Proiecte

Proiecte Naționale

RamonCO – Structura bazată pe riscuri pentru evaluarea monitorizării stocării CO2

Accelerarea CCS pentru a furniza reduceri semnificative de CO2 până în 2030 necesită o integrare strânsă a disciplinelor tehnice, economice, sociale și de mediu pentru a sprijini procesul decizional legat de autorizare și de asigurarea conținerii și conformității sigure în timpul fazei de execuție a proiectelor CCS. Proiectul RamonCO își propune să maturizeze și să aplice cadrul de modelare/inversie dezvoltat în DigiMon la scară completă și să cuantifice provocările și cerințele societale, precum și costurile, pentru a elabora strategii de guvernanță a riscurilor pentru industrie și reglementatori și a le încorpora în instrumentele de suport decizional. Proiectul va dezvolta și demonstra metodologii și instrumente pentru evaluarea conformității și monitorizarea bazată pe risc la scară industrială, inclusiv analiza datelor operaționale de la situri dotate cu tehnologii relevante de monitorizare. La începutul proiectului, vom testa mai întâi cadrul de inversiune pe date sintetice și apoi vom discuta cu partenerii din industrie despre posibilitatea de a furniza date adecvate pentru testarea metodologiei pe date reale din teren. În plus, vom efectua modelarea siturilor de stocare a CO₂ aflate în faza de planificare, cum ar fi câmpurile de gaze epuizate din Olanda. De asemenea, vom investiga modul în care perspectivele asupra stocării CO₂ din țările europene influențează evaluarea riscurilor (pentru huburile de stocare a CO₂ din UE) și cum pot fi acestea utilizate pentru a face alegeri informate privind sistemele de monitorizare.

Premiere Euro GO-SHIP: Dezvoltarea unui concept de Infrastructură de Cercetare pentru a sprijini hidrografia europeană

Observațiile de la bordul navei și, în special, măsurătorile din coloana de apă rămân activități de bază în oceanografie. În concordanță cu Directivei-Cadru privind Strategia pentru Mediul Marin, fiecare stat comunitar cu deschidere la mare/ocean, inclusiv România, implementează programe de monitorizare a parametrilor fizico-chimici din coloana de apă, menite să furnizeze date care să vină și în sprijinul comunității hidrografice internaționale. Totuși, gradul de participare și implicare al comunității științifice marine românești în cadrul rețelei hidrografice internaționale este relativ limitat. Astfel, proiectul EuroGO-SHIP propune un program menit să ofere servicii și oportunități precum:

  1. formarea de bune practici în laborator, accesul cercetătorilor români la infrastructurile organizațiilor/institutelor de cercetare din Europa (European Infrastructure Sharing);
  2. îmbunătățirea calității datelor hidrografice furnizate, prin dezvoltarea și testarea unei noi metode metode de conservare și analiză a apei de mare pentru determinarea nutrienților;
  3. control secundar al calității datelor, în vederea consolidării capacității de estimare a incertitudinii observațiilor.

Reconstituirea modelelor de conectivitate şi izolare a Megalacurilor Eurasiatice din timpul Neogenului-Cuaternarului pe baza multiplilor parametri

Acest proiect urmărește să investigheze formațiunile geologice corespunzătoare mega-lacurilor Parathetys și Euxin (actual Marea Neagră), printr-o abordare interdisciplinară care integrează biostratigrafia de înaltă rezoluție, geochimia organică și proxi-uri geoechimice (izotopi ai stronțiului – Sr), combinate cu tehnici de geocronologie (paleomagnetism și datare 40Ar/39Ar).

MARBEFES PREMIERE: Servicii ecosistemice bazate pe biodiversitatea marină și funcționalitatea ecosistemelor

Proiectul îşi propune evaluarea impactului stresorilor asupra ecosistemului marin, în special, efectul cumulat al încălzirii climatice şi al contaminanţilor asupra serviciilor ecosistemice de reglare, suport şi producţie ale apelor şelfului românesc al Mării Negre, aflate sub influenţa Dunării şi a altor surse antropice. Ţinând cont de impactul generat de aportul de poluanţi din Dunăre, dar şi riscurile asociate încălzirii globale asupra Mării Negre, propunerea prezentă va contribui la înţelegerea modului în care efectele acestora se reflectă în calitatea serviciilor ecosistemice ale Mării Negre.

MARCO-BOLO: Observații pe termen lung privind biodiversitatea marină costieră

Pentru a răspunde provocărilor moderne privind pierderea biodiversităţii şi degradarea ecosistemelor Mării Negre, proiectul propune abordarea tehnicilor moleculare de detectare rapidă şi identificare a speciilor, în contextul în care, în momentul de faţă, se fac eforturi susţinute la nivel global pentru utilizarea acestora în cercetarea biodiversităţii. Spre deosebire de clasica identificare taxonomică, care se bazează pe caracterele morfologice ale speciilor, cartarea genetică „Barcoding” și eDNA folosesc markeri genetici. Pe plan mondial, numărul speciilor marine al căror genom a fost secvenţiat este de numai 190, în timp ce proporţia celor din Marea Neagră, este de sub 0.1% din totalul celor peste 2000 de specii existente.

Proiectul cadrează cu obiectivele Directivei Cadru Strategia Marină (2008/56/CE) implementate în România (OUG 71/2020), Strategia naţională şi Planul de acţiune pentru conservarea biodiversităţii 2014 – 2020, precum şi cu Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, care prevăd atingerea ţintelor privind Starea Ecologică Bună a ecosistemelor Mării Negre, precum şi redresarea biodiversităţii până în 2030 („până în 2030, biodiversitatea Europei se va afla pe calea redresării”).

ERANET-JPI-OCEANS-Caracterizarea zgomotului maritim în diferite bazine europene și impactul acestuia asupra deuterostomienilor

Dintre sursele de zgomot, traficul maritim ar putea influenta cel mai mult bunăstarea animalelor, deși impactul său este puțin cunoscut în multe bazine maritime europene. Până în prezent, studiile s-au concentrat aproape exclusiv asupra vertebratelor, în care zgomotul implică celulele mecanoreceptoare ale urechii și poate provoca tulburări de auz sau surditate. Celule omoloage au fost descoperite la tunicate, nevertebrate marine strâns legate de vertebrate, deschizând astfel întrebarea asupra capacității tunicatelor de a simți și de a fi afectate de zgomot. Mecanoreceptorii tunicatelor simt undele sonore și mișcarea particulelor și sunt ținte previzibile ale poluării fonice. Proiectul DeuteroNoise își propune să caracterizeze poluarea fonică cauzată de traficul maritim (folosind și simulări) în situri pilot din Adriatică de Nord, Laguna Veneției, Marea Nordului, Marea Neagră și țărmul Barcelonei și să testeze efectele acesteia asupra comportamentului, sistemului nervos și organelor senzoriale, sistemului imunitar și rezistența nevertebratelor marine care sunt strâns legate de vertebrate (deuterostomieni): hemicordate, echinoderme, cefalocordate și tunicate. Aceste animale sunt comune în mările europene și acoperă diferite niveluri ale rețelei trofice, de la holoplancton-meroplancton până la consumatorii primari sesili sau sedentari. Nivelul de zgomot va fi detectat in situ și simulat în laborator. Un studiu comportamental, morfologic și genetic va fi efectuat pe organismele colectate din zone poluate vs nepoluate. Mai mult, animalele vor fi expuse la zgomot în condiții controlate de laborator pentru a verifica efectul acestuia asupra stadiilor larvare, juvenile și adulte la nivel individual și de-a lungul generațiilor. Studiile comparative ne vor permite: evidențierea cauzelor poluării fonice în diferitele bazine; determinarea modului în care speciile reacționează la zgomot; identificarea modificărilor genetice și morfologice; prezicerea sensibilități animalelor care nu pot fi studiate în laborator sau in situ; prezicerea poluării fonice și stabilirea celor mai bune practici pentru a atinge starea bună de mediu a bazinelor europene.

Transportul și stocarea CO2 direct de pe o navă: soluții flexibile și eficiente pentru stocarea în partea de offshore a Europei- CTS

Recent, lanțul valoric al captării și stocării carbonului (CCS) a început să ia în considerare navele pentru injecție directă, nu doar pentru transport. Proiectul CTS va evalua potențialul global al acestei tehnologii pentru facilitarea stocării permanente a CO2, utilizând studii de caz din domeniul offshore pentru platoul continental norvegian, Marea Baltică, Marea Neagră și coasta atlantică a Portugaliei. CTS va studia impactul injectării directe de pe o navă asupra definirii clusterelor de captare și a instalațiilor de stocare prin dezvoltarea scenariilor CCS în patru regiuni offshore diferite din Europa. Eficiența scenariilor va fi analizată din perspectiva costului și a reducerii emisiilor de CO2 în comparație cu planurile și scenariile existente.

Unul dintre obiectivele proiectului este de a avansa în continuare tehnologia de injecție directă de pe nave împreună cu NEMO Maritime – partenerul industrial care dezvoltă una dintre astfel de soluții. Injecția direct de pe nave este o soluție flexibilă și cu costuri mai mici și poate ajuta la accelerarea stocării CO2, contribuind totodată la reducerea emisiilor înainte de 2030. CTS urmărește îmbunătățirea eficienței în materie de costuri și de-a lungul lanțului valoric; dezvoltarea de noi piețe, abordând mai bine nevoia emițătorilor mai mici; creșterea cunoștințelor în ceea ce privește LCA și TEA pentru lanțurile valorice din zonele selectate.

Prin utilizarea stocării offshore și prin construirea unei comunicări de încredere cu părțile interesate din locațiile geografice selectate, CTS își propune, de asemenea, să contribuie la consolidarea acceptării tehnologiilor CCUS.

Impactul și rezultatul principal al proiectului este de a oferi o tehnologie care va permite reducerea costurilor, reducerea conflictelor cu alte activități marine și creșterea flexibilității pentru începerea timpurie a injectării de CO2 în regiunile offshore, abordând astfel unele dintre problemele majore care pot împiedica desfășurarea CCS în Europa la o scară capabilă să ofere măsurile de atenuare necesare înainte de 2030.

Proiectul își propune să implice noi părți interesate din cele patru regiuni offshore vizate prin versatilitatea, flexibilitatea și eficiența costurilor injecției directe de CO2 de pe navă pentru stocarea permanentă. Rezultatul cheie este proiectarea unui lanț valoric CCUS complet, incluzând injecția directă de pe navă, cu implicarea părților interesate de-a lungul acesteia. Crearea unui design complet al lanțului valoric va promova implicarea părților interesate și va crea o platformă pentru evaluarea economică individuală pentru părțile interesate, oferindu-le un scenariu realist la care să adere.

Rezultatele proiectului vor contribui la creșterea lanțurilor valorice CCS nu numai prin folosirea avantajelor tehnologice ale injecției directe de pe nave, ci și prin reducerea pragului pentru emițători mai mici și prin deblocarea potențialului de stocare offshore în situri care vor deveni comerciale datorită investițiilor și operațiunilor mai reduse ale costurilor directe și operaționale generate de tehnologia de injecție directă de pe navă. În general, contribuția CTS este de a inventaria și localiza potențialii emițători, de a pregăti designul conceptual al lanțului valoric CCS, cu accent pe proiectarea navelor, a sondelor și siturilor de stocare.

 

 

PN23300404 – Dezvoltarea unei metodologii de monitorizare de mediu pentru potențialele situri de stocare de CO2 din România

În contextul pregătirii unui proiect CCS în România (pe uscat), proiectul de față își propune elaborarea unei metodologii inovatoare de monitorizare de mediu pentru potențialele proiecte de stocare geologică a CO2 de pe uscat. Această metodologie vine în sprijinul operatorilor de stocare care au obligația de a implementa monitorizarea în toate fazele proiectului de stocare în baza planului de monitorizare (obligatoriu conform Legii 114/2013 pentru stocarea geologică a CO2 în România), rezultat în urma analizei de risc. Metodologia inovatoare se va baza pe implementarea unor metode geofizice, geochimice și biologice de analiză a mediului pentru a pune în evidență eventuale scurgeri de CO2 din rezervorul de stocare. De asemenea, proiectul va demonstra fezabilitatea unor metode geofizice mai puțin utilizate pentru monitorizarea stocării geologice a CO2. Odată cu testarea metodologiei pe analogi naturali ai stocării geologice a CO2, zone cu emisii naturale de CO2 și rezervoare naturale de CO2, proiectul își propune să înțeleagă mecanismele care asigură integritatea unui sit de stocare, precum și mecanismele de migrare a CO2 spre suprafață. Rezultatele proiectului vor fi integrate într-o bază de date elaborată conform principiilor FAIR.

PN23300403 – Cercetări geofizice de mare rezoluție pentru monitorizarea spațio-temporală a zonelor de contaminare cu hidrocarburi șI ape reziduale din arealul rafinăriei PETROMIDIA respectiv zona port CONSTANȚA-OIL TERMINAL

Contaminarea cu hidrocarburi și ape reziduale a terenurilor și apelor subterane din vecinătatea rafinariilor, a depozitelor de combustibil, a exploatărilor de petrol și chiar a conductelor de transport constituie una din cele mai mari probleme ale protecției mediului. În prezent, localizarea și determinarea distribuției spatio-temporale a contaminării se bazează exclusiv pe utilizarea metodelor directe de analiză biochimică a probelor de sol și  a apelor prelevate la suprafață sau din găurile de sondă. Informațiile astfel obținute sunt punctuale și, din această cauză, nu pot oferi o imagine de ansamblu a contaminării terenului și, în special, a apelor subterane. Integrarea informațiilor punctuale într-o imagine spatio-temporală tridimensională a zonelor contaminate cu hidrocarburi și ape reziduale devine posibilă prin utilizarea adecvată a metodelor geofizice și hidrogeofizice. Proiectul are ca scop principal realizarea unui program de cercetare geofizic pentru monitorizarea spatio-temporală a contaminării cu hidrocarburi și/sau ape reziduale, rezultate din activitățile de rafinare, depozitare și transport a produselor petroliere din vecinătatea rafinăriei Petromidia, respectiv, din zona Port Constanta – Oil Terminal. Realizarea acestui program necesită efectuarea simultană a unor investigații hidrogeologice și geofizice de mare detaliu la diferite perioade de timp (time-lapse investigations), atât in zonele cu potențial ridicat de contaminare cu petrol și ape reziduale, cât și in zonele necontaminate. Programul va permite realizarea unei strategii specifice de investigare geofizică în acord cu natura poluanților, caracterul sursei de poluare și condițiile hidrogeologice locale. Acesta va fi utilizat și în observarea, prevenirea și evaluarea spatio-temporală a penelor de poluanți din zona rafinariilor și depozitelor de petrol.

PN23300402 – Organizarea bazei de date a INCD GeoEcoMar pentru operaționalizarea conceptului de Fair Data

Propunerea „Organizarea bazei de date a INCD GeoEcoMar pentru operaționalizarea conceptului de Fair Data” are ca scop organizarea datelor științifice colectate în cadrul activităților de cercetare ale INCD GEOECOMAR conform conceptului FAIR Data, promovat la nivel european prin recomandarea Comisiei Europene și la nivel național prin „Legea privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public”. Datele științifice istorice vor fi migrate din baza de date actuală într-o baza de date atașata unui portal web accesibil atât din intranet, cât și din internet. Se va face o analiză a standardelor existente în domeniu și se va elabora catalogul de date și metadate al portalului conform principiilor FAIR. Funcționalitățile portalului vor fi îmbunătățite prin intermediul unor extensii care sa răspundă cel mai bine nevoilor utilizatorilor, respectând în același timp standardele definite. Se va face o testare finala a catalogului și a posibilităților harvestingului de date dinspre un portal de referința către portalul dezvoltat in cadrul proiectului, cât și din acesta către portalul de referință. Rezultatul final îl reprezintă baza de date consolidata cu datele științifice istorice INCD GEOECOMAR,  care sa poată fi accesata de către utilizatorii interesați și sa ofere posibilități de preluare automata a datelor de către alte portaluri de date care respecta principiile FAIR.

PN23300401 – Monitorizarea și evaluarea ariilor naturale protejate din Geoparcurile UNESCO și Geoparcurile aspirante din România și dezvoltarea unei platforme tip Citizen Science

Scopul acestui proiect este creșterea responsabilității pentru protecția patrimoniului natural și cultural prin implicarea directă a publicului larg în observațiile științifice. În cadrul proiectului, se va realiza monitorizarea rezervaţiilor naturale și evaluarea geositurilor și siturilor arheologice din România incluse în teritorii de dezvoltare durabilă – geoparcurile și caracterizarea stării de geoconservare și a amenințărilor antropice și naturale la adresa lor cu ajutorul unei platforme tip Citizen Science. Obiectivul general al proiectului este abordarea holistică a patrimoniului natural și cultural din Geoparcurile Internaționale UNESCO și Geoparcurile aspirante UNESCO din România cu implicarea directă a cetățenilor în geoconservare. Proiectul își propune dezvoltarea unor instrumente și produse pentru evaluarea presiunilor și amenințărilor la adresa patrimoniului natural și cultural din Geoparcuri, îmbogățirea bazei de cunoștințe asupra legăturii dintre mediul abiotic/biotic și obiceiurile și activitățile umane, pe baza unui inventar actualizat al patrimoniului cultural, dezvoltarea mijloacelor de monitorizare a relațiilor dintre mediul natural și elementele de patrimoniu cultural specific teritoriului, precum și a amenințărilor la adresa acestora. De asemenea, se urmărește crearea de instrumente și strategii dedicate comunicării științei, educație pentru patrimoniu, conștientizare asupra importanței patrimoniului natural și cultural și un mediu socio-economic prietenos cu valorile naturale și culturale, precum și dezvoltarea unei strategii pentru geoparcurile aspirante, bazată pe echilibrul dintre managementul naturii, protecția mediului și dezvoltarea economică, pe baza experienței și bunelor practici din geoparcurile UNESCO din România și din străinătate.

PN23300304 – Dezvoltarea unui Sistem Inteligent de Monitorizare a conectivităţii hidrologice în ecosistemele fluviale antropizate din Delta Dunării

Caracteristicile abiotice (fluxurile de apă şi sedimente, proprietăţile fizico-chimice ale apei şi ale sedimentelor) și biotice (precum biodiversitatea, structura și funcționalitatea rețelelor trofice) ale sistemelor deltaice depind de conectivitatea hidrologică cu canalul principal al fluviului. Delta Dunării poartă amprenta evoluţiei condiţiilor climatice şi antropice ce au transformat intens condiţiile naturale ale bazinului hidrografic al Dunării în ultimele secole. Aceste schimbări (morfologice, hidrologice, sedimentologice, ecologice, etc) de la scara bazinului de recepție au fost amplificate de amenajările antropice recente (din ultimii 200 de ani) din interiorul deltei; acestea au afectat conectivitatea hidrologică producând reajustări locale ale morfologiei albiei şi, implicit, întreruperi în lanțul trofic cauzate de scăderea capacităţii de transport lichid şi solid pe meandrele rectificate antropic şi, implicit, către depresiunile interdistributare. Astfel, necesitatea monitorizării descriptorilor conectivității hidrologice, care includ în principal frecvența, durata, timpul și rata schimburilor diferitelor corpuri de apă şi sedimente, trebuie avută în vedere cu scopul de a evita dezastre ecologice şi economice. În acest sens, devine necesară dezvoltarea unui Sistem Inteligent de Monitorizare a conectivității hidrologice dedicat ecosistemelor antropizate din Delta Dunării, care să ajute la prevenirea şi gestionarea corectă, rapidă și eficientă a situațiilor de urgenţă care pot interveni în urma degradării sau chiar a întreruperii conectivităţii hidrologice. Acest Sistem Inteligent de Monitorizare va reduce semnificativ costurile legate de mobilizarea în teren pentru măsurători. Se va dezvolta astfel o metodă integrată de monitorizare a conectivității hidrologice din Delta Dunării, care sa permită detectarea în timp real atât a întreruperilor de fluxuri de apă şi sedimente şi, astfel, a blocajelor din lanțul trofic, cât şi a eventualelor poluări. Instalarea acestui sistem în locaţiile vulnerabile va ajuta administrații locale şi naționale, autorități de mediu şi alte părți interesate să ia decizii la timp, în vederea restabilirii conectivității hidrologice astfel încât să poată fi evitate atât dezastrele ecologice (întreruperi în funcționalitatea lanțului trofic, poluări), cât şi dificultățile economice (dificultăți de navigație sau chiar întreruperi ale circulaţiei fluviale cauzate de debitele de apă reduse sau de colmatatarea albiilor).

PN23300303 – Optimizarea gestionării durabile a resurselor naturale, creșterea securității apei și a rezilienței ecosistemelor din bazinul inferior al Dunării, afectat de schimbările climatice și intervențiile antropice

Schimbările climatice și modificarea scopului în care sunt utilizate terenurile au un impact major asupra sistemului hidrologic, iar creșterea numărului populației și dezvoltarea infrastructurilor generează și ele o dependență și mai mare de sistemul hidrologic. Presiunea asupra resursei de apă poate duce în cele din urmă la perioade de penurie, punând în pericol accesul populației la apă, energie și hrană, împiedicând dezvoltarea economică, provocând tensiuni sociale și geopolitice, dar și daune ireversibile asupra mediului. Pentru a gestiona mai eficient resursa de apă este nevoie de o schimbare de paradigmă, de la o abordare sectorială la o abordare holistică, pentru a optimiza astfel utilizarea apei fără niciun efect negativ asupra altor sectoare. Proiectul de față își propune să dezvolte soluții pentru optimizarea resursei din zona Fluviului Dunărea, pentru a satisface atât necesitățile economico-societale, cât și funcțiile ecologice ale ecosistemului fluvial. Pentru a îndeplini acest scop, proiectul își propune să livreze o serie de rezultate cum ar fi dezvoltarea și testarea de noi metodologii pentru  evaluarea hidromorfologică și a calității apei Dunării, adaptarea și dezvoltarea soluțiilor bazate pe natură pentru reducerea riscului de inundații, îmbunătățirea navigației, precum și a calității a apei și a stării ecosistemelor; cuantificarea utilizării resursei de apă de pe cursul inferior al Dunării; și elaborarea de recomandări pentru a îmbunătăți managementul resursei de apă și creșterea rezilienței ecosistemelor.

PN23300302 – Impactul schimbărilor antropice și climatice, vulnerabilități și măsuri de adaptare pentru creșterea rezilienței în lacurile din Rezervația Biosferei Delta Dunării

Proiectul de cercetare, cu aplicabilitate imediată, aduce în prim plan o tematică de studiu extrem de importantă în domeniul cercetării și evaluării stării de calitate a componentelor naturale ale ecosistemelor acvatice deltaice. Importanța proiectului derivă din importanța păstrării și conservării ecosistemelor naturale în general, cu atât mai mult a ecositemelor speciale, așa cum sunt cele din Rezervația Biosferei Delta Dunării. Pentru a preveni afectarea mediului natural al acestei Eco regiuni valoroase – Delta Dunării – cu triplu statut de protecție: Rezervație a Biosferei (Comitetul MAB UNESCO), Zonă Umedă de Importanță Internațională și Sit Natural al Patrimoniului Natural Universal (UNESCO), este necesară promovarea unor măsuri sustenabile, direcționate pentru protejarea faunei și florei, poluarea apei, stoparea braconajului, promovarea pescuitului sportiv și a turismului ecologic, măsuri de adaptare și atenuare la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice etc. Abordarea integrativă și sistematică constituie suportul de bază pentru realizarea obiectivelor specifice ale proiectului. Suportul tehnico-științific va fi asigurat de cercetările pluri şi interdisciplinare complexe, care vor permite o evaluare riguroasă a schimbărilor care au loc în prezent în ecosistemele caracteristice din Delta Dunării. Astfel se va realiza o bază de date noi, de real interes științific și socio-economic, care va putea fi utilizată la elaborarea de programe de redresare ambientală și socio-economică durabilă a Deltei Dunării. În acest cadru se vor realiza studii hidrologice, hidrochimice, sedimentologice, geochimice, biologice geofizice, studii de specialitate topo-hidro-batimetrice, o integrare informatizată a datelor, cartarea geomorfologică de detaliu, elaborarea de hărți tematice de distribuție a indicatorilor de mediu investigați etc. Rezultatele obținute în cadrul proiectului vor fi fundamentale pentru elaborarea unor strategii de dezvoltare durabilă şi conservare a zonei deltaice aflată sub efectul unor factori de impact naturali (încălzirea climatului, inundații, secetă etc.) sau antropici (poluare, agricultură, turism necontrolat etc.).

PN23300301 – Sistem inovativ de gestiune a dinamicii litoralului românesc al Mării Negre prin integrarea de măsurători directe, modelare numerică și teledetecție pentru crearea ”Geamănului Digital” al Zonei Costiere a României

Proiectul propus va realiza primul ”Geamăn Digital” al zonei litorale românești prin integrarea de date de măsurători geomorfologice, de teledetecție și batimetrice, cu rezultatele analizelor sedimentologice de laborator și a modelărilor matematice într-o bază de date organizată pe principii Open Acces și FAIR, precum și vizualizarea intr-o instanță GIS, ce va fi pusă la dispoziția unei game largi de utilizatori finali.

Măsurătorile de teren privind geomorfologia zonei litorale vor fi coordonate cu recoltarea de date de teledetecție (sateliți, drone). Datele batimetrice noi vor fi integrate într-un nou grid necesar modelării numerice hidrodinamice pe litoralul românesc. Va fi realizat un sistem de integrare a tuturor acestor tipuri de date pentru colectarea, stocarea și accesarea lor în sistem FAIR. Baza de date, găzduită de un server dedicat, va permite crearea unui prim ”geamăn digital” dedicat zonelor de plajă românești, care să integreze conform politicilor Open Access și FAIR informațiile din măsurătorile directe, teledetecție și modelul numeric actualizat conform modificărilor semnificative ale țărmului românesc în urma intervențiilor directe de refacere. Astfel va fi creat un important instrument pentru identificarea și actualizarea zonelor predispuse la hazarde naturale marine de pe litoralul românesc, precum și a celor care permit dezvoltarea de activități ale Economiei Albastre. “Geamănul digital” al zonei litorale a României va pune la dispoziția unui spectru larg de utilizatori (cetățeni, antreprenori, oameni de știință și factori de decizie politică) informații privind dinamica zonei costiere, preponderent a țărmurilor joase (plaje), oferind un set inovativ de instrumente interactive și de vizualizare, util în scopuri informative, educative și de gestiune a zonei costiere.

PN23300203 – Identificarea prin Investigații complexe a potențialelor amplasamente pentru sisteme de producere a Energiei Verzi Offshore (eoliană și valuri) – INEVO

Proiectul propus vine în întâmpinarea dezvoltării tehnologiilor economiei albastre, în concordanță cu directivele Uniunii Europene privitoare la prioritizarea implementării sistemelor de producere a energiei verzi, vizând reducerea dependenței de energiile convenționale cu impact negativ asupra ecosistemului planetar.  Litoralul românesc al Mării Negre prezintă un potențial cert în acest sens, atât din perspectiva dinamicii marine, cât și a celei eoliene, în prezent existând indicii certe pentru dezvoltarea acestuia în viitorul apropiat. În momentul actual nu sunt disponibile studii specifice privind evaluarea de amplasamente favorabile pentru wind/wave farming, de aici caracterul de noutate al proiectului propus.

Având ca obiectiv identificarea în baza datelor geologice, morfologice, geofizice, oceanografice și climatice a zonelor cu potențial optim pentru amplasarea sistemelor de conversie a energiei din surse regenerabile de energie, proiectul  va aprofunda analizele geologice și morfologice deja existente prin includerea de noi date obținute în acest sens pentru validarea potențialelor zone de interes. Planificarea și efectuarea de noi achiziții de date geofizice, geologice, oceanografice și meteorologice va include elaborarea unei metodologii inovative și integrative, cu eficientizare semnificativă a costurilor operaționale, beneficiind de utilizarea la nivel optim a infrastructurii EMSO-EUXINUS. Interpretările integrate ale datelor furnizate de proiect, incluzând hărți tematice geologice și morfologice, precum și modele oceanografice pentru zonele-țintă, se vor constitui în soluții la cheie pentru viitorii investitori.

PN23300202 – Dezvoltarea metodelor de abordare ecosistemică a sustenabilității resurselor biologice marine (meduze, alge macrofite, moluște) și cele de producție pentru extinderea utilizării biotehnologice a acestora

Proiectul va contribui la formarea unei economii bazate pe cerere, estimată în baza informațiilor legate de producția și consumul de alimente sănătoase, durabile și va oferi o platformă extinsă pentru dezvoltarea unor produse care ajută la creșterea gradului de transparență și abordează provocările cheie identificate în Economia Albastră. Împreună cu firmele interesate, va oferi un teren fertil de idei și soluții pentru ca start-up-urile să prospere în cadrul noii strategii. Proiectul va oferi informații importante privind structura, funcțiile și dinamica ecosistemului marin din zona românească a Mării Negre, în vederea identificării și cartării habitatelor pelagice și bentale cu potential economic, a stabilirii stării de sănătate și a capacității de suport a acestora, realizând evaluarea stocurilor resurselor non-piscicole și identificarea zonelor alocate pentru maricultură.

Proiectul va oferi sprijin științific în dezvoltarea start-up-urilor din regiunea românească a Mării Negre, contribuind cu informații actualizate privind starea resurselor non-piscicole și stocurile disponibile, și va dezvolta/îmbunătăți/testa metodele tehnologice privind procesarea ingredinetelor valoroase, cum ar fi colagenul din zooplanctonul gelatinos marin, care este luat de la țărm și introdus ca materie primă secundară sau din captură accidentală în timpul pescuitului pelagic; carbonatului de calciu din deșeurile generate în procesarea moluștelor și a cărbunelui vegetal din aglomerările de alge macrofite de pe plajele românești a Mării Negre. Metodele dezvoltate de procesare vor fi comparate cu metodele tradiționale pentru a obține linii de procesare optimizate pentru utilizarea ecologică și sustenabilă a resurselor. Inițiativa presupune noi produse și procese care fac posibilă valorificarea resurselor marine naționale, promovând durabilitatea, decarbonizarea și circularitatea economiei. Proiectul este ambițios, dar și realist, bazat pe cunoștințele actuale și expertiza membrilor cheie și non-cheie.

PN23300201 – Cercetări aplicative în structuri sedimentare recente de tip deltaic în vederea evidențierii/parametrizării acumulărilor de resurse minerale/energetice marine

Proiectul „Cercetări aplicative în structuri sedimentare recente de tip deltaic, în vederea evidențierii/parametrizării acumulărilor de resurse minerale/energetice marine” urmărește implementarea celor mai noi tehnologii de investigare in situ și de laborator, precum și de procesare a informațiilor obținute, pentru investigarea domeniului marin, în scopul dezvoltării și diversificării economiei albastre în România.

Până în prezent, în România, nu s-au efectuat cercetări marine aplicative de genul celor avute în vedere în prezentul proiect. În contextul european de stimulare a dezoltării economiilor albastre (în strânsă legătură cu domeniul marin), este de dorit ca România să promoveze acest tip de cercetări aplicative. Se are în vedere cercetarea aplicativă prin metode seismo-acustice de foarte înaltă rezoluție și metode geochimice, pentru identificarea și caracterizarea corpurilor submarine delatice, zone în care se pot acumula atât resurse minerale, cât și energetice neconveționale. Față de metodele seismice clasice folosite (în prospecțiunile industriale pentru hidrocarburi), rezoluția verticală avută în vedere a se obține este între 0.4  și 3m, față de 10-15m în cazul metodelor clasice. Având în vedere capacitatea mare de rezoluție a metodelor care vor folosite, apreciem că se vor descoperi structuri sedimentare recente, de mică adâncime și grosime, capabile de a găzdui acumulări de substanțe minerale (minerale grele-placers și/sau metan biogen neconvențional.

PN23300103 – Îmbunătățirea programului de monitoring al selfului românesc al Mării Negre în vederea creșterii capacității de evaluare și predicție a impactului multistresorilor asupra serviciilor ecosistemice marine

Proiectul are ca principal obiectiv îmbunătățirea programului actual de monitorizare a platoului continental românesc, prin introducerea și devoltarea de noi metodologii de monitorizare, în vederea creșterii capacității de evaluare și predicție a impactului multistresorilor naturali și antropici asupra serviciiilor ecosistemice și, implicit, asupra bunăstării comunităților costiere. Proiectul va cuprinde 11 faze, câte 3 faze în primii trei ani, când vor fi abordate, în ordine, serviciile de Reglare a climei, Condiții chimice ale apei de mare și Condiții fizice, chimice și biologice ale habitatelor și 2 faze în ultimul an de implemetare. Pentre fiecare dintre aceste servicii vor fi identificate în prealabil presiunile și riscurile associate, precum și indicatorii de evaluare a serviciilor ecosistemice. Acești indicatori vor fi testați în cadrul expedițiilor oceanografice anuale și apoi analizați și cartografiați. În final (faza 10), se va dezvolta un model pentru evaluarea și predicția impactului cumulativ al stresorilor naturali și antropici asupra serviciului ecosistemic Reglare și Menținere. Pe lângă acest model, proiectul va aduce și alte noutăți referitoare la programul de monitorizare prin propunerea unei metode noi de prelevare a poluanților, în special a celor emergenți. Vor fi proiectate și construite o serie de echipamente de prelevare pasivă a contaminanților, iar rezultatele obținute vor fi utilizate atât pentru elaborarea și publicarea unui Registru al Contaminaților Emergenți, cît și pentru dezvoltarea unei metode de estimare a riscului prezenței contaminaților emergenți asupra componentelor ecosistemului. În ultima fază a proiectului vor fi testate și demonstrate noile metodologii de monitorizare.

PN23300102 – Dezvoltarea şi tehnologizarea metodelor de evaluare, monitoring şi de combatere a poluării cu obiecte și particule plastice din zona costieră şi de şelf a Mării Negre

Cantitatea de microplastice din natură este în continuă creștere, cu toate că producția anuală de obiecte din plastic a scăzut în ultimii ani pe fondul conștientizării efectelor schimbărilor climatice. Acest fapt este cauzat de cantitățile ridicate de deșeuri aflate deja în mediul natural terestru sau acvatic, precum și de numeroasele depozite stocate neconform standardelor, care, prin dezagregare și sub infleunța factorilor naturali,  generează particule micro și nanoplastice. Textura polimerilor plastici permite înmagazinarea altor poluanți toxici (metale grele, POP, PAH etc.), concentrațiile acestora crescând cu atât mai mult cu cât aceste obiecte rămân timp îndelungat în natură.

Ingestia microplasticelor de către speciile acvatice și terestre a fost indicată ca unul dintre factorii care modifică patologia diverselor organe, fiind semnalate, de exemplu, modificări la nivelul gradului de absorbție de lipidelor sau dereglarea sistemului reproductiv. Cu toate că studiile medicale privind impactul microplasticelor asupra viețuitoarelor, în special al mamiferelor, sunt în stadiu preliminar, este clar că celelalte tipuri de poluanți înmagazinați în textura polimerică au un rol nociv.

În condițiile în caree, în ultimii ani, s-a demonstrat prezența microplasticelor în cantități ridicate în toate tipurile de probe – apă, sediment și faună, se consideră necesară existența unui proiect de monitoring privind variația concentrațiilor de macro şi microplastice în zone cheie, precum și monitorizarea unor specii acvatice importante din punct de vedere economic. Primă componentă a proiectului vizează monitorizarea poluării cu obiecte și particule plastice din zonele cheie din arealul costier și de șelf românesc, zone destinate turismului, porturilor comerciale, pisciculturii marine, fiind, de asemenea, luate în considerare zone protejate din cadrul zonei costiere a Rezervației Biosferei Delta Dunării, arealul șelfului, precum și alte locații unde au fost și vor fi identificate concentrații îngrijorătoare de deșeuri.

A doua componentă al acestui proiect reprezintă dezvoltarea şi tehnologizarea diferitelor metode de identificare sau colectare a plasticelor, în funcție de mărime, din diverse medii naturale. Necesitatea eliminării obiectelor plastice din mediul acvatic este cu atât mai  importantă cu cât aceste obiecte au capacitatea de a absorbi poluanți, pe care îi transferă în lanțul trofic prin ingestie. Printre exemplele de tehnologii ce vor fi propuse și dezvoltate în cadrul acestui proiect se enumeră dispozitive de colectat macro și microplastice din sedimente uscate de plajă şi sonar de tip CHIRP dedicat identificării obiectelor artificiale acumulate la nivelul substratului.

PN23300101 – Gestionarea şi monitorizarea mediului marin, parte a strategiei naţionale de evidenţiere a schimbărilor climatice regionale şi globale pe platoul continental românesc al Mării Negre: o analiză complexă pe baza Elaborării hărţilor geologice, geofizice, biologice şi geochimice la scara 1:50.000

Proiectul propus are ca principale obiective gestionarea și monitorizarea mediului marin în contextul schimbarilor antropice și climatice, zona de interes fiind nordul Platoului continental al Marii Negre, spre granița maritimă cu Ucraina. Extremitatea nordică a părții românești a Mării Negre este importantă economic și din punct de vedere geo-strategic, fiind și cea mai puțin cuoscută zonă din arealul maritim al României. Proiectul va furniza date de interes ştiinţific şi economic, de exemplu – existenţa resurselor din mediu marin (inclusiv biologice, sedimentologice – nisipuri, calcare aflate la diverse adâncimi), concentraţii de minerale grele, date referitoare la poluarea existentă în zonă, precum și modificări genetice (pe baza analizelor de ADN a organismelor marine) sub presiunea antropică și climatică. Datele geofizice vor implica descifrarea substratului marin (geomorfologie, batimetrie), dar și posibile obiecte metalice îngropate, modificări geomorfologice. Se va folosi pentru prima dată în România tehnologia – backscattering (ca principal indicator al variabilității fizice a sedimentelor superificiale ale bazinului marin), vor fi studiate caracteristicile geochimice ale sedimentelor superficiale (conținut în materie organică, carbonat de calciu, metale grele, etc.), diversitatea și abundența viețuitoarelor bentonice. Scopul final al  proiectului este buna gestionare a platoului continental românesc al Mării Negre, fiind realizate hărți oceanografice scara 1:50 000 – hărți digitale cu multe niveluri de informație (strate în limbaj Sistem Geografic Informațional – GIS). Aceste produse reprezintă hărți de bază pentru realizarea unei planificări spațiale a șelfului românesc al Mării Negre. Avand in vedere ca actualul Proiect Nucleu se va desfasura pe  parcursul a 4 ani, iar zona investigata va fi cea nordică, se va realiza și monitorizarea din punct de vedere geo-ecologic. Vor fi utilizate tehnici și metodologii inovative. În final, se va realiza o baza de date pentru partea de nord a Platoului continental al Marii Negre.

MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE CERCETARE MARINA EMSO-EUXINUS

Proiectul urmărește creșterea capacității de cercetare a GeoEcoMar în domeniul mediului, ca instituție publică de cercetare, prin sprijinirea participării la infrastructurile de cercetare de interes european din Roadmap-ul aprobat de Forumul de Strategie Europeană privind Infrastructurile de Cercetare (ESFRI) și modernizarea infrastructurii de interes național EMSO-EUXINUS, așa cum aceasta a fost selectată în Roadmap-ul național al infrastructurilor de cercetare din România 2017-2027, aprobat prin Ordinul ministrului cercetării și inovării nr. 624/03.10.2017.

Analiza potențialului de utilizare durabilă a vegetației specifice sistemului Dunăre-Delta Dunării-Marea Neagră

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă consolidarea participării consorțiilor și organizațiilor românești la activitățile din cadrul infrastructurii pan-europene DANUBIUS-RI, în domeniul studiilor integrate privind valorificarea sustenabilă a bioresurselor din sistemul Dunare-Delta Dunării-Marea Neagră. Prin desfășurarea activităților propuse, rezultatele proiectului vor contribui în primul rând cristalizarea participării românești la DANUBIUS-RI, dar și la dezvoltarea potentialului științific într-o zonă unică în Europa și de mare interes pentru comunitatea științifică europeană („Delta Dunării – laborator natural în Europa”).

SETTING: Servicii tematice integrate în domeniul observării Pământului – o platformă naţională pentru inovare

Proiectul urmărește consolidarea cercetării și inovării în domeniul Științelor Pământului și creșterea participării în cercetarea europeană din domeniu prin:
– asigurarea vizibilității și accesului la date multi-disciplinare interoperabile, disponibile la nivel național şi internațional;
– coordonarea și operarea unei infrastructuri distribuite capabilă să ofere servicii, să faciliteze noi cercetări și să genereze noi produse pe baza acestora;
– dezvoltarea și implementarea de instrumente informatice moderne care să faciliteze standardizarea, integrarea și accesul la volume mari de date.

Revizuirea planului de management și al regulamentului RBDD

Dezvoltarea Centrului de Suport pentru inițierea și implementarea Proiectelor de Cercetare-Dezvoltare Europene și Internaționale în cadrul INCD GeoEcoMar

Proiectul urmărește creșterea capacității GeoEcoMar de a participa la Programele Cadru de cercetare ale Uniunii Europene (Orizont 2020, Orizont Europa) prin înființarea unei structuri de sprijin a cercetătorilor ce se va numi „Centru Suport pentru Proiecte CD Europene si Internaționale”, fără personalitate juridică, în cadrul Biroului de Management Proiecte și Marketing, existent în organigrama  GeoEcoMar.

Proiect suport de management pentru pregatirea Preparatory Phase – H2020 a Centrului International de Studii Avansate pentru sisteme rauri – mari

Proiectul de infrastructura distribuita pan-europeana „Centrul International de Studii Avansate pentru Sisteme Fluviu – Mare” a ajuns – sub coordonarea Romaniei – intr-un punct important al maturitatii sale. Astfel, DANUBIUS-RI a primit statutul de proiect Fanion (Landmark) in Strategia UE pentru Regiunea Dunarii inca din anul 2013 si, mai ales, recent a fost acceptat ca proiect ESFRI.

Astfel, pe data de 10 martie 2016, la Amsterdam, odata cu lansarea Roadmap-ului ESFRI 2016, Proiectul de Infrastructura Pan- Europeana distribuita pentru Cercetari Avansate in Sisteme Fluviu – Mare DANUBIUS-RI a fost unul dintre cele 6 proiecte nou admise pe lista infrastructurilor pan-europene ESFRI. Aceasta includere pe lista ESFRI confirma, pe de o parte, importanta DANUBIUS-RI ca pol de stiinta, educatie si inovare si gradul sau de maturitate, dar pe de alta parte obliga la continuarea realizarii acestuia la standarde de excelenta stiintifica si intr-un ritm sustinut si alert. In urma includerii DANUBIUS-RI pe Roadmap-ul ESFRI 2016, Comisia Europeana (Directoratul General Cercetare Stiintifica si Inovare) a hotarat sa sprijine implementarea proiectului (dezvoltarea infrastructurii pan-europene) printr-un proiect suport dedicat (INFRADEV 2-2016).

DANUBIUS-RI este astfel primul proiect de infrastructura pan-europeana care aduce impreuna specialistii din toate domeniile relevante studierii mediilor dulcicole cu cei din domeniul marin. Proiectul este astfel si primul care acorda atentie deosebita proceselor din mediile de tranzitie (delte si estuare). Atat prin structura sa – cat si prin logica de functionare, DANUBIUS –RI va sprijini activitati de cercetare interdisciplinara care vor urmari fenomene din continuumul fluviu-mare – intr-un mod secvential care va incuraja interdisciplinaritatea (de la observatii, masuratori de teren, la analize, modelari si integrarea aspectelor naturale cu cele sociale si economice pentru realizarea planurilor de guvernanta). Prin aceste aspecte proiectul este unic atat in Europa cat si in lume.

DELMAR – Monitorizarea interdisciplinară a calităţii ecosistemelor acvatice din Delta Dunării şi Complexul Lagunar Razim-Sinoie în vederea evaluării influenţei factorilor naturali și antropici asupra evoluţiei proceselor hidro-sedimentare şi a estimării riscurilor de mediu

Proiectul a vizat caracterizarea și evaluarea stării actuale a ecosistemelor acvatice din Delta Dunării și Complexul Lagunar Razim-Sinoie, realizată prin monitorizarea periodică și estimarea tendinței de evoluție a calității ecosistemelor aflate sub impactul factorilor naturali și antropici, în scopul evaluării și predicției proceselor hidro-sedimentare și a riscurilor de mediu din regiune (zonă cu mare importantă ecologică, dar mai puțin dezvoltată socio-economic).

DELMAR – Cercetări fundamentale și aplicative în cadrul macro-sistemului Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră în vederea dezvoltării durabile a României prin evidențierea de noi resurse și protecția mediului

Proiectul a vizat realizarea de investigații complexe, geologice și geofizice pentru punerea în evidență a rezervelor de agregate minerale localizate pe șelful intern românesc al Marii Negre. Aceste investigații au avut ca scop proiectarea și
implementarea unei tehnologii de investigare a zonei de șelf, în vederea cartării acumulărilor de agregate minerale și realizarea unei hărți cu probabilitatea de existență a acumulărilor de agregate minerale pe șelful românesc la Marea Neagră.

DELMAR- Aplicarea modelării numerice în studiul dinamicii apei şi sedimentelor pentru zona costieră a României

În cadrul proiectului, a fost utilizat un model hidrodinamic tridimensional, implementat pe Marea Neagră şi detaliat în zona costieră a României. Au fost realizate mai multe simulări în diverse condiții meteorologice și de debit ale Dunării, cu scopul de a studia influența factorilor externi asupra curenților costieri. De asemenea, cu ajutorul unui model numeric al proceselor din vecinătatea coastei în condiții de furtună, a fost studiat și impactul furtunilor asupra unor profile de plajă de pe coasta Deltei Dunării.

DELMAR- Cartografierea geologică – geofizică – geoecologică a platoului continental românesc al Mării Negre

Proiectul a vizat realizarea de studii strategice de interes național, strategii și prognoze, însoțite de redactarea de materiale specifice (hărți, profile, coloane, etc.), necesare dezvoltării durabile a României.

DELMAR- Promovare şi educaţie în domeniul Ştiinţelor Pământului: implementarea unui program dedicat învăţământului şi publicului larg

Proiectul a avut ca obiectiv protejarea şi valorificarea patrimoniului geologic şi arheologic naţional, aflat sub impact antropic, prin creşterea gradului de cunoaştere, cât și propunerea de măsuri de protecţie, de promovarea Ştiinţelor
Pământului şi ale vieţii, inclusiv prin intermediul educaţiei de mediu. Scopul principal al proiectului a fost educaţia preuniversitară şi alfabetizarea geologică a publicului larg, oferind şi activităţi educative în domeniul geologiei pentru studenţii facultăţilor de profil. Proiectul a implicat elaborarea unui program educativ structurat sub forma a trei
pachete: educaţie şcolară, stagii pentru studenţii facultăţilor cu profil geologic şi ”alfabetizarea” științifică a publicului larg. Prima fază a proiectului a constat în elaborarea programului de activităţi pentru o perioadă de doi ani, realizarea
materialelor de promovare, precum şi încheierea protocoalelor de parteneriat cu instituţiile interesate de activităţile propuse în proiect. Programul educativ a inclus trei proiecte, cu mai multe tipuri de activităţi pentru fiecare proiect, elaborat în funcţie de categoria de public ţintă: proiectul “Ora de geologie” pentru elevi; un proiect de stagiu
pentru studenţi; un proiect de popularizare a geologiei pentru publicul larg (care a cuprins conferinţe pentru publicul larg, propuneri de excursii geologice şi organizare de evenimente de tip “Şcoala altfel”, “Săptămâna geologiei”, “Ziua porţilor deschise”, ateliere pentru elevi şi preşcolari). În cursul fazelor 2-3 ale celor trei proiecte, au fost
derulate în paralel activităţi de diseminare (prin participarea la conferinţe şi simpozioane naţionale şi internaţionale şi publicarea de lucrări ştiinţifice).
Popularizarea rezultatelor cercetării din cadrul proiectului a inclus şi realizarea unei expoziţii itinerante, pentru promovarea faunei fosile cretacic superioare din Bazinul Haţeg (în faza suplimentară 4).

DELMAR- Modificări climatice și ambientale din perioada 6 mil. ani – Prezent: impact natural și antropic în spațiul carpato – ponto – dunărean

Proiectul a vizat evidențierea modificărilor climatice și ambientale ce au avut loc în perioada de acum 6 milioane ani  până în prezent în arealul carpato – ponto – dunărean. Proiectul și-a propus să răspundă la o serie de probleme legate de încălzirea globală.

DELMAR- Studiu geologic și geofizic complex al bazinelor de sedimentare din România în vederea conturării celor mai adecvate structuri pentru stocarea de energie și CO2.

Proiectul a vizat conturarea unor soluții de stocare geologică a energiei și a CO2 pentru stimularea producției de energie regenerabilă în România, combinată cu reducerea exportului energetic și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

DELMAR- Fluviul Dunărea: evoluție morfo-sedimentologică și evaluarea complexă, calitativă și cantitativă, a modificărilor geoecologice sub influența schimbărilor climatice și a impactului antropic

Proiectul a vizat aplicarea unei metodologii complexe de investigare asupra sectorului românesc al Dunării, în vederea fundamentării unor studii specifice: confluențe fluviu – râu tributar și, respectiv, fluviu – mare, zona cu ostroave, zona cu meandre și zona cu un curs ramificat, inclusiv rectificări, zona cu brațe alimentate efemer de către fluviu, etc.;

DELMAR- Cartarea habitatelor bentale de pe platforma continentala românească a Mării Negre – instrument pentru utilizarea durabilă a resurselor marine, inclusiv pentru conservarea lor

Proiectul DELMAR și-a propus să realizeze o abordare interdisciplinară a habitatelor bentale de pe platforma românească a Mării Negre şi a evoluției lor. Proiectul a apărut în contextul transpunerii în legislaţia naţională a Directivei Cadru a Strategiei Marine (DCSM), care completează prevederile Directivei Cadru Apă 2000/60/CE aplicată apelor costiere şi de tranziţie, Directivă care impune o abordare holistă a mediului marin, bazată pe adoptarea unui management adaptiv, care acoperă și zona de larg. În momentul realizării proiectului, România avea un sistem de clasificare a habitatelor derivat din implementarea Directivelor Habitate 92/43/EEC şi Păsări 79/409/EEC, prin care s-au înfiinţat Ariile Speciale de Conservare, incluse în reţeaua Natura 2000. Acestea sunt localizate cu precădere în zona costieră, în timp ce zona de larg, deşi caracterizată de prezenţa unor biotopuri reprezentative pentru bionomia şelfului românesc, este exclusă din această schemă de clasificare. Aplicarea sistemului de clasificare EUNIS în cadrul specific fiecărei regiuni de către Statele Membre presupune integrarea componentelor non-biologice (substrat, condiţii hidrogeologice şi hidrochimice) şi a celor biologice (structura şi condiţia comunităţilor componente) în definirea şi delimitarea habitatelor fiecărei regiuni. Aceste elemente trebuie, conform DCSM, să stea la baza aplicării unui management sustenabil, care să capitalizeze atât valoarea intrinsecă a diversităţii biologice, cât şi serviciile oferite de habitat.

DELMAR- Evaluarea complexă, calitativă şi cantitativă a modificărilor ecologice determinate de rectificarea meandrelor braţului Sfântu Gheorghe şi elaborarea unui program de măsuri de reabilitare a mediului aflat sub influenţa acestora

Studiu complex, morfologic, hidrologic, sedimentologic și ecologic al zonelor afectate de modificări antropice produse în Delta Dunării, cu accent asupra meandrelor rectificate ale brațului Sfântu Gheorghe și asupra zonelor depresionare învecinate. Proiectul vizează evaluarea calitativă și cantitativă a efectelor activităților umane asupra biodiversității zonei prin studiul biocenozelor și calității apei și a sedimentelor, cuantificarea impactului de mediu al activităților antropice reprezentate de rectificările meandrelor brațului Sfântu Gheorghe și construirea unui plan de măsuri de reabilitare a mediului aflat sub influența acestora.

DELMAR- Mişcarea scoarței terestre și evoluții paleogeografice asociate produse în Holocen în zona Deltei Dunării și zona costieră – Instrumente pentru fundamentarea științifică a managementului integrat al zonei costiere și a Rezervației Biosferei Delta Dunării

Proiectul și-a propus să abordeze interdisciplinar studiul intervalului de timp corespunzător Holocenului, adică aproximativ ultimii 11.700 de ani, plecând de la prezumția că doar prin descifrarea trecutului și studiul situației din prezent este posibilă predicția evoluției viitoare a acestora. Principalele ținte urmărite în cadrul proiectului sunt: determinarea regimului geodinamic actual al zonei de coastă și zonei deltaice, precum și a variației actuale a nivelului mediu al mării; studiul structurii și conținutului cuverturii sedimentare holocene, în vederea evidențierii și descifrării modificărilor paleogeografice produse în trecutul recent.

DELMAR- Studii geofizice, ambientale și inginerești pentru dezvoltarea patrimoniului natural și cultural național (studiu de caz – cursul Dunării și Delta Dunării), inclusiv investigarea şi evaluarea poluării solului şi subsolului

Proiectul a vizat investigarea geofizică foarte detaliată a zonelor submerse aparținând mai multor situri arheologice situate pe malul Dunării (Aegyssus, Capidava, Turris, Sucidava, Axiopolis, Castravita, Desa etc), respectiv a acelota situate in Delta Dunării (Halmyris, Salsovia, Troemsis, etc), care acoperă practic toate epocile perioadei antice din punct de vedere istorico și Siturile au cuprins monumente arheologice variate ca tipologie şi cronologie, ilustrând etapele evoluţiei istorice şi topografice a cetăţiilor, majoritatea dintre ele fiind porturi la Dunăre. Studiile geofizice efectuate in zona submersă au fost utile pentru săpăturile arheologice ce urmează a fi executate pe uscat, oferind o imagine mai bine definită asupra continuității vestigiilor antice (ziduri, structuri portuare) în zonele submerse. În cazul siturilor din Delta Dunării, dar și a celor situate pe cursul Dunării, lucrarile geofizice (magnetometrice si electrometrice) au avut ca obiectiv identificarea surselor de poluare antropică a solului și subsolului, ce pot fi reprezentate de structuri contemporane construite în zona siturilor, de eventuale conducte, care pot traversa aceste asezări și, nu in ultimul rând, de posibile pene de poluare existente în zona siturilor aflate în imediata vecinatate a unor poluatori industriali, ce ar putea degrada structurile antice ingropate. Pentru a elimina cât mai multe dintre anomaliile generate de factori poluanți antropici (construcții îngropate de vârstă recentă, conducte, zone poluate cu petrol etc), a fost necesar să se realizeze cercetări cu utilizarea softul GMsysv, a modelelor 3D si 2D corespunzatoare anomaliilor generate de factori poluanți existenți în siturile arheologice. Metodele propuse pentru cercetare geofizică în zona submersă au fost cele magnetometrice, seismoacustice (side scan sonar), respectiv, cele electrometrice. Studiile geofizice s-au desfășurat în zona fluviatilă și lacustră adiacentă fiecarui sit arheologic. Primele lucrări realizate au fost cele topografice, cu ajutorul cărora a fost transpus în teren scheletul rețelelor de achizitie a datelor de teren,  la aceasta operațiune participând și arheologi. Lucrările de achiziție a datelor au demarat pornind de la rețeaua topografică de sprijin proprie fiecarui sit, iar cartarea geofică a început cu măsurătorile batimetrice, urmate de măsurători magnetometri și terminând cu lucrările electrometrice. Anterior acestora, au fost realizate studii de susceptibilitate magnetică pe eșantioane de rocă, cărămidă, mortar etc, necesare calibrării metodei magnetometrice. Ulterior efectuării acestor studii, au fost realziate scufundări în zonele de interes pentru a marca in-situ, filma și fotografia eventualele vestigii descoperite. GeoEcoMar dispune de echipamente de scufundare, fotografiere și filmare subacvatică.

DELMAR- Evaluarea presiunilor naturale și antropice asupra ariilor marine protejate, pentru o mai buna gestionare durabilă a resurselor

Proiectul și-a propus să răspundă la câteva întrebări importante legate de managementul performant și de gestionarea adaptivă a ariilor protejate de pe litoralul românesc, cum ar fi: Cât de mult știm despre vulnerabilitatea și rezistența ecosistemelor AMP? Care sunt presiunile naturale și socio-economice exercitate asupra AMP? Cum evoluează sistemele? Care sunt beneficiile oferite de AMP în anumite sectoare ale “economiei albastre”.

În conformitate cu obiectivele globale convenite în temeiul Convenției privind diversitatea biologică, numărul de zone marine protejate (AMP) este în creștere rapidă, dar beneficiile socio-economice generate de acestea rămân dificil de prezis și sunt încă în dezbatere. Provocarea constă în a demonstra utilizatorilor ”economiei albastre” că AMP sunt instrumente esențiale pentru protejarea, menținerea și îmbunătățirea ecosistemele marine și de a-i asigura că zonele marine protejate pot oferi societății servicii ecosistemice optime și durabile. Proiectul a propus măsuri pro-active de conservare,  necesare pentru atingerea „stării favorabile de conservare” a speciilor și habitatelor și a „stării ecologice bune” a întregului ecosistem marin. Obținerea de date noi din teren, conform principiilor politicilor UE (DCA, DCSM, etc), a contribuit la elaborarea evaluării presiunilor ecologice asupra AMP și la stabilirea stării serviciilor ecosistemice.

DELMAR- Studiul complex al hazardurilor marine generatoare de risc pentru activitățile de explorare – exploatare a resurselor, prin utilizarea combinată a tehnologiilor de achiziție geofizică (seismică 2D, OBS, multibeam, side scan sonar, sub-bottom profiler, etc) dublate de interpretarea geologică a informațiilor

Interpretarea geologică a informațiilor geofizice și realizarea de hărți de risc pentru platoul continental al Mării Negre, cu accent pe zonele cu acumulările de gaze de suprafață și zone cu hazard tectonic.

DELMAR- Monitoring geologic al platoului continental românesc al Mării Negre

Proiectul a vizat realizarea unei gestiuni integrate a macro – geo – sistemului Dunăre – Delta Dunării – zona costieră a Mării Negre prin aplicarea unui program de monitorizare geoecologică.

GEOBIOECOMAR- Cercetări interdisciplinare privind habitatele bentale și pelagice de pe platforma românească a Mării Negre, în sprijinul dezvoltării/susținerii sistemelor socio-economice şi a cunoașterii rolului lor în bioeconomie

Proiectul va răspunde la câteva întrebări importante legate de un management mai bun și de o gestionare adaptativă a spațiului și a resurselor biologice exploatabile sau importante din punctul de vedere al conservării, cum ar fi:
– Care este distribuția habitatelor bentale și pelagice în acord cu Directivele Europene, precum DCSM, DPSM şi cu cerințele de conservare și protecție?
– Cum pot fi integrate cerințele de conservare a integrității și funcționării habitatelor cu cele de dezvoltare economică sustenabilă, în acord cu principiile bioeconomiei și cele ale “Blue Growth”?
– Care este starea ecologică a habitatelor și potențialul lor socio-economic?
– Care este viitorul biotehnologiilor? Are Marea Neagră un potențial genetic unic sau valorificabil?
– Care este impactul presiunilor naturale și antropice asupra geno-fondului și fenotipurilor organismelor bentale și pelagice?
– Care este tendința privind integritatea, funcționalitatea ecosistemică și dinamica acestor habitate?

Proiectul se încadrează în strategiile Directivei Cadru pentru Apă, Directivei Habitate, Directivei Cadru privind Strategia Marină și Directivei Planificării Spațiale Maritime, contribuind la îmbunătățirea cunoașteri privitoare la distribuția și rolul habitatelor bentale și pelagice cu rol în dezvoltarea sectoarelor specifice economiei maritime ecosustenabile, precum și la planificarea spațială și exploatarea resurselor biologice sau minerale.

GEOBIOECOMAR- Dezvoltarea unui management integrat pentru zonele pilot din sectorul românesc al Dunării influențate de schimbările climatice și intervențiile antropice, plin aplicarea unor metodologii complexe de investigare (geofizice, teledetecție, sedimentologice, morfologice, biologice)

Proiectul urmărește fundamentarea unor studii specifice în sectoarele reprezentative din sectorul românesc al Dunării – zonele expuse riscului la inundații, zonele expuse eroziunii accentuate, zonele cu potențial pentru implementarea “soluțiilor verzi (Nature Based Solutions)”, confluențe fluviu – râu tributar și, respectiv, fluviu – mare, zona cu ostroave, zona cu un curs ramificat, zona cu meandre, inclusiv rectificări, zona cu brațe alimentate efemer de către fluviu, etc.

GEOBIOECOMAR- Studiul siturilor cu emisii naturale de CO2 din Banat și Harghita în vederea aderării la rețeaua europeană ECCSEL

Proiectul vizează fundamentarea științifică și tehnică necesară includerii a două situri cu emisii naturale de CO2 din Banat și Harghita, cu statut de laboratoare naturale, în rețeaua europeană de infrastructuri de cercetare din domeniul captării, transportului și stocării dioxidului de carbon (ECCSEL – European Carbon Dioxide Capture and Storage Laboratory Infrastructure), precum și fundamentarea aderării GeoEcoMar la consorțiul ECCSEL. Siturile din România ar putea fi puse la dispoziția cercetătorilor din întreaga Europă pentru testarea unor metode noi de monitorizare sau pentru investigații aprofundate ale mecanismelor de migrare a CO2. Aceste tipuri de studii sunt importante pentru prevenirea potențialelor riscuri asociate stocării geologice a CO2 și pentru creșterea nivelului de siguranță asociat tehnologiei.

Proiectul este o premieră la nivel național și se integrează în strategia de extindere a ECCSEL spre estul Europei. Aderarea GeoEcoMar la consorțiul ECCSEL reprezintă o oportunitate pentru cercetarea românească din domeniul stocării geologice a CO2 și o recunoaștere a acesteia pe plan european și mondial.

GEOBIOECOMAR- Valorificarea și promovarea patrimoniului geologic din România prin elaborarea unei strategii de geo-conservare unitare la nivel național

Proiectul vizează documentarea şi realizarea unei baze de date a siturilor geologice și paleontologice de pe teritoriul unităţilor geotectonice majore ale României, selectarea siturilor celor mai reprezentative pentru evaluarea valorilor geo-diversităţii prin audit geologic.

GEOBIOECOMAR- Cercetări geologice, geochimice şi sedimentologice pentru evaluarea influenţei factorilor naturali şi antropici asupra calităţii apei, faunei bentale şi distribuţiei sedimentelor din lacurile litorale, în vederea gestionării durabile a resurselor lor naturale.

Proiectul presupune cercetarea geologică, geochimică și sedimentologică a lacurilor litorale din sud – Taşaul, Corbu, Siutghiol, Tăbăcariei, Agigea, Costineşti, Techirghiol, Tuzla, Tatlageac, Mlaştina Mangalia şi Balta Limanu – , ecosisteme complexe de apă dulce particulare din România, care oferă un spectru larg de servicii ecosistemice. Ele sunt un rezervor imens de biodiversitate, funcționează ca biofiltru natural şi ca zonă tampon, sunt furnizor de bunuri naturale, datorită producţiei biologice ridicate şi productivităţii lor.

GEOBIOECOMAR- Cercetări pentru evaluarea stării actuale a ecosistemelor acvatice deltaice pe baza indicatorilor specifici de mediu (hidro-morfologici, fizico-chimici și biologici) și cartarea modificărilor plan-spațiale a zonelor umede în puncte cheie din cuprinsul arealelor deltaice

Proiectul vizează evaluarea interdisciplinară a stării de calitate a mediului natural – apă de suprafață, sedimente, biotă – , cât și evaluarea extinderii vegetației lacustre și evidențierea fenomenelor de eroziune/acumulare) în puncte cheie din cadrul arealului deltaic, în scopul estimării impactului și riscului indus de către factorii naturali și antropici.

GEOBIOECOMAR- Cercetări multidisciplinare privind efectele produse de intervenţiile antropice asupra Deltei Dunării şi zonei litorale şi posibilităţi de reabilitare a mediului înconjurător

Proiectul vizează evaluarea stării actuale a arealelor afectate de modificările antropice produse în Delta Dunării și în lacurile litorale, realizarea unui studiu integrat al calităţii acestor ecosisteme, aflate sub influenţe antropice, cât şi formularea de propuneri concrete privind gestionarea durabilă a resurselor naturale. Proiectul presupune studii complexe (calitative şi cantitative) şi investigaţii multidisciplinare detaliate asupra braţelor Dunării din Deltă, a zonelor inter – distributare şi a lacurilor litorale, folosind echipamente și tehnici de cercetare moderne precum batimetria multifascicul, curentometria cu ajutorul Accoustic Doppler Current Profiler – ADCP, necesare pentru măsurarea morfologiei albiei şi a curenţilor Dunării, datele rezultate având un grad foarte mare de precizie.

GEOBIOECOMAR- Modificări geo-bio-ecologice în sistemul fluvial-deltaic-marin din România sub impactul schimbărilor climatice şi a activităților antropice, precum și potențialul de resurse al acestui sistem

INCD GeoEcoMar reprezintă o instituție de cercetare de referință în domeniul geologiei, geofizicii și geoecologiei ce este axată pe componentele de mediu acvatice (marine, deltaice și fluviatile). Activitatea de cercetare cuprinde în principal următoarele domenii: studii geologice şi geofizice în cadrul macro-geosistemului Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră, cercetări în domeniul resurselor naturale, minerale, energetice (convenţionale şi neconvenţionale) şi biologice, geochimie, oceanografie şi ecologie marină, studii complexe în zona costieră a Mării Negre, geologie-paleontologie, arii naturale protejate, studii de impact şi bilanţuri de mediu, servicii şi consultanţă de specialitate. GeoEcoMar și-a adaptat strategia proprie de dezvoltare pentru perioada următoare în concordanță cu cerințele evoluției societății românești, dar și luând în considerare contextul schimbărilor de la nivel european. Astfel, plecând de la prioritățile naționale de dezvoltare ale României, strategia de dezvoltare a GeoEcoMar urmărește: investigarea mediilor acvatice în vederea cunoaşterii geologice-geofizice aprofundate, evidenţierea de noi resurse marine (minerale, energetice, biologice), studierea efectelor modificărilor climatice globale și a impactului antropic asupra sistemului și propunerea de măsuri necesare protejării mediilor acvatice, în vederea îmbunătăţirii calităţii acestora, aplicații în domeniul hazardelor naturale marine și corelarea rețelelor de supraveghere a mediului marin cu cele de pe plan internațional, creşterea competitivităţii şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere.

GEOBIOECOMAR- Studiul regimului geodinamic din Dobrogea, a influenței acestuia asupra modificărilor paleogeografice produse în zona costieră a Mării Negre, inclusiv Delta Dunării, precum și asupra prezenței și activităților umane

Proiectul presupune un studiu interdisciplinar al evoluției modificărilor paleogeografice recente produse în zona de coastă și în Delta Dunării, realizat prin investigarea structurii și conținutului cuverturii sedimentare holocene, cât și prin determinarea regimului geodinamic.

GEOBIOECOMAR- Investigații geofizice de mare detaliu pentru identificarea, protejarea și valorificarea patrimoniului arheologic submers, aflat sub impact antropic, în zona cuprinsă între Călărași și Sulina

Proiectul continuă cercetările geofizice în zonele submerse adiacente siturilor arheologice situate în aval de Cetatea Drobeta (Castravița, Turis, Sucidava, Zimnicea etc) și se bazează pe experiența studiilor realizate în anii anteriori. Obiectivul principal este investigarea geofizică foarte detaliată a zonelor submerse aparținând mai multor situri arheologice aflate pe malul Dunării, în amonte de Sulina (Sacidava, Altenum, Axiopolis, Dinogetia, Halmyris, Aegyssus, Enisala și Argamum),care, din punct de vedere istorico și arheologic, acoperă practic toate epocile perioadei antice. Studiile geofizice efectuate în zona submersă vor fi utile pentru viitoarele săpăturile arheologice executate pe uscat. În cazul siturilor aflate pe cursul Dunării, lucrările geofizice (georadar, magnetometrice și electrometrice) vor urmări identificarea surselor de poluare antropică a solului și subsolului. Pentru a exclude cât mai multe dintre anomaliile generate de factori poluanți antropici (construcții îngropate de vârstă recentă, conducte, zone poluate cu petrol etc), este necesar să se realizeze cercetări utilizând softul PotentQ, a modelelor 3D și 2D corespunzătoare anomaliilor generate de factori poluanți existenți în siturile arheologice. Metodele propuse pentru cercetare geofizică în zona submersă sunt cele magnetometrice, seismoacustice (side scan sonar), respectiv, cele electrometrice. Studiile geofizice se vor desfășura în zona fluviatila și lacustră adiacentă fiecărui sit arheologic. Primele lucrări realizate vor fi cele topografice, cu ajutorul cărora vor fi transpuse în teren rețelele de achiziție a datelor de teren,  operațiune la care vor participa și arheologi. Lucrările de achizie a datelor vor demara pornind de la rețeaua topografică de sprijin proprie fiecărui sit. Cartarea geofizică va începe cu măsurătorile batimetrice, urmate de măsurători magnetometrice și se va încheia cu lucrările electrometrice, dacă este cazul. Anterior acestora, se vor face studii de susceptibilitate magnetică pe eșantioane de rocă, cărămidă, mortar etc, necesare calibrării metodei magnetometrice. Ulterior efectuării acestor studii, se pot face scufundări în zonele de interes pentru a marca in-situ, filma și fotografia eventualele vestigii descoperite.

GEOBIOECOMAR- Identificarea şi investigarea zonelor cu posibil risc privind emisiile în atmosferă de gaze cu efect de seră, din zona de şelf a Mării Negre şi zona de vărsare a Dunării, utilizând metode geochimice, geologice şi geofizice complexe

Proiectul vizează identificarea zonelor cu emisii ridicate de metan în atmosferă din masa apei de suprafață, în relație cu cantitatea eliberată din sedimente, dispersată în colana de apă și emisă în atmosferă în diferite zone ale Mării Negre. De asemenea, proiectul urmărește identificarea factorilor de risc ce decurg din emisiile bruște și de mare intensitate, cu rol important în evaluarea răspunsului climatic la emisiile bruște din zonele de mică adâncime și rezervoarele de gaz-hidrați.

GEODEMAN- Investigarea habitatelor bentale marine de la litoralul românesc al Mării Negre în scopul cunoașterii rolului lor în bioeconomie (Blue Growth)

Proiectul a vizat cartarea şi evaluarea stării habitatelor bentale, contribuind astfel la dezvoltarea măsurilor de management adecvat privind utilizarea durabilă a resurselor marine. Au fost actualizate informaţiile privitoare la habitatele bentale de pe platforma continentală românească a Mării Negre și la inventarul de specii, fiind realizată o estimare a densității și biomasei populațiilor bentale. Astfel, proiectul a contribuit la o mai bună înțelegere a dinamicii, potențialului biotic și a productivităţii fiecărui tip de habitat investigat. Rezultatele au fost incluse în baza de date pentru monitorizarea integrată de mediu la scară națională și internațională.

GEODEMAN- Evaluarea impactului generat de schimbările globale și intervențiile antropice asupra calității mediului dunărean, cu evidențierea evoluției morfo-sedimentologice a albiei Dunării, în principal în sectoarele cu dificultăți de navigație

Proiectul a urmărit investigarea complexă a sectorului românesc al Dunării în vederea fundamentării unor studii specifice în sectoarele cu dificultăți de navigație. Obiectivul său principal a fost studierea zonelor critice pentru navigație: delimitare, caracterizare morfo-sedimentară, procese hidrodinamice, bilanț de apă și sedimente, modelare, turbiditate;

GEODEMAN- Cercetări multidisciplinare (sedimentologice, geochimice și paleo-biologice) ale intervalelor anoxice din arealul carpato-ponto-danubian și potențial de hidrocarburi

Proiectul a vizat realizarea unor cercetări multidisciplinare ale intervalelor anoxice din arealul carpato-ponto-danubian necesare pentru punerea în evidență a potențialului de hidrocarburi.

GEODEMAN- Integrarea bazei de date a GeoEcoMar în Sistemul Informațional Geografic pentru date marine

Studiu asupra Directivei Inspire a Parlamentului European și cum se poate armoniza aceasta cu datele provenite de la balizele marine.

GEODEMAN- Cercetări geologice şi geoecologice în sistemul Dunăre-Delta Dunării-Marea Neagră pentru evidențierea şi valorificarea potențialului acestuia – Contribuții la Strategia de Dezvoltare Inteligentă a României

Proiectul a vizat realizarea de cercetări privind acumulările metanului biogen și formarea hidraților de metan din sedimente în zona economică exclusivă a României la Marea Neagră, cu accent asupra implicațiilor geo-climatice și ecologice.

GEODEMAN- Evaluarea stării ecologice a ecosistemelor acvatice din Delta Dunării și Complexul Lagunar Razim-Sinoie pe baza analizei temporale și spațiale a indicatorilor hidro-morfologici, fizico-chimici și biologici

Proiectul și-a propus să evalueze în chip multidisciplinar starea de calitate a mediului natural din zonele reprezentative din Delta Dunării și Complexul Lagunar Razim-Sinoie, zone aflate sub impactul factorilor naturali şi antropici. Obiectivul proiectului a fost estimarea cauzelor degradării, precum și identificarea impactul asupra mediului și asupra dezvoltării socio-economice din regiune.

FLUVIMAR: Cercetarea de excelență în sisteme fluviu – deltă – mare pentru evidențierea schimbărilor climatice la nivel regional și global

Proiectul de excelență vizează angajarea GeoEcoMar în cooperarea și competiția globală în domeniul cercetării-dezvoltării prin creşterea performanţelor în domeniul de activitate (geo-ecologia sistemelor marine, deltaice și fluviale) la nivelul departamentelor și colectivelor de cercetare, având ca rezultate:

  • creşterea vizibilităţii la nivel național și internațional, care se va realiza prin publicarea de articole științifice în publicaţii și reviste cu factor mare de impact, participarea la manifestări științifice internaţionale semnificative pentru domeniul de cercetare, organizarea unor manifestări științifice, având ca topică analiza complexă a macrogeosistemului Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră, cu participarea unor personalităţi în domeniu din ţară și din străinătate;
  • valorificarea şi difuzarea cunoştinţelor și rezultatelor de cercetare în mediu științific și privat;
  • adaptarea strategiei de dezvoltare la cerințele și evoluția pieței cercetării, prin înțelegerea influențelor și tendințelor interne și internaţionale în care operează GeoEcoMar;
  • susținerea competențelor naţionale din instituții de cercetare cu posibilităţi de relansare în domenii economice de interes pentru România;
  • planificarea resurselor umane, materiale, financiare și informaţionale de care dispune GeoEcoMar, în funcţie de importanţa proiectelor/ contractelor şi evoluția pieţei;
  • ridicarea permanentă a nivelului de pregătire al resurselor umane, mai ales al tinerilor, cu deschidere spre nou, astfel încât GeoEcoMar să poată răspunde rapid și eficient beneficiarilor;
  • introducerea de noi metode de cercetare, cerute de piața și utile nu doar cercetării, ci și industriei, mediului academic, dar și de afaceri (ex. laboratoare noi de izotopi, microbiologie, etc);
  • acordarea de asistenţă tehnică și de servicii științifice și tehnologice de înalt nivel în domenii prioritare;
  • iniţierea şi dezvoltarea colaborărilor viabile cu parteneri din mediul economic public și privat;
  • promovarea programelor de cooperare internaţională, prin accesarea tuturor ofertelor specifice domeniului propriu de activitate;
  • accesarea altor categorii de proiecte/contracte, interne sau internaţionale, atât cu organisme de stat, cât și din domeniul privat (ex. contracte directe cu mari companii din industria energetică, proiecte ale UNESCO, NATO, IAEA, etc.);
  • lărgirea ariei de investigare a navei de cercetări marine Mare Nigrum în vederea realizării de misiuni științifice, nu doar în Marea Neagră, ci și în Marea Mediterană şi alte bazine marine;
  • sprijinirea organismelor guvernamentale în vederea atenuării tendințelor adverse din domeniul marin, atât din punct de vedere ştiinţific, cât și geopolitic;
  • abordarea multidisciplinară, complexă, a activităţilor de cercetare-dezvoltare, prin cooperare mai strânsă cu instituții academice și de cercetare, nu doar din domeniul propriu de activitate

SUST-BLACK: Sustainable development at the Black Sea

În perioada 8-9 mai 2019, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar a organizat la Palatul Parlamentului din București conferința „Dezvoltare durabilă la Marea Neagră”.  Conferința a fost organizată sub auspiciile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și a avut sprijinul Comisiei Europene și a Ministerului Cercetării și Inovării. Cu această ocazie, a fost emisă „Declarația la București” și a fost avansată o agendă strategică de cercetare și inovare pentru Marea Neagră. Conferința a fost un eveniment oficial de rang înalt, al cărui obiectiv a fost sporirea gradului de conștientizare privind cercetarea științifică dedicată Mării Negre, precum și în ceea ce privește cercetarea marină în Europa în general. Conferința a reunit părțile interesate în construirea unei societăți durabile și inovatoare în regiunea Mării Negre – comunitățile de cercetare și comunitățile academice, reprezentanții tuturor țărilor din bazinul Mării Negre, factorii de decizie politică, profesioniști, reprezentați ai comunităților locale, reprezentanți ai diferitelor ONG-uri din domeniul protecției mediului, oameni de afaceri. Evenimentul s-a desfășurat în zilele de 8 și 9 mai 2019 (sesiuni plenare și paralele) și a fost urmat de o excursie (opțională) de două zile pe coasta Mării Negre în zona sistemului lagunar Razelm Sinoe, parte din Rezervația Biosferei Delta Dunării (10-11 mai 2019).

uBioGas: Structuri geologice subacvatice favorabile generării și acumulării de metan biogen – procese geobiochimice asociate

În comparație cu cele de natură termogenă, acumulările de gaz de natură biogenă se fac în circumstanțe geologice mai predictibile. La nivel global, a fost estimat că mai mult de 20% din rezervele de metan sunt de natură biogenă. În România, interesul pentru acumulările geologice de metan biogen a crescut constant în ultima decadă, astfel încât că cea mai mare descoperire, cu estimări ale valorilor acumulate de metan ce permit acoperirea întregului necesar de consum intern pe o perioadă de 6-8 ani, este gaz de natură biogenă acumulat în structura Domino din zona economică exclusivă la Marea Neagră a României. Prezentul program de cercetare conține trei sub-proiecte componente:

  • Structuri geologice Plio-Cuaternare favorabile generării și acumulării de metan în zona României la Marea Neagră;
  • Determinarea parametrilor geo-biochimici asociați structurilor geologice, în contextul geologic evidențiat de proiectul 1, în vederea modelării 1D a proceselor generatoare de metan și construirea de analogii pentru procesele de generare și acumulare în stiva de sedimente Plio-Cuaternară;
  • Evoluția paleogeografică a regiuni studiate, în contextul schimbărilor de mediu și climatice actuale și din Cuaternar, influența acestora asupra proceselor de generare și acumulare a metanului;

Proiectul este unul interdisciplinar, cu implicarea cercetătorilor din domeniul geo-științelor (geologi, geofizicieni, geochimiști), științelor naturii (chimie, fizică, biologie), din aproape toate regiunile României. Proiectul urmează să valorifice infrastructura românească de cercetare la Marea Neagră, dar și să contribuie la dezvoltarea pe mai departe a acesteia, prin completarea și aducerea la zi a echipamentelor necesare cercetării, în acord cu dezvoltările tehnologice globale, inclusiv specializarea cercetătorilor pentru noile tehnologii.

Premiere pentru H2020 EMSODEV

Prin cunoașterea condițiilor de mediu specifice zonelor cu adâncimea de mai mult de 300 m, cu particularitățile acestora din Marea Neagră, se fundamentează condițiile de amplasament și de construcție pentru echipamente de monitorizare individuale sau în rețea, cu efectuarea de măsurători periodice sau monitorizare continuă (amplasare la punct fix). În baza cunoașterii parametrilor fizico-chimici per amplasament – echipament, se pot dirija eforturile de construire de prototipuri (ex. EGIM, curentometre, tsunametre, etc), astfel încât acestea să reziste în medii corozive (salinitate, H2S), temperaturi reduse (5 – 7 0C) și la presiuni mari (mai mult de 3 atm). Utilizând informațiile obținute în proiect pentru mediile de mare adâncime, se pot caracteriza și condițiile dezvoltării unor forme de viață (ex. bacterii consumatoare de metan) adaptate la întuneric, lipsa de oxigen, temperaturi și presiuni extreme.

Early Cretacious IDEAS: O abordare multidisciplinară asupra paleoclimatului din Cretacicul timpuriu: dovezi din Carpații din România

Cercetările recente asupra condițiilor climatice din Cretacic au intrat într-o fază interesantă, multidisciplinară, în care abordările geologice, sedimentologice, geochimice, mineralogice și paleontologice pot fi integrate, putând fi  realizată o viziune mai bună asupra evoluțiilor schimbărilor climatice din intervalele de încălzire. Tema proiectului s-a integrat astfel în cercetarea actuală a încălzirii globale. Căldura extremă din anumite intervale cretacice reprezintă unul dintre cele mai bune exemple de condiții climatice de „seră” din evidența geologică. Rezultatele studiilor multidisciplinare (sedimentologice, paleontologice și geochimice) din acest proiect au oferit răspunsuri la multe din întrebările din domeniu și au legătură și cu preocupările actuale. Carpații din România, datorită dovezilor geologice complete din etapa Cretacicului și a bogăției lor paleontologice, pot servi drept „laborator natural” pentru acest subiect.

ECOBASE: Establishing CO2 enhanced Oil recovery Business Advantages in South Eastern Europe

Proiectul Establishing CO2 enhanced Oil recovery Business Advantages  in South Eastern (Stabilirea avantajelor comerciale ale utilizării CO2 pentru EOR în Sud-Estul Europei)- ECOBASE își propune să dezvolte modele de fluxuri de venituri probabile (prospective) și modele de afaceri pentru CO2-EOR în Europa de sud – est și  să sprijine implementarea CCUS pe scară largă în regiune. Proiectul se desfășoară în trei țări din Europa de sud-est – Turcia, România și Grecia – , cu sprijinul TNO Olanda și IRIS Norvegia. ECO-BASE va avea acces la potențialul EORStore prin următoarele activități: realizarea unui inventar al surselor de CO2 (potențiale proiecte de captare) și al rezervoarelor (potențiale locații pentru stocarea geologică și pentru utilizarea de CO2 în scopul creșterii producției de petrol cu depozitare permanentă) în România, Turcia și Grecia; realizarea de studii de caz EORStore ca referință pentru evaluarea potențialului EOR la nivel național; identificarea și realizarea unor studii de caz pentru planuri de afaceri și fluxuri de venituri realizate prin CCUS; stabilirea foilor de parcurs (roadmap) naționale pentru CCUS, cu un rol esențial de accelerator pentru CO2-EOR; organizarea unor atelierelor de transfer de cunoștințe pentru părțile interesate de CCUS.

ALIGN-CCUS: Accelerating low-carbon industrial growth through CCUS

Proiectul ALIGN-CCUS își propune să accelereze tranziția sectoarelor industriale și energetice actuale către un viitor în care activitățile economice vor produce emisii reduse de carbon, în care captarea, utilizarea și stocarea carbonului (CCUS) joacă un rol esențial. ALIGN abordează aspecte specifice din lanțul CCUS pentru regiuni industriale din țările ERA-NET, permițând punerea în aplicare la scară largă a implementării eficiente a CCUS până în 2025.

REX-CO2: Reusing existing wells for CO2 storage operations

Identificarea criteriilor de evaluare potrivit cărora o sondă de hidrocarburi poate fi reutilizată pentru stocarea CO2 într-un mod sigur din punct de vedere tehnic și unul fezabil din punct de vedere economic. GeoEcoMar este coordonatorul pachetului de lucru ”Aspecte legislative, de mediu și sociale” (WP6). Acest pachet de lucru presupune ca fiecare dintre cele șase țări participante să analizeze prevederile din propria legislație privitoare la reutilizarea sondelor de petrol și gaze pentru stocarea dioxidului de carbon. Această analiză urmărește identificarea eventualelor goluri legislative, pe care autoritățile de reglementare naționale trebuie să le completeze pentru a face posibilă reutilizarea sondelor.

DANS: Strategie și acțiuni pentru pregătirea participării naționale la proiectul DANUBIUS – RI

  • Pregătirea participării României, în calitate de coordonator,  la dezvoltarea infrastructurii distribuite paneuropene DANUBIUS-RI prin realizarea aplicației de Proiect Major de Fonduri Structurale pentru componenta românească a DANUBIUS-RI (Nucleul Central, Centru de Date și Supersite-ul Delta Dunării).
  • Dezvoltarea componentei românești a DANUBIUS-RI are ca efecte: studiul aprofundat al proceselor care influențează evoluția ecosistemelor din zonele umede – fluviu, deltă/ lagune, zone costiere și marea aflată sub influența fluviilor; dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere ce va sprijini creșterea economică durabilă în sistemul Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră, protejând în același timp biodiversitatea și ecosistemele naturale caracteristice; programe de masterat, doctorat și post-doctorat, în colaborare cu universități din întreaga Europă; conferințe, cursuri de formare specializate, ateliere de lucru, școli de vară, etc.; e-learning și programe educaționale ecologice destinate comunităților locale;

Pin It on Pinterest

Sari la conținut