeon and the Sustainability of the Black Sea Basin Ecosystem

Sturionii reprezintă resurse faunistice de mare valoare, constituind o sursă semnificativă de venituri și de locuri de muncă în bazinul Mării Negre. Cu toate acestea, amenințări precum poluarea apei, distrugerea habitatului, recoltarea ilegală și comerțul pun în pericol supraviețuirea acestora. Populațiile de sturioni din bazinele majore au înregistrat o scădere de 70% în ultimul secol, în special în fluviul Dunărea și Delta sa. Proiectul SturNet vizează protejarea populațiilor de sturioni și conservarea ecosistemului unic al bazinului Mării Negre. Prin cercetare interdisciplinară, colectarea de date și dezvoltarea de modele, eforturile noastre de conservare a habitatului vor susține dezvoltarea durabilă a resurselor naturale ale regiunii. Proiectul își propune să abordeze aceste probleme prin dezvoltarea unui instrument gratuit de cartografiere digitală care furnizează informații privind comportamentul sturionilor și rutele lor de migrație.

CTS: Transportul și stocarea CO2 direct de pe o navă: soluții flexibile și eficiente pentru stocarea în partea de offshore a Europei

Recent, lanțul valoric al captării și stocării carbonului (CCS) a început să ia în considerare navele pentru injecție directă, nu doar pentru transport. Proiectul CTS va evalua potențialul global al acestei tehnologii pentru facilitarea stocării permanente a CO2, utilizând studii de caz din domeniul offshore pentru platoul continental norvegian, Marea Baltică, Marea Neagră și coasta atlantică a Portugaliei. CTS va studia impactul injectării directe de pe o navă asupra definirii clusterelor de captare și a instalațiilor de stocare prin dezvoltarea scenariilor CCS în patru regiuni offshore diferite din Europa. Eficiența scenariilor va fi analizată din perspectiva costului și a reducerii emisiilor de CO2 în comparație cu planurile și scenariile existente.

Unul dintre obiectivele proiectului este de a avansa în continuare tehnologia de injecție directă de pe nave împreună cu NEMO Maritime – partenerul industrial care dezvoltă una dintre astfel de soluții. Injecția direct de pe nave este o soluție flexibilă și cu costuri mai mici și poate ajuta la accelerarea stocării CO2, contribuind totodată la reducerea emisiilor înainte de 2030. CTS urmărește îmbunătățirea eficienței în materie de costuri și de-a lungul lanțului valoric; dezvoltarea de noi piețe, abordând mai bine nevoia emițătorilor mai mici; creșterea cunoștințelor în ceea ce privește LCA și TEA pentru lanțurile valorice din zonele selectate.

Prin utilizarea stocării offshore și prin construirea unei comunicări de încredere cu părțile interesate din locațiile geografice selectate, CTS își propune, de asemenea, să contribuie la consolidarea acceptării tehnologiilor CCUS.

Impactul și rezultatul principal al proiectului este de a oferi o tehnologie care va permite reducerea costurilor, reducerea conflictelor cu alte activități marine și creșterea flexibilității pentru începerea timpurie a injectării de CO2 în regiunile offshore, abordând astfel unele dintre problemele majore care pot împiedica desfășurarea CCS în Europa la o scară capabilă să ofere măsurile de atenuare necesare înainte de 2030.

Proiectul își propune să implice noi părți interesate din cele patru regiuni offshore vizate prin versatilitatea, flexibilitatea și eficiența costurilor injecției directe de CO2 de pe navă pentru stocarea permanentă. Rezultatul cheie este proiectarea unui lanț valoric CCUS complet, incluzând injecția directă de pe navă, cu implicarea părților interesate de-a lungul acesteia. Crearea unui design complet al lanțului valoric va promova implicarea părților interesate și va crea o platformă pentru evaluarea economică individuală pentru părțile interesate, oferindu-le un scenariu realist la care să adere.

Rezultatele proiectului vor contribui la creșterea lanțurilor valorice CCS nu numai prin folosirea avantajelor tehnologice ale injecției directe de pe nave, ci și prin reducerea pragului pentru emițători mai mici și prin deblocarea potențialului de stocare offshore în situri care vor deveni comerciale datorită investițiilor și operațiunilor mai reduse ale costurilor directe și operaționale generate de tehnologia de injecție directă de pe navă. În general, contribuția CTS este de a inventaria și localiza potențialii emițători, de a pregăti designul conceptual al lanțului valoric CCS, cu accent pe proiectarea navelor, a sondelor și siturilor de stocare.

EROVMUS: Interfață îmbunătățită pentru vehicule operate de la distanță pentru studii de muniție

Proiectul EROVMUS își propune să creeze o interfață îmbunătățită pentru piloții ROV (vehicul operat de la distanță), pentru a permite efectuarea de lansări facile și eficiente de servicii ROV în misiuni legate de identificarea/localizarea munițiilor subacvatice neexplodate eșuate pe fundul mării. Aceasta va include atât crearea unei platforme multioperaționale echipată cu o serie de senzori, cât și soluții pentru îmbunătățirea software. Activitățile propuse sunt legate de îmbunătățirea navigației, introducerea de rutine de identificare autonome, precum și de tehnologii performante de preluare a imaginilor. Informațiile obținute de la mai mulți senzori vor fi suprapuse pentru a produce un echivalent al afișajului principal standard (Heads UP (HUD) pentru pilot, reducând numărul de afișaje, ceea ce este necesar pentru o operare eficientă. În plus, vor fi analizate soluții pentru implementarea tehnologiei de realitate virtuală (VR), care permit utilizarea afișajelor virtuale și combinarea imaginilor de la mai multe camere video, pentru a crea un singur afișaj virtual mare pentru îmbunătățirea identificării muniției. Proiectul va dezvolta, testa și optimiza o gamă de instrumente și va aborda interoperabilitatea acestora cu mai multe modele și mărci de ROV-uri existente. Acest lucru va crea o potențială gamă de produse care ar putea fi implementate și de alți producători de echipamente ROV.

Rezultatul proiectului are un potențial atât pentru îmbunătățirea stadiului tehnicii actuale, cât și pentru crearea de noi locuri de muncă și îmbunătățirea competitivității europene in sectorul tehnologiei subacvatice.

ACTiON Project – ACT ERANET COFUND

Obiectivul principal al ACTiON este de a stabili modul în care o infrastructură eficientă, care conectează sursele de CO2 cu stocarea geologică a CO2 și opțiunile de utilizare non-geologică, poate fi dezvoltată ca parte a eforturilor regionale de decarbonizare. ACTiON își propune să cerceteze și să dezvolte un model multitemporal de evaluare integrată care va sprijini părțile interesate în planificarea și proiectarea de rețele de transport, utilizare și stocare a CO2 la scară largă, flexibile.ACȚIUNE va aborda constrângerile geologice și de inginerie, impactul condițiilor economice și al mediului de reglementare, precum și incertitudinile inevitabile în definirea acestora. O înțelegere amănunțită a impactului fenomenelor de flux asupra proiectării și funcționării rețelei este esențială pentru a reduce riscul operațiunii integrate prin construirea flexibilității și rezistenței ca răspuns la schimbările operaționale din diferite părți ale lanțului. Va demonstra interacțiunea dintre astfel de probleme prin combinarea lor în modele de componente integrate pentru optimizarea rețelelor de transport, stocare și utilizare. Caracteristicile și procesele subterane și de inginerie complexe, cum ar fi barierele de curgere geologice, constrângerile geomecanice și performanța forajului, vor fi implementate ca modele proxy modulare independente din punct de vedere computațional pentru a oferi elementele de bază ale modelelor integrate.ACTION va lua în considerare rețelele care leagă mai mulți furnizori de CO2 la mai multe foraje de injecție și locații de depozitare, inclusiv câmpuri epuizate, acvifere saline și EOR. ACTION va avea ca scop să ofere elementele de bază și fluxurile de lucru pentru dezvoltatorii de rețele, ca bază pentru o proiectare eficientă și operațiuni sigure. Capacitățile de modelare multitemporale vor fi aplicate unui număr de studii de caz care acoperă abordări ale dezvoltării rețelei CCUS în diferite state membre ale UE, SUA și Canada.Transportul prin conducte și nave vor fi incluse, la fel ca și rețele de complexitate diferită, care vizează sprijinirea dezvoltării de rețele de transport, utilizare și stocare a CO2 adecvate, adecvate pentru viitor.

The main objective of ACTiON is to establish how an efficient infrastructure, connecting CO2 sources with CO2 geological storage and non-geological utilization options, can be developed as part of regional decarbonisation efforts. ACTiON aims to research and develop a multitemporal integrated assessment model that will support stakeholders in the planning and design of large-scale, flexible CO2 transport, utilisation and storage networks. ACTiON will address geological and engineering constraints, the impact of economic conditions and regulatory environment, as well as the unavoidable uncertainties in defining them. A thorough understanding of the impact of flow phenomena on network design and operation is essential to de-risk the integrated operation by building in flexibility and resilience in response to operational changes in different parts of the chain. Will demonstrate the interplay between such issues by combining them into integrated component models for optimisation of transport, storage and utilisation networks. Complex subsurface and engineering features and processes, such as geological flow barriers, geo-mechanical constraints and well performance, will be implemented as modular computationally independent proxy models to provide the building blocks for integrated models. ACTION will consider networks that link multiple suppliers of CO2 to multiple injection wells and storage locations including depleted fields, saline aquifers and EOR. ACTION will aim to provide the building blocks and workflows for network developers, as basis for efficient design and safe operations. The multitemporal modelling capabilities will be applied to a number of case studies that cover approaches to CCUS network development in different EU Member States, the US and Canada. Pipeline and ship transport will be included, as will be networks of different complexity aiming to support the development of fit-for-purpose, future-proof CO2 transport, utilization and storage networks.

ENVRI-FAIR: ENVironmental Research Infrastructures building FAIR services Accessible for research, innovation and society

ENVRI-FAIR reprezintă legătura dintre clusterul infrastructurilor de cercetare de mediu Environmental Research Infrastructures (ENVRI) cu European Open Science Cloud (EOSC).

EUSeaMap2: A physical habitat map for European Seas (EMODnet)

Proiectul EUSeaMap2 (Harta habitatului fizic al mărilor europene) a vizat extinderea activității desfășurată în faza 1 pregătitoare EUSeaMap, pentru a trece de la un prototip la un serviciu operațional, oferind o acoperire completă a unei hărți la scară largă a bazinelor maritime europene. Hărțile habitatelor conțin informații esențiale despre fundul mării, necesare pentru gestionarea și dezvoltarea durabilă a potențialului economic al bazinelor maritime europene. Hărțile europene ale habitatelor servesc la proiectarea rețelelor de zone marine protejate, coerente din punct de vedere ecologic, la modelarea distribuției speciilor, la stabilirea programelor de monitorizare a habitatelor bentale și la planificarea spațiului maritim. O modalitate de eficientizare a timpului și costurilor, necesară pentru o acoperire mai largă a habitatelor bentale, este aceea de a utiliza hărți cu rezoluție mică și modele predictive, ce pot fi generate prin combinarea unei serii de măsurători proxy (adâncimea apei, tipul de sedimente și intensitatea radiației luminoase) cu analiza statistică și modelarea sistemului de informații geografice. Consorțiul din proiect s-a angajat să elaboreze hărțile habitatelor și să faciliteze accesul mai ușor la date al publicului.

Black Sea CONNECT: Coordination of Marine and Maritime Research and Innovation in the Black Sea

Black Sea CONNECT este un proiect de cercetare și inovare creat pentru a promova o viziune comună asupra Mării Negre, ca o mare productivă, sănătoasă, rezistentă și durabilă. Proiectul are ca obiectiv schimbarea în bine a Mării Negre până în anul 2030. Inițiativa va contribui la conectarea mai profundă a societăților din țările riverane Mării Negre printr-o punte de noi cunoștințe, tehnologii și servicii. Inițiativa își propune să încurajeze dezvoltarea capacităților umane și a infrastructurilor din zonele costiere, marine și maritime, în vederea deblocării de oportunități pentru o ”creștere albastră” durabilă și ecologică în Marea Neagră.

DANUBIUS-PP: Preparatory Phase For The Paneuropean Research Infrastructure DANUBIUS–RI

Faza pregătitoare a DANUBIUS-RI, DANUBIUS-PP a dezvoltat componentele și procedurile necesare pentru ca infrastructura de cercetare paneuropeană distribuită DANUBIUS-RI să poată oferi o înțelegere integrată a funcționării sistemelor râu-mare, să abordeze corect provocările de ordin social asociate acestor sisteme și oportunitățile pe care acestea le oferă.

MARINA: Marine Knowledge Sharing Platform for Federating Responsible Research and Innovation Communities

Proiectul MARINA și-a propus să promoveze cercetarea și inovarea responsabilă (RRI), cu accent pe problemele marine și presiunile cu efecte importante asupra societăților europene. Proiectul a dezvoltat, coordonat și experimentat o platformă care promovează cercetarea și inovarea responsabilă (RRI) care a implicat actorii din societate în cercetare și inovare, cu scopul de a armoniza întregul proces și rezultatele acestuia cu valorile, nevoile și așteptările societății europene, integrând astfel viziunile, nevoile și dorințele cetățenilor europeni privitoare la știință și inovare și promovând RRI, cu accent pe problemele marine și presiunile care au efecte importante asupra societăților europene. Chiar dacă au fost legate doar de domeniul cercetării marine, activitățile și rezultatele proiectului au definit această abordare sistematică pentru a o face transferabilă și aplicabilă pentru orice domeniu tematic RRI.

MARSPLAN: Cross-Border Maritime Spatial Planning for Black Sea Bulgaria and Romania (MARSPLAN-BS-II)

Proiectul vizează sprijinirea planificării coerente a sectorului spațial maritim (MSP) în Bulgaria și România, în cadrul Directivei MSP 2014/89 / UE, cât și stabilirea unui mecanism de durată pentru cooperarea transfrontalieră în bazinul Mării Negre în domeniul MSP.

MICS: Measuring the Impact of Citizen Science

MICS este un proiect de măsurare a impactului Citizen Science (CS) finanțat de către Comisia Europeană în cadrul Programul Orizont 2020. Proiectul implică șase parteneri europeni din cinci țări. MICS adoptă și adaptează cele mai bune practici generate de proiectul Ground Truth 2.0 în co-crearea CS validată în patru studii de caz din Europa, vizând crearea unui cadru conceptual cuprinzător și formularea de recomandări clare pentru cei implicați în proiecte de CS. Cele patru zone (din Marea Britanie, Italia, Ungaria și România) explorează co-crearea CS în regiuni cu nevoi, contexte și abordări diferite pentru gestionarea aspectelor ce țin de calitatea mediului înconjurător (de exemplu, restaurarea râurilor și implementarea soluțiilor verzi -Nature Based Solutions) și diferite niveluri de aplicare a CS. GeoEcoMar conduce pachetul de lucru 3 (WP3) – “Toolboxes for methods application, information visualisation, and delivery to decision makers, citizens and researchers”

MONOCLE: Multiscale Observation Networks for Optical monitoring of Coastal waters, Lakes and Estuaries

Proiectul MONOCLE reunește 12 organizații din Europa și Africa în vederea dezvoltării soluțiilor durabile pentru monitorizarea calității apelor de suprafață prin măsurători ale caracteristicilor lor optice. Proiectul folosește o combinație de măsurători satelitare, balize, bărci, drone și dispozitive portabile. Instrumentele de teren variază de la sisteme automate extrem de precise, folosite mai ales de cercetători, până la soluții ce implică senzori cu costuri reduse, soluții care pot fi accesate și operate și de către reprezentanții publicului larg.

NAIAD: NAture Insurance value: Assessment and Demonstration

NAIAD a fost un proiect de cercetare finanțat de către Comisia Europeană în cadrul Programului Orizont 2020, care și-a propus să contribuie la mai buna înțelegere și promovare a soluțiilor verzi (Nature Based Solutions – NBS), necesară pentru a diminua riscurile asociate apei (inundații, secetă, eroziune, etc). GeoEcoMar a fost responsabil de coordonarea activităților din studiul de caz “Dunărea de Jos”.

HYDRALAB-PLUS: HYDRALAB+ Adapting to climate change

HYDRALAB + este o rețea avansată de institute de cercetare din domeniul studierii mediului înconjurător din Europa, al cărei scop a fost acela de a oferi acces la un număr de instalații hidraulice majore și unice din întreaga Europă. Scopul proiectului a fost acela de a pregăti pentru viitor modelarea hidraulică a mediului înconjurător și de răspunde la provocărilor tehnice legate de adaptările la schimbările climatice printr-o abordare științifică multidisciplinară. HYDRALAB + a contribuit la lărgirea perspectivei asupra schimbărilor climatice, realizând activități de rețea care au implicat participarea comunității hidraulice. Proiectul a vizat consolidarea cercetării hidraulice experimentale prin îmbunătățirea infrastructurilor, astfel încât acestea să faciliteze progresul științific în domeniu, dar și să contribuie la o mai bună abordare a problemelor de adaptare la schimbările climatice.

EUSeaMap3: Operation, development and maintenance of a European Marine Observation and Data Network – LOT 2 Seabed Habitats (EMODnet)

Proiectul EUSeaMap3 (Operarea, dezvoltarea și întreținerea rețelei europene de observare și date a habitatelor de pe fundul mării – EMODNET Lot 2) a vizat dezvoltarea în continuare a unui serviciu operațional în care datele marine privind habitatele de pe fundul mării sunt interoperabile și disponibile. Proiectul a presupus dezvoltarea de produse de date, oferind astfel acces (gratuit și deschis) și la observațiile în baza cărora au fost construite aceste produse de date. EUSeaMap3 a produs informații noi cu privire la caracteristicile hidrografice ale mărilor europene, iar colectarea speciilor individuale și a modelelor de habitate a fost efectuată de universități și institute de cercetare. În urma implementării, proiectul a avut următoarele rezultate: date privind habitatele din mările europene, produse care descriu mediul marin, precum salinitatea, expunerea la val și proprietățile optice ale apei, 300 000 de stații de inventariere a habitatelor din zonele maritime europene, peste 800 de hărți care descriu habitatele de pe fundul mării, peste 50 de modele de habitate ale fundului mării colectate, produse EOV (Variabile esențiale ale oceanului) – alge marine, macro-alge, corali, hărți interactive ale habitatelor de pe fundul mării și ale produselor finale ale proiectului;

EUSeaMap4: European Marine Observation and Data Network (EMODnet) – Lot 2 Seabed habitats

În cadrul fazei a 3-a (2017-2019), EMODnet Seabed habitats a început să colecteze și să pună la dispoziție date și meta-date ale punctelor de habitat. Consorțiul și-a concentrat efortul inițial pe proiectarea unei scheme de date care să înregistreze toate informațiile necesare și care să fie compatibilă cu infrastructura existentă pentru datele punctuale ale speciilor (Ocean Biogeographic Information System (OBIS) și EMODnet Biology). Acest lucru este vital având în vedere că o observare punctuală a unui habitat este probabil să fie cuplată cu observații ale speciilor din aceeași înregistrare. În acest proiect se urmărește includerea observațiilor privind prezența habitatului (acolo unde există), ori de câte ori deținătorii de date încarcă noi observații ale prezenței speciilor către EurOBIS. Acest lucru necesită o comunicare pe scară largă și susținută despre standardele pe care le-am dezvoltat și oferirea de stimulente pentru deținătorii de date pentru a include aceste informații suplimentare în documentele lor.

STRATEGY CCUS: Strategic planning of Regions and Territories in Europe for low-carbon energy and industry through CCUS Coordination and Support Action

STRATEGY CCUS este un proiect de trei ani ce sprijină dezvoltarea captării, utilizării și stocării carbonului (CCUS), o tehnologie de mare importanță în procesul de tranziție spre stadiul în care vor fi zero emisii de carbon. Proiectul se concentrează pe opt regiuni ale Europei identificate ca fiind promițătoare pentru CCUS. Aceste regiuni sunt localizate în șapte țări și sunt responsabile pentru aproape 45% din emisiile de CO₂ industriale și provenite din producerea de energie din Europa. Cele 8 regiuni sunt: bazinul Parisului și valea Ronului (Franța), bazinul Ebro (Spania), bazinul Lusitanian (Portugalia), Croația de Nord, Silezia de Sus (Polonia), zona vestică a Macedoniei (Grecia) și regiunea Galați (România).

SUST-BLACK: Sustainable development at the Black Sea

În perioada 8-9 mai 2019, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar a organizat la Palatul Parlamentului din București conferința „Dezvoltare durabilă la Marea Neagră”. Conferința a fost organizată sub auspiciile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și a avut sprijinul Comisiei Europene și a Ministerului Cercetării și Inovării. Cu această ocazie, a fost emisă „Declarația la București” și a fost avansată o agendă strategică de cercetare și inovare pentru Marea Neagră. Conferința a fost un eveniment oficial de rang înalt, al cărui obiectiv a fost sporirea gradului de conștientizare privind cercetarea științifică dedicată Mării Negre, precum și în ceea ce privește cercetarea marină în Europa în general. Conferința a reunit părțile interesate în construirea unei societăți durabile și inovatoare în regiunea Mării Negre – comunitățile de cercetare și comunitățile academice, reprezentanții tuturor țărilor din bazinul Mării Negre, factorii de decizie politică, profesioniști, reprezentați ai comunităților locale, reprezentanți ai diferitelor ONG-uri din domeniul protecției mediului, oameni de afaceri. Evenimentul s-a desfășurat în zilele de 8 și 9 mai 2019 (sesiuni plenare și paralele) și a fost urmat de o excursie (opțională) de două zile pe coasta Mării Negre în zona sistemului lagunar Razelm Sinoe, parte din Rezervația Biosferei Delta Dunării (10-11 mai 2019).

Water-ForCE: Water scenarios For Copernicus Exploitation

Proiectul Water-ForCE va elabora o hartă de parcurs pentru viitoarele servicii Copernicus care includ studiul apei (de suprafață, acvifere, atmosferice), ținând cont de provocările curente de care se lovesc cercetătorii, generate de diferențele dintre datele rezultate din măsurătorile in-situ și datele obținute prin satelit. Proiectul dorește să incorporeze în viitoarele servicii Copernicus nevoile și așteptările sectorului public și privat, pentru ca astfel să contribuie la creșterea oportunităților de inovare și exploatare. Proiectul va facilita o cooperare strânsă între cercetătorii care lucrează în medii acvatice și cei care lucrează cu date satelitare, cât și o interacțiune permanentă între cercetători și actorii din societate (autorități, manageri, cei care elaborează politici de mediu, etc).

EMSODEV: European Multidisciplinary Seafloor and Water‐column Observatory Development

Obiectivul general al EMSODEV l-a reprezentat catalizarea tuturor operațiilor infrastructurii de Cercetare EMSO ERIC pentru dezvoltarea și instalarea EGIM (EMSO Generic Instrument Module). EGIM furnizează măsurători corecte, complete, comparabile și pe termen lung ale parametrilor oceanici, măsurători care trebuie să răspundă provocărilor sociale și științifice, precum schimbările climatice și hazardele marine. Acest proiect a contribuit la creșterea inter-operativității nodurilor EMSO ERIC și la colectarea într-un singur loc a tuturor datelor în timp real.

Contract ARCADIS: Technical and Administrative Support of the MSFD Joint Implementation in Bulgaria and Romania – Phase 2

În decembrie 2013, UE a adoptat programul de lucru pentru Strategia comună de implementare (CSI WP) a MSFD pentru perioada 2014-2018. Strategia comună de implementare își propune, printre alte, să abordeze deficiențele și neajunsurile din prima fază în ceea ce privește coerența și comparabilitatea punerii ei în aplicare de către statele membre, în cadrul și între regiunile marine. Activitățile evidențiate pentru regiunea Mării Negre au fost: 1) revizuirea GES și a obiectivelor; 2) dezvoltarea unui program (comun) de monitorizare; 3) îmbunătățirea înțelegerii comune și a cunoștințelor științifice cu privire la unii descriptori specifici; 4) dezvoltarea instrumentelor pentru a facilita schimbul de informații, raportarea și participarea publicului; 5) dezvoltarea unui program de măsuri (coordonat); 6) îmbunătățirea legăturilor cu instrumentele existente și noi în temeiul altor directive; 7) luarea în considerare a rolului și implicării posibile a CCR, SEE și ICES.
În cadrul unei întâlniri organizate de Comisia Europeană pentru a discuta recomandările din rapoartele de evaluare prevăzute la articolul 12, axate pe nivel regional, România și Bulgaria au convenit să lucreze împreună pentru a îmbunătăți adecvarea și coerența implementării MSFD. Comisia a stabilit în 2014 că va fi nevoie de sprijin continuu pentru a face progrese semnificative în Marea Neagră. Bulgaria și România au convenit să înceapă cu revizuirea și dezvoltarea definițiilor coerente ale GES, ale obiectivelor de mediu și ale identificării indicatorilor comuni. De asemenea, cele două țâri membre UE au convenit să elaboreze programe coordonate de măsuri luând în considerare munca depusă în cadrul proiectului de sprijin (faza I) și în temeiul Convenției de la București, precum și să ia în considerare măsurile comune ori de câte ori este posibil.
Scopul contractului este de a sprijini Bulgaria și România în dezvoltarea de măsuri comune și/sau coordonate, care să fie luate în considerare în dezvoltarea programului lor de măsuri.

CERTO: Copernicus Evolution: Research for harmonized transition water Observation

Proiectul are ca obiect de studiu lagunele, deltele și estuarele, care sunt zonele de tranziție dintre râuri, fluvii și mări. Obiectivul proiectului său este acela de a îmbunătăți și armoniza metodele de studiu a apelor de suprafață, folosind date obținute prin satelit și măsurători in-situ. CERTO va investiga parametrii apei ce pot fi folosiți pentru evaluarea stării de calitate a tuturor mediilor acvatice de tranziție. Proiectul va oferi servicii care vor putea fi utilizate de către agențiile de monitorizare a calității mediului, de către cei care lucrează în domeniul politicilor de mediu, de către diferitele companii private, dar și de publicul larg. Principalul rezultat al proiectului va fi un sistem gata de a fi implementat în serviciile Copernicus sau în softuri specifice.

CCI Lakes: Climate Change Innitiative Lakes

Proiectul CCI Lakes constă într-un studiu de evaluare a cinci parametri (variabile) în lacuri din toată lumea și face parte din Inițiativa Agenției Europene Spațiale de studiere a schimbărilor climatice. Aceste variabile sunt : temperatura și nivelul apei, extinderea luciului de apă, acoperirea cu gheață și culoarea apei. Variabilele sunt obținute prin intermediul datelor obținute din satelit, începând cu anii 1980 și până în prezent, și vor constitui cele mai extinse din punct de vedere temporal baze de date de acest fel. Primele seturi de variabile, obținute în cadrul proiectului, vor fi publicate in anul 2020 pentru un set de peste 250 de lacuri.

Contract Green Jobs in the Blue Economy – A Bottom Up Approach

Printr-o abordare de tip bottom-up, proiectul s-a adresat părților interesate locale angajate în diferite sectoare ale economiei maritime din toate mările regionale ale UE, cu scopul de a strânge exemple de ecologizare a funcționării afacerilor tradiționale sau exemple de demarare a noi afaceri ecologice. Această abordare a inclus chestionare și interviuri deschise adresate unor organisme și asociații din industrie, autorităților portuare, întreprinderilor mici și mijlocii, ONG-urilor etc. Aceste acțiuni au vizat însușirea experiențelor obținute în urma unor exemple de succes, în vederea creării unui portofoliu cu informații relevante pentru reproducerea exemplelor de succes în altă parte a UE, cât și pentru învățarea din exemple nereușite (înțelegerea/cunoașterea factorilor ce au condus la eșecul acestora). Pentru a crește relevanța rezultatului pentru implementarea MSFD, exemplele identificate au fost caracterizate în funcție de tipul de presiune de mediu pe care îl abordează – presiunea generată de pescuit, de prezența deșeurilor marine, de modificările condițiilor hidrografice, de poluare sau zgomot etc. Plecând de la aceste informații, proiectul a identificat modalitățile prin care politicile la nivel regional, național și ale UE ar putea permite și sprijini astfel de activități. Obiectivul principal a fost acela de a explora cunoștințele și experiența deținută de actorii economici implicați, pentru a face ”economia albastră” mai ecologică într-un mod profitabil, fie prin introducerea de produse inovatoare, fie prin schimbarea modului în care operatorii economici își desfășoară activitatea în diferitele sectoare maritime.

EMSO-Link: Implementation of the Strategy to Ensure the EMSO ERIC’s Long-term Sustainability

Proiectul EMSO-Link a urmărit accelerarea și stabilirea regulilor și procedurilor de guvernanță ERS EMSO și a facilitat coordonarea construcției, operării, extinderii și întreținerii infrastructurii EMSO ERIC.

EMODNET Bathymetry

Portalul EMODnet-Bathymetry este dezvoltat în cadrul Rețelei europene de observare și date marine (EMODnet). Proiectul furnizează servicii pentru descoperirea și solicitarea accesului la date batimetrice (seturi de date de sondaj și DTM compozite) gestionate de un număr tot mai mare de date furnizate.

ECOBASE: Establishing CO2 enhanced Oil recovery Business Advantages in South Eastern Europe

Proiectul Establishing CO2 enhanced Oil recovery Business Advantages in South Eastern (Stabilirea avantajelor comerciale ale utilizării CO2 pentru EOR în Sud-Estul Europei)- ECOBASE își propune să dezvolte modele de fluxuri de venituri probabile (prospective) și modele de afaceri pentru CO2-EOR în Europa de sud – est și să sprijine implementarea CCUS pe scară largă în regiune. Proiectul se desfășoară în trei țări din Europa de sud-est – Turcia, România și Grecia – , cu sprijinul TNO Olanda și IRIS Norvegia. ECO-BASE va avea acces la potențialul EORStore prin următoarele activități: realizarea unui inventar al surselor de CO2 (potențiale proiecte de captare) și al rezervoarelor (potențiale locații pentru stocarea geologică și pentru utilizarea de CO2 în scopul creșterii producției de petrol cu depozitare permanentă) în România, Turcia și Grecia; realizarea de studii de caz EORStore ca referință pentru evaluarea potențialului EOR la nivel național; identificarea și realizarea unor studii de caz pentru planuri de afaceri și fluxuri de venituri realizate prin CCUS; stabilirea foilor de parcurs (roadmap) naționale pentru CCUS, cu un rol esențial de accelerator pentru CO2-EOR; organizarea unor atelierelor de transfer de cunoștințe pentru părțile interesate de CCUS.

ALIGN-CCUS: Accelerating low-carbon industrial growth through CCUS

Proiectul ALIGN-CCUS își propune să accelereze tranziția sectoarelor industriale și energetice actuale către un viitor în care activitățile economice vor produce emisii reduse de carbon, în care captarea, utilizarea și stocarea carbonului (CCUS) joacă un rol esențial. ALIGN abordează aspecte specifice din lanțul CCUS pentru regiuni industriale din țările ERA-NET, permițând punerea în aplicare la scară largă a implementării eficiente a CCUS până în 2025.

REX-CO2: Reusing existing wells for CO2 storage operations

Identificarea criteriilor de evaluare potrivit cărora o sondă de hidrocarburi poate fi reutilizată pentru stocarea CO2 într-un mod sigur din punct de vedere tehnic și unul fezabil din punct de vedere economic. GeoEcoMar este coordonatorul pachetului de lucru ”Aspecte legislative, de mediu și sociale” (WP6). Acest pachet de lucru presupune ca fiecare dintre cele șase țări participante să analizeze prevederile din propria legislație privitoare la reutilizarea sondelor de petrol și gaze pentru stocarea dioxidului de carbon. Această analiză urmărește identificarea eventualelor goluri legislative, pe care autoritățile de reglementare naționale trebuie să le completeze pentru a face posibilă reutilizarea sondelor.

FAST: Foreshore Assessment using Space Technology

Proiectul FAST a dezvoltat o platforma web de servicii integrate numite generic MI-SEIF, servicii ce pot fi accesate gratuit. Aceasta platformă furnizează utilizatorilor acces la date și servicii de modelare referitoare la inundațiile din zonele costiere. Pentru a construi acest serviciu, cercetătorii FAST au studiat 8 zone costiere pilot din Europa, mlaștini sărate și lagune. Ei au măsurat caracteristicile vegetației din aceste zone, atenuarea valurilor, adâncimea apei, dimensiunea particulelor sedimentare și au estimat eroziunea. Au integrat aceste date cu imagini satelitare provenite din servicul Copernicus al Agenției Spațiale Europene și Lansat, ce aparțin NASA, cât și cu seturi de date globale privind morfologia zonelor de coastă, maree, tipuri de vegetație, etc. Serviciile Mi-SAFE au fost realizate în urma consultărilor cu potențialii utilizatori din sectorul public și privat.

RISES-AM: Responses to coastal climate change: Innovative Strategies for high End Scenarios -Adaptation and Mitigation

Proiectul a vizat studierea impactului schimbărilor climatice asupra coastelor, în condițiile unor scenarii de tip RCP (Representative Concentration Pathways) referitoare la concentraţiile maxim admisibile ale gazelor de seră, ținând cont de schimbările survenite în utilizarea terenurilor şi SSP (Shared Socio-economic Pathways) și de evoluţia socio-economică a populaţiei în anumite condiţii de utilizare a resurselor. Proiectul s-a desfășurat în acord cu platforma adoptată de comunitatea ştiinţifică pentru studiul schimbărilor climatice. Printre studiile de caz abordate se află și coasta Deltei Dunării. Principalul obiectiv al proiectului a fost stabilirea unor strategii de adaptare la schimbările climatice, în funcție de caracteristicile zonelor de studiu.

EMODNET Geology

Proiectul EMODnet-Geology este unul dintre cele șapte proiecte care reunesc informații despre geologie, chimie, biologie, fizică, batimetrie, habitate de pe fundul mării și activități umane în mediul marin european. Fiecare proiect pune la un loc date marine, produse de date și metadate dintr-o gamă largă de surse. În cadrul proiectului EMODnet Geology informațiile puse la dispoziția rețelei sunt furnizate în principal de către partenerii proiectului, dar și alte organizații contribuie la obiectivele de cartografiere geologică în multe dintre țările participante.

Rețeaua europeană de observare și date marine- The European Marine Observation and Data Network (EMODnet) este finanțată de Uniunea Europeană în temeiul Regulamentului Parlamentului Consiliului European (UE) nr. 508/15.05.2014 privind Fondul European Maritim si pentru Pescuit.

EUROFLEETS2: New operational steps towards an alliance of European research fleets

EUROFLEETS2 reprezintă continuarea și îmbunătățirea EUROFLEETS1, având scopul dezvoltării unei noi infrastructuri distribuite de cercetare paneuropene cu viziune strategică comună și acces coordonat la navele de cercetare și echipamentele marine.
EUROFLEETS2 va întreprinde acțiuni specifice care vizează consolidarea organizării, metodologiei și instrumentelor navelor prin teste experimentale operaționale (cum ar fi flotele virtuale) care să ducă la o flotă europeană de cercetare complet interoperabilă și rentabilă.