Proiecte

Proiectul propus are ca principale obiective gestionarea și monitorizarea mediului marin în contextul schimbarilor antropice și climatice, zona de interes fiind nordul Platoului continental al Marii Negre, spre granița maritimă cu Ucraina. Extremitatea nordică a părții românești a Mării Negre este importantă economic și din punct de vedere geo-strategic, fiind și cea mai puțin cuoscută zonă din arealul maritim al României. Proiectul va furniza date de interes ştiinţific şi economic, de exemplu – existenţa resurselor din mediu marin (inclusiv biologice, sedimentologice – nisipuri, calcare aflate la diverse adâncimi), concentraţii de minerale grele, date referitoare la poluarea existentă în zonă, precum și modificări genetice (pe baza analizelor de ADN a organismelor marine) sub presiunea antropică și climatică. Datele geofizice vor implica descifrarea substratului marin (geomorfologie, batimetrie), dar și posibile obiecte metalice îngropate, modificări geomorfologice. Se va folosi pentru prima dată în România tehnologia – backscattering (ca principal indicator al variabilității fizice a sedimentelor superificiale ale bazinului marin), vor fi studiate caracteristicile geochimice ale sedimentelor superficiale (conținut în materie organică, carbonat de calciu, metale grele, etc.), diversitatea și abundența viețuitoarelor bentonice. Scopul final al  proiectului este buna gestionare a platoului continental românesc al Mării Negre, fiind realizate hărți oceanografice scara 1:50 000 – hărți digitale cu multe niveluri de informație (strate în limbaj Sistem Geografic Informațional – GIS). Aceste produse reprezintă hărți de bază pentru realizarea unei planificări spațiale a șelfului românesc al Mării Negre. Avand in vedere ca actualul Proiect Nucleu se va desfasura pe  parcursul a 4 ani, iar zona investigata va fi cea nordică, se va realiza și monitorizarea din punct de vedere geo-ecologic. Vor fi utilizate tehnici și metodologii inovative. În final, se va realiza o baza de date pentru partea de nord a Platoului continental al Marii Negre.

Cantitatea de microplastice din natură este în continuă creștere, cu toate că producția anuală de obiecte din plastic a scăzut în ultimii ani pe fondul conștientizării efectelor schimbărilor climatice. Acest fapt este cauzat de cantitățile ridicate de deșeuri aflate deja în mediul natural terestru sau acvatic, precum și de numeroasele depozite stocate neconform standardelor, care, prin dezagregare și sub infleunța factorilor naturali,  generează particule micro și nanoplastice. Textura polimerilor plastici permite înmagazinarea altor poluanți toxici (metale grele, POP, PAH etc.), concentrațiile acestora crescând cu atât mai mult cu cât aceste obiecte rămân timp îndelungat în natură.

Ingestia microplasticelor de către speciile acvatice și terestre a fost indicată ca unul dintre factorii care modifică patologia diverselor organe, fiind semnalate, de exemplu, modificări la nivelul gradului de absorbție de lipidelor sau dereglarea sistemului reproductiv. Cu toate că studiile medicale privind impactul microplasticelor asupra viețuitoarelor, în special al mamiferelor, sunt în stadiu preliminar, este clar că celelalte tipuri de poluanți înmagazinați în textura polimerică au un rol nociv.

În condițiile în caree, în ultimii ani, s-a demonstrat prezența microplasticelor în cantități ridicate în toate tipurile de probe – apă, sediment și faună, se consideră necesară existența unui proiect de monitoring privind variația concentrațiilor de macro şi microplastice în zone cheie, precum și monitorizarea unor specii acvatice importante din punct de vedere economic. Primă componentă a proiectului vizează monitorizarea poluării cu obiecte și particule plastice din zonele cheie din arealul costier și de șelf românesc, zone destinate turismului, porturilor comerciale, pisciculturii marine, fiind, de asemenea, luate în considerare zone protejate din cadrul zonei costiere a Rezervației Biosferei Delta Dunării, arealul șelfului, precum și alte locații unde au fost și vor fi identificate concentrații îngrijorătoare de deșeuri.

A doua componentă al acestui proiect reprezintă dezvoltarea şi tehnologizarea diferitelor metode de identificare sau colectare a plasticelor, în funcție de mărime, din diverse medii naturale. Necesitatea eliminării obiectelor plastice din mediul acvatic este cu atât mai  importantă cu cât aceste obiecte au capacitatea de a absorbi poluanți, pe care îi transferă în lanțul trofic prin ingestie. Printre exemplele de tehnologii ce vor fi propuse și dezvoltate în cadrul acestui proiect se enumeră dispozitive de colectat macro și microplastice din sedimente uscate de plajă şi sonar de tip CHIRP dedicat identificării obiectelor artificiale acumulate la nivelul substratului.

Proiectul are ca principal obiectiv îmbunătățirea programului actual de monitorizare a platoului continental românesc, prin introducerea și devoltarea de noi metodologii de monitorizare, în vederea creșterii capacității de evaluare și predicție a impactului multistresorilor naturali și antropici asupra serviciiilor ecosistemice și, implicit, asupra bunăstării comunităților costiere. Proiectul va cuprinde 11 faze, câte 3 faze în primii trei ani, când vor fi abordate, în ordine, serviciile de Reglare a climei, Condiții chimice ale apei de mare și Condiții fizice, chimice și biologice ale habitatelor și 2 faze în ultimul an de implemetare. Pentre fiecare dintre aceste servicii vor fi identificate în prealabil presiunile și riscurile associate, precum și indicatorii de evaluare a serviciilor ecosistemice. Acești indicatori vor fi testați în cadrul expedițiilor oceanografice anuale și apoi analizați și cartografiați. În final (faza 10), se va dezvolta un model pentru evaluarea și predicția impactului cumulativ al stresorilor naturali și antropici asupra serviciului ecosistemic Reglare și Menținere. Pe lângă acest model, proiectul va aduce și alte noutăți referitoare la programul de monitorizare prin propunerea unei metode noi de prelevare a poluanților, în special a celor emergenți. Vor fi proiectate și construite o serie de echipamente de prelevare pasivă a contaminanților, iar rezultatele obținute vor fi utilizate atât pentru elaborarea și publicarea unui Registru al Contaminaților Emergenți, cît și pentru dezvoltarea unei metode de estimare a riscului prezenței contaminaților emergenți asupra componentelor ecosistemului. În ultima fază a proiectului vor fi testate și demonstrate noile metodologii de monitorizare.

Proiectul „Cercetări aplicative în structuri sedimentare recente de tip deltaic, în vederea evidențierii/parametrizării acumulărilor de resurse minerale/energetice marine” urmărește implementarea celor mai noi tehnologii de investigare in situ și de laborator, precum și de procesare a informațiilor obținute, pentru investigarea domeniului marin, în scopul dezvoltării și diversificării economiei albastre în România.

Până în prezent, în România, nu s-au efectuat cercetări marine aplicative de genul celor avute în vedere în prezentul proiect. În contextul european de stimulare a dezoltării economiilor albastre (în strânsă legătură cu domeniul marin), este de dorit ca România să promoveze acest tip de cercetări aplicative. Se are în vedere cercetarea aplicativă prin metode seismo-acustice de foarte înaltă rezoluție și metode geochimice, pentru identificarea și caracterizarea corpurilor submarine delatice, zone în care se pot acumula atât resurse minerale, cât și energetice neconveționale. Față de metodele seismice clasice folosite (în prospecțiunile industriale pentru hidrocarburi), rezoluția verticală avută în vedere a se obține este între 0.4  și 3m, față de 10-15m în cazul metodelor clasice. Având în vedere capacitatea mare de rezoluție a metodelor care vor folosite, apreciem că se vor descoperi structuri sedimentare recente, de mică adâncime și grosime, capabile de a găzdui acumulări de substanțe minerale (minerale grele-placers și/sau metan biogen neconvențional.

Proiectul va contribui la formarea unei economii bazate pe cerere, estimată în baza informațiilor legate de producția și consumul de alimente sănătoase, durabile și va oferi o platformă extinsă pentru dezvoltarea unor produse care ajută la creșterea gradului de transparență și abordează provocările cheie identificate în Economia Albastră. Împreună cu firmele interesate, va oferi un teren fertil de idei și soluții pentru ca start-up-urile să prospere în cadrul noii strategii. Proiectul va oferi informații importante privind structura, funcțiile și dinamica ecosistemului marin din zona românească a Mării Negre, în vederea identificării și cartării habitatelor pelagice și bentale cu potential economic, a stabilirii stării de sănătate și a capacității de suport a acestora, realizând evaluarea stocurilor resurselor non-piscicole și identificarea zonelor alocate pentru maricultură.

Proiectul va oferi sprijin științific în dezvoltarea start-up-urilor din regiunea românească a Mării Negre, contribuind cu informații actualizate privind starea resurselor non-piscicole și stocurile disponibile, și va dezvolta/îmbunătăți/testa metodele tehnologice privind procesarea ingredinetelor valoroase, cum ar fi colagenul din zooplanctonul gelatinos marin, care este luat de la țărm și introdus ca materie primă secundară sau din captură accidentală în timpul pescuitului pelagic; carbonatului de calciu din deșeurile generate în procesarea moluștelor și a cărbunelui vegetal din aglomerările de alge macrofite de pe plajele românești a Mării Negre. Metodele dezvoltate de procesare vor fi comparate cu metodele tradiționale pentru a obține linii de procesare optimizate pentru utilizarea ecologică și sustenabilă a resurselor. Inițiativa presupune noi produse și procese care fac posibilă valorificarea resurselor marine naționale, promovând durabilitatea, decarbonizarea și circularitatea economiei. Proiectul este ambițios, dar și realist, bazat pe cunoștințele actuale și expertiza membrilor cheie și non-cheie.

Proiectul propus vine în întâmpinarea dezvoltării tehnologiilor economiei albastre, în concordanță cu directivele Uniunii Europene privitoare la prioritizarea implementării sistemelor de producere a energiei verzi, vizând reducerea dependenței de energiile convenționale cu impact negativ asupra ecosistemului planetar.  Litoralul românesc al Mării Negre prezintă un potențial cert în acest sens, atât din perspectiva dinamicii marine, cât și a celei eoliene, în prezent existând indicii certe pentru dezvoltarea acestuia în viitorul apropiat. În momentul actual nu sunt disponibile studii specifice privind evaluarea de amplasamente favorabile pentru wind/wave farming, de aici caracterul de noutate al proiectului propus.

Având ca obiectiv identificarea în baza datelor geologice, morfologice, geofizice, oceanografice și climatice a zonelor cu potențial optim pentru amplasarea sistemelor de conversie a energiei din surse regenerabile de energie, proiectul  va aprofunda analizele geologice și morfologice deja existente prin includerea de noi date obținute în acest sens pentru validarea potențialelor zone de interes. Planificarea și efectuarea de noi achiziții de date geofizice, geologice, oceanografice și meteorologice va include elaborarea unei metodologii inovative și integrative, cu eficientizare semnificativă a costurilor operaționale, beneficiind de utilizarea la nivel optim a infrastructurii EMSO-EUXINUS. Interpretările integrate ale datelor furnizate de proiect, incluzând hărți tematice geologice și morfologice, precum și modele oceanografice pentru zonele-țintă, se vor constitui în soluții la cheie pentru viitorii investitori.

Proiectul propus va realiza primul ”Geamăn Digital” al zonei litorale românești prin integrarea de date de măsurători geomorfologice, de teledetecție și batimetrice, cu rezultatele analizelor sedimentologice de laborator și a modelărilor matematice într-o bază de date organizată pe principii Open Acces și FAIR, precum și vizualizarea intr-o instanță GIS, ce va fi pusă la dispoziția unei game largi de utilizatori finali.

Măsurătorile de teren privind geomorfologia zonei litorale vor fi coordonate cu recoltarea de date de teledetecție (sateliți, drone). Datele batimetrice noi vor fi integrate într-un nou grid necesar modelării numerice hidrodinamice pe litoralul românesc. Va fi realizat un sistem de integrare a tuturor acestor tipuri de date pentru colectarea, stocarea și accesarea lor în sistem FAIR. Baza de date, găzduită de un server dedicat, va permite crearea unui prim ”geamăn digital” dedicat zonelor de plajă românești, care să integreze conform politicilor Open Access și FAIR informațiile din măsurătorile directe, teledetecție și modelul numeric actualizat conform modificărilor semnificative ale țărmului românesc în urma intervențiilor directe de refacere. Astfel va fi creat un important instrument pentru identificarea și actualizarea zonelor predispuse la hazarde naturale marine de pe litoralul românesc, precum și a celor care permit dezvoltarea de activități ale Economiei Albastre. “Geamănul digital” al zonei litorale a României va pune la dispoziția unui spectru larg de utilizatori (cetățeni, antreprenori, oameni de știință și factori de decizie politică) informații privind dinamica zonei costiere, preponderent a țărmurilor joase (plaje), oferind un set inovativ de instrumente interactive și de vizualizare, util în scopuri informative, educative și de gestiune a zonei costiere.

Proiectul de cercetare, cu aplicabilitate imediată, aduce în prim plan o tematică de studiu extrem de importantă în domeniul cercetării și evaluării stării de calitate a componentelor naturale ale ecosistemelor acvatice deltaice. Importanța proiectului derivă din importanța păstrării și conservării ecosistemelor naturale în general, cu atât mai mult a ecositemelor speciale, așa cum sunt cele din Rezervația Biosferei Delta Dunării. Pentru a preveni afectarea mediului natural al acestei Eco regiuni valoroase – Delta Dunării – cu triplu statut de protecție: Rezervație a Biosferei (Comitetul MAB UNESCO), Zonă Umedă de Importanță Internațională și Sit Natural al Patrimoniului Natural Universal (UNESCO), este necesară promovarea unor măsuri sustenabile, direcționate pentru protejarea faunei și florei, poluarea apei, stoparea braconajului, promovarea pescuitului sportiv și a turismului ecologic, măsuri de adaptare și atenuare la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice etc. Abordarea integrativă și sistematică constituie suportul de bază pentru realizarea obiectivelor specifice ale proiectului. Suportul tehnico-științific va fi asigurat de cercetările pluri şi interdisciplinare complexe, care vor permite o evaluare riguroasă a schimbărilor care au loc în prezent în ecosistemele caracteristice din Delta Dunării. Astfel se va realiza o bază de date noi, de real interes științific și socio-economic, care va putea fi utilizată la elaborarea de programe de redresare ambientală și socio-economică durabilă a Deltei Dunării. În acest cadru se vor realiza studii hidrologice, hidrochimice, sedimentologice, geochimice, biologice geofizice, studii de specialitate topo-hidro-batimetrice, o integrare informatizată a datelor, cartarea geomorfologică de detaliu, elaborarea de hărți tematice de distribuție a indicatorilor de mediu investigați etc. Rezultatele obținute în cadrul proiectului vor fi fundamentale pentru elaborarea unor strategii de dezvoltare durabilă şi conservare a zonei deltaice aflată sub efectul unor factori de impact naturali (încălzirea climatului, inundații, secetă etc.) sau antropici (poluare, agricultură, turism necontrolat etc.).

Schimbările climatice și modificarea scopului în care sunt utilizate terenurile au un impact major asupra sistemului hidrologic, iar creșterea numărului populației și dezvoltarea infrastructurilor generează și ele o dependență și mai mare de sistemul hidrologic. Presiunea asupra resursei de apă poate duce în cele din urmă la perioade de penurie, punând în pericol accesul populației la apă, energie și hrană, împiedicând dezvoltarea economică, provocând tensiuni sociale și geopolitice, dar și daune ireversibile asupra mediului. Pentru a gestiona mai eficient resursa de apă este nevoie de o schimbare de paradigmă, de la o abordare sectorială la o abordare holistică, pentru a optimiza astfel utilizarea apei fără niciun efect negativ asupra altor sectoare. Proiectul de față își propune să dezvolte soluții pentru optimizarea resursei din zona Fluviului Dunărea, pentru a satisface atât necesitățile economico-societale, cât și funcțiile ecologice ale ecosistemului fluvial. Pentru a îndeplini acest scop, proiectul își propune să livreze o serie de rezultate cum ar fi dezvoltarea și testarea de noi metodologii pentru  evaluarea hidromorfologică și a calității apei Dunării, adaptarea și dezvoltarea soluțiilor bazate pe natură pentru reducerea riscului de inundații, îmbunătățirea navigației, precum și a calității a apei și a stării ecosistemelor; cuantificarea utilizării resursei de apă de pe cursul inferior al Dunării; și elaborarea de recomandări pentru a îmbunătăți managementul resursei de apă și creșterea rezilienței ecosistemelor.

Caracteristicile abiotice (fluxurile de apă şi sedimente, proprietăţile fizico-chimice ale apei şi ale sedimentelor) și biotice (precum biodiversitatea, structura și funcționalitatea rețelelor trofice) ale sistemelor deltaice depind de conectivitatea hidrologică cu canalul principal al fluviului. Delta Dunării poartă amprenta evoluţiei condiţiilor climatice şi antropice ce au transformat intens condiţiile naturale ale bazinului hidrografic al Dunării în ultimele secole. Aceste schimbări (morfologice, hidrologice, sedimentologice, ecologice, etc) de la scara bazinului de recepție au fost amplificate de amenajările antropice recente (din ultimii 200 de ani) din interiorul deltei; acestea au afectat conectivitatea hidrologică producând reajustări locale ale morfologiei albiei şi, implicit, întreruperi în lanțul trofic cauzate de scăderea capacităţii de transport lichid şi solid pe meandrele rectificate antropic şi, implicit, către depresiunile interdistributare. Astfel, necesitatea monitorizării descriptorilor conectivității hidrologice, care includ în principal frecvența, durata, timpul și rata schimburilor diferitelor corpuri de apă şi sedimente, trebuie avută în vedere cu scopul de a evita dezastre ecologice şi economice. În acest sens, devine necesară dezvoltarea unui Sistem Inteligent de Monitorizare a conectivității hidrologice dedicat ecosistemelor antropizate din Delta Dunării, care să ajute la prevenirea şi gestionarea corectă, rapidă și eficientă a situațiilor de urgenţă care pot interveni în urma degradării sau chiar a întreruperii conectivităţii hidrologice. Acest Sistem Inteligent de Monitorizare va reduce semnificativ costurile legate de mobilizarea în teren pentru măsurători. Se va dezvolta astfel o metodă integrată de monitorizare a conectivității hidrologice din Delta Dunării, care sa permită detectarea în timp real atât a întreruperilor de fluxuri de apă şi sedimente şi, astfel, a blocajelor din lanțul trofic, cât şi a eventualelor poluări. Instalarea acestui sistem în locaţiile vulnerabile va ajuta administrații locale şi naționale, autorități de mediu şi alte părți interesate să ia decizii la timp, în vederea restabilirii conectivității hidrologice astfel încât să poată fi evitate atât dezastrele ecologice (întreruperi în funcționalitatea lanțului trofic, poluări), cât şi dificultățile economice (dificultăți de navigație sau chiar întreruperi ale circulaţiei fluviale cauzate de debitele de apă reduse sau de colmatatarea albiilor).

Scopul acestui proiect este creșterea responsabilității pentru protecția patrimoniului natural și cultural prin implicarea directă a publicului larg în observațiile științifice. În cadrul proiectului, se va realiza monitorizarea rezervaţiilor naturale și evaluarea geositurilor și siturilor arheologice din România incluse în teritorii de dezvoltare durabilă – geoparcurile și caracterizarea stării de geoconservare și a amenințărilor antropice și naturale la adresa lor cu ajutorul unei platforme tip Citizen Science. Obiectivul general al proiectului este abordarea holistică a patrimoniului natural și cultural din Geoparcurile Internaționale UNESCO și Geoparcurile aspirante UNESCO din România cu implicarea directă a cetățenilor în geoconservare. Proiectul își propune dezvoltarea unor instrumente și produse pentru evaluarea presiunilor și amenințărilor la adresa patrimoniului natural și cultural din Geoparcuri, îmbogățirea bazei de cunoștințe asupra legăturii dintre mediul abiotic/biotic și obiceiurile și activitățile umane, pe baza unui inventar actualizat al patrimoniului cultural, dezvoltarea mijloacelor de monitorizare a relațiilor dintre mediul natural și elementele de patrimoniu cultural specific teritoriului, precum și a amenințărilor la adresa acestora. De asemenea, se urmărește crearea de instrumente și strategii dedicate comunicării științei, educație pentru patrimoniu, conștientizare asupra importanței patrimoniului natural și cultural și un mediu socio-economic prietenos cu valorile naturale și culturale, precum și dezvoltarea unei strategii pentru geoparcurile aspirante, bazată pe echilibrul dintre managementul naturii, protecția mediului și dezvoltarea economică, pe baza experienței și bunelor practici din geoparcurile UNESCO din România și din străinătate.

Propunerea „Organizarea bazei de date a INCD GeoEcoMar pentru operaționalizarea conceptului de Fair Data” are ca scop organizarea datelor științifice colectate în cadrul activităților de cercetare ale INCD GEOECOMAR conform conceptului FAIR Data, promovat la nivel european prin recomandarea Comisiei Europene și la nivel național prin „Legea privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public”. Datele științifice istorice vor fi migrate din baza de date actuală într-o baza de date atașata unui portal web accesibil atât din intranet, cât și din internet. Se va face o analiză a standardelor existente în domeniu și se va elabora catalogul de date și metadate al portalului conform principiilor FAIR. Funcționalitățile portalului vor fi îmbunătățite prin intermediul unor extensii care sa răspundă cel mai bine nevoilor utilizatorilor, respectând în același timp standardele definite. Se va face o testare finala a catalogului și a posibilităților harvestingului de date dinspre un portal de referința către portalul dezvoltat in cadrul proiectului, cât și din acesta către portalul de referință. Rezultatul final îl reprezintă baza de date consolidata cu datele științifice istorice INCD GEOECOMAR,  care sa poată fi accesata de către utilizatorii interesați și sa ofere posibilități de preluare automata a datelor de către alte portaluri de date care respecta principiile FAIR.

Contaminarea cu hidrocarburi și ape reziduale a terenurilor și apelor subterane din vecinătatea rafinariilor, a depozitelor de combustibil, a exploatărilor de petrol și chiar a conductelor de transport constituie una din cele mai mari probleme ale protecției mediului. În prezent, localizarea și determinarea distribuției spatio-temporale a contaminării se bazează exclusiv pe utilizarea metodelor directe de analiză biochimică a probelor de sol și  a apelor prelevate la suprafață sau din găurile de sondă. Informațiile astfel obținute sunt punctuale și, din această cauză, nu pot oferi o imagine de ansamblu a contaminării terenului și, în special, a apelor subterane. Integrarea informațiilor punctuale într-o imagine spatio-temporală tridimensională a zonelor contaminate cu hidrocarburi și ape reziduale devine posibilă prin utilizarea adecvată a metodelor geofizice și hidrogeofizice. Proiectul are ca scop principal realizarea unui program de cercetare geofizic pentru monitorizarea spatio-temporală a contaminării cu hidrocarburi și/sau ape reziduale, rezultate din activitățile de rafinare, depozitare și transport a produselor petroliere din vecinătatea rafinăriei Petromidia, respectiv, din zona Port Constanta – Oil Terminal. Realizarea acestui program necesită efectuarea simultană a unor investigații hidrogeologice și geofizice de mare detaliu la diferite perioade de timp (time-lapse investigations), atât in zonele cu potențial ridicat de contaminare cu petrol și ape reziduale, cât și in zonele necontaminate. Programul va permite realizarea unei strategii specifice de investigare geofizică în acord cu natura poluanților, caracterul sursei de poluare și condițiile hidrogeologice locale. Acesta va fi utilizat și în observarea, prevenirea și evaluarea spatio-temporală a penelor de poluanți din zona rafinariilor și depozitelor de petrol.

În contextul pregătirii unui proiect CCS în România (pe uscat), proiectul de față își propune elaborarea unei metodologii inovatoare de monitorizare de mediu pentru potențialele proiecte de stocare geologică a CO2 de pe uscat. Această metodologie vine în sprijinul operatorilor de stocare care au obligația de a implementa monitorizarea în toate fazele proiectului de stocare în baza planului de monitorizare (obligatoriu conform Legii 114/2013 pentru stocarea geologică a CO2 în România), rezultat în urma analizei de risc. Metodologia inovatoare se va baza pe implementarea unor metode geofizice, geochimice și biologice de analiză a mediului pentru a pune în evidență eventuale scurgeri de CO2 din rezervorul de stocare. De asemenea, proiectul va demonstra fezabilitatea unor metode geofizice mai puțin utilizate pentru monitorizarea stocării geologice a CO2. Odată cu testarea metodologiei pe analogi naturali ai stocării geologice a CO2, zone cu emisii naturale de CO2 și rezervoare naturale de CO2, proiectul își propune să înțeleagă mecanismele care asigură integritatea unui sit de stocare, precum și mecanismele de migrare a CO2 spre suprafață. Rezultatele proiectului vor fi integrate într-o bază de date elaborată conform principiilor FAIR.