Proiecte

Cercetare

Finanțarea activității de cercetare a INCD GeoEcoMar se efectuează prin participarea la licitații interne și internaționale sau prin contractare directă cu parteneri din țară sau din străinătate.

Pentru creșterea capacității științifice și tehnice a INCD GeoEcoMar, sunt urmărite ca direcții principale de finanțare următoarele: competițiile interne de proiecte organizate de MECI sau de alte ministere sau agenții guvernamentale, fondurile structurale, sursele extrabugetare și cele atrase (ex. donații, sponsorizari).

Lista proiectelor în ordine alfabetică (A-Z)

ACTiON: Advanced multitemporal modelling and optimisation of CO2 transport, utilisation and storage networks

Obiectivul principal al ACTiON este de a stabili modul în care o infrastructură eficientă, care conectează sursele de CO2 cu stocarea geologică a CO2 și opțiunile de utilizare non-geologică, poate fi dezvoltată ca parte a eforturilor regionale de decarbonizare. ACTiON își propune să cerceteze și să dezvolte un model multitemporal de evaluare integrată care va sprijini părțile interesate în planificarea și proiectarea de rețele de transport, utilizare și stocare a CO2 la scară largă, flexibile.ACȚIUNE va aborda constrângerile geologice și de inginerie, impactul condițiilor economice și al mediului de reglementare, precum și incertitudinile inevitabile în definirea acestora. O înțelegere amănunțită a impactului fenomenelor de flux asupra proiectării și funcționării rețelei este esențială pentru a reduce riscul operațiunii integrate prin construirea flexibilității și rezistenței ca răspuns la schimbările operaționale din diferite părți ale lanțului. Va demonstra interacțiunea dintre astfel de probleme prin combinarea lor în modele de componente integrate pentru optimizarea rețelelor de transport, stocare și utilizare. Caracteristicile și procesele subterane și de inginerie complexe, cum ar fi barierele de curgere geologice, constrângerile geomecanice și performanța forajului, vor fi implementate ca modele proxy modulare independente din punct de vedere computațional pentru a oferi elementele de bază ale modelelor integrate.ACTION va lua în considerare rețelele care leagă mai mulți furnizori de CO2 la mai multe foraje de injecție și locații de depozitare, inclusiv câmpuri epuizate, acvifere saline și EOR. ACTION va avea ca scop să ofere elementele de bază și fluxurile de lucru pentru dezvoltatorii de rețele, ca bază pentru o proiectare eficientă și operațiuni sigure. Capacitățile de modelare multitemporale vor fi aplicate unui număr de studii de caz care acoperă abordări ale dezvoltării rețelei CCUS în diferite state membre ale UE, SUA și Canada.Transportul prin conducte și nave vor fi incluse, la fel ca și rețele de complexitate diferită, care vizează sprijinirea dezvoltării de rețele de transport, utilizare și stocare a CO2 adecvate, adecvate pentru viitor.

 

ALIGN-CCUS: Accelerating low-carbon industrial growth through CCUS

Proiectul ALIGN-CCUS își propune să accelereze tranziția sectoarelor industriale și energetice actuale către un viitor în care activitățile economice vor produce emisii reduse de carbon, în care captarea, utilizarea și stocarea carbonului (CCUS) joacă un rol esențial. ALIGN abordează aspecte specifice din lanțul CCUS pentru regiuni industriale din țările ERA-NET, permițând punerea în aplicare la scară largă a implementării eficiente a CCUS până în 2025.

AMBIACVA: Cercetare de excelenţă pentru evidenţierea schimbărilor ambientale şi biotice în sistemele acvatice vechi si actuale

În cadrul acestui proiect, se are în vedere, pe lângă implementarea unor mecanisme de consolidare pentru direcțiile de cercetare tradiționale ale INCD GeoEcoMar, prevăzute în Strategia de dezvoltare instituțională, stimularea apariției de direcții şi tematici de cercetare noi, domenii care să răspundă provocărilor actuale la nivel global și să utilizeze noile tehnologii puse în prezent la dispoziția cercetătorilor, astfel:

  • dezvoltarea echilibrată a personalului de CDI cu echipe de specialiști ai INCD GeoEcoMar, în domeniile legate de direcția principală de cercetare-dezvoltare-inovare a institutului, Studiul sistemelor vechi și actuale marine-costiere-deltaice și fluviale;
  • dezvoltarea procesului de specializare pe subdomenii restrânse geologice, ecologice, biologice, geochimice și geofizice, în paralel cu pregătirea pe domenii interdisciplinare (inclusiv managementul inovării, marketingul cercetării, proprietatea intelectuală);
  • specializări pentru realizarea de analize multidisciplinare ale poluanților emergenți în sistemul Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră (ex. microplastice, substanțe cu impact nociv asupra organismelor);
  • dezvoltarea activității de inovare, prin realizarea de invenții referitoare la dispozitive, echipamente și metode, utile în diverse direcții de cercetare ale institutului, ex: seismoacustică, magnetometrie, gravimetrie, mineralogie, studii paleontologice, sedimentologie, poluarea în zona costieră, deltaică și fluvială, geoarheologie;
  • aprofundarea conceptului de protecție ”verde” contra inundațiilor și/sau eroziunii;
  • dezvoltarea cercetării în analiza bioinformatică, cu aplicații în biologie moleculară și Environmental DNA (eDNA) în scopul investigării comunităților acvatice;
  • specializări în investigații integrate în domeniile geologie, geofizică și biogeochimie pentru analiza proceselor și fenomenelor care au loc în partea abisală a Mării Negre;
  • extinderea studiilor de arheogeofizică în domeniul submarin;
  • deoarece în INCD GeoEcoMar se achiziționează prin activitățile specifice un număr mare de date, este necesară analiza fluxurilor mari de date; de aceea, se vor perfecționa cunoștințele în următoarele domenii:
    • metode de ordonare și obținere de informații statistice;
    • evaluarea calității datelor;
    • gestionare goluri in date;
    • operațiuni de grupare date;
    • metode aplicabile datelor de tip dată calendaristică.

ANACONDA: Co-creAting New wAter quality and Biodiversity Management ProduCts from expansiOn missioN DAta

Proiectul se axează pe două domenii – managementul apelor de suprafață și monitorizarea ecosistemelor și a biodiversității, faptul că cele doua domenii sunt interconectate face mai ușoara folosirea rezultatelor de către toți potențialii utilizatori.

Abordarea este cu atât mai relevantă cu cât aceste două domenii sunt integrate deja în legi, reguli și strategii guvernamentale. Câteva exemple în acest sens – Pactul Verde European, Directiva Cadru Apă, Strategia Europeană pentru Biodiversitate pentru 2030.

Proiectul va avea trei laboratoare naturale: Estuatul Forth din Marea Britanie, Volkerak-Zoommeer din Olanda și Delta Dunării din România.

Analiza și interpretarea datelor privind macrozoobentosul din probele colectate în expediția JOSS-GE-UA 2019; stabilirea valorilor prag pentru indicatorii macrozoobentosului și contribuții la Raportul Științific Final al JBSS

În cadrul contractului, GeoEcoMar a avut responsabilitatea de a participa ca expert în macrozoobentos în cadrul Joint Black Sea Surveys 2019 din proiectul EMBLAS Plus, responsabil cu supervizarea tuturor aspectelor legate de probarea, analiza și evaluarea rezultatelor macrozoobentosului, cu organizarea colectării de date de la toți experții în macrozoobentos implicați în EMBLAS Plus, contribuind astfel la stabilirea valorilor prag pentru indicatorii macrozoobentosului și la pregătirea raportului științific final al JBSS 2019.

AQUARIUS: Aqua Research Infrastructure Services for the health and protection of our unique, oceans, seas and freshwater ecosystems

Proiectul AQUARIUS își propune să ofere acces la o suită cuprinzătoare și diversă de infrastructuri de cercetare integrate, pentru a putea astfel aborda provocările și explora oportunităților necesare sustenabilității pe termen lung a ecosistemelor marine și dulcicole. AQUARIUS va reuni un portofoliu divers de 57 de infrastructuri de cercetare, facilitând o cercetare mai holistică asupra ecosistemelor acvatice. Un catalog online al infrastructurilor de cercetare va permite vizitatorilor să caute și să vizualizeze aceste infrastructuri după tip și locație, să afle despre modalitățile de acces și cerințele de formare profesională. Accesul transnațional la infrastructurile AQUARIUS va fi asigurat printr-un proces competitiv de apeluri ale finanțării. AQUARIUS va lansa două apeluri de finanțare, invitând candidați pentru proiecte de cercetare și inovare care pot demonstra modul în care vor utiliza mai multe infrastructuri de cercetare pentru a contribui la obiectivele Misiunii UE: Restaurarea oceanului și a apelor noastre.

Asistență în domeniul managementului integrat al sistemelor fluviu-mare

În 2022 și 2023, GeoEcoMar a derulat proiectul de „Asistență în domeniul managementului integrat al sistemelor fluviu-mare”, dedicate sprijinirii dezvoltării Universității Escuela Superior Politécnica del Litoral – ESPOL (Republica Ecuador). Proiectul a urmărit transferul de expertiză și formarea specialiștilor ecuadorieni în managementul sedimentelor și managementul integrat al litoralului Ecuadorian și al Estuarului Guayas – ecosisteme supuse presiunilor antropice și eroziunii costiere accentuate. Au fost organizate vizite de lucru bilaterale și stagii de cercetare în România pentru tineri cercetători ESPOL, iar colaborarea a deschis perspective pentru participarea comună la proiecte Horizon Europe și pentru aderarea Ecuadorului la infrastructura de cercetare pan-europeană DANUBIUS-RI. Proiectul a fost finanțat de către Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare, RoAid.

Black Sea CONNECT: Coordination of Marine and Maritime Research and Innovation in the Black Sea

Viitorul Mării Negre este o prioritate cheie pentru Uniunea Europeană. Documentul ”The Burgas Vision”, publicat în mai 2018 în cadrul unei inițiative susținută de Comisia Europeană, prezintă cadrul cheie pentru asigurarea dezvoltării durabile a Mării Negre până în 2030. Acesta se concentrează pe crearea unei Agende Strategice de Cercetare și Inovare (SRIA), bazată pe identificarea problemelor critice de cercetare. „Declarația de la București” din 2019 a comunității științifice a lansat Agenda Strategică de Cercetare și Inovare (SRIA). Black Sea CONNECT este un proiect cheie de coordonare și sprijin finanțat de Comisia Europeană, care a abordat dezvoltarea sprijinului științific, tehnic și logistic pentru o inițiativă mai amplă de creștere albastră a Mării Negre, care implică experți numiți de fiecare țară, părți interesate și diverse organizații naționale și internaționale.

Black Sea CONNECT este primul proiect în domeniul său specific pentru Marea Neagră. Inițiativa consolidează legăturile dintre țările riverane Mării Negre, deschizând calea pentru cooperare regională și creștere durabilă pe termen lung.

Obiectivul general al Black Sea CONNECT este de a coordona dezvoltarea Agendei Strategice de Cercetare și Inovare (SRIA), bazată pe principiile definite în Documentul de de la Burgas, cât și de a sprijini dezvoltarea economiei albastre la Marea Neagră.

SRIA și Planul său de Implementare vor ghida părțile interesate din mediul academic, agențiile de finanțare, reprezentanții industriei, factorii de decizie politică și societatea către o abordare comună a provocărilor fundamentale cărora trebuie să le facă față Marea Neagră pentru a promova economia albastră și prosperitatea în regiunea Mării Negre, pentru a construi sisteme critice de sprijin și infrastructuri de cercetare inovatoare, cât și pentru a îmbunătăți educația și consolida cunoașterea.

 

BRIDGE-BS: Advancing Black Sea Research and Innovation to Co-Develop Blue Growth within Resilient Ecosystems

Proiectul BRIDGE-BS își propune dezvoltarea instrumentelor și capacităților predictive necesare pentru a înțelege și prezice impactul factorilor multipli de stres, atât climatici, cât și antropici, asupra serviciilor ecosistemice furnizate de Marea Neagră. Aceste servicii ecosistemice și răspunsurile lor la factorii de stres vor fi cartografiate, monitorizate și modelate pentru a identifica un spațiu operațional sigur în care o economie albastră sustenabilă poate prospera. În acest scop, BRIDGE-BS este structurat în jurul a „trei” noduri interconectate, respectiv ”Dinamica serviciilor ecosistemice”, „Incubatoarele de Creștere Albastră” și „Cetățeni Responsabili”. Nodul 1 va evalua, prezice și determina reziliența ecosistemului, utilizând serii temporale de date, simulări și instrumente de învățare automată, pentru a oferi instrumente de management adaptiv. Nodul 2 va identifica serviciile care pot sprijini Creșterea Albastră sustenabilă în Marea Neagră prin consolidarea managementului resurselor, dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor inovatoare, precum și sprijinirea start-up-urilor și a modelelor de afaceri inovatoare pentru a crea valoare adăugată și locuri de muncă. Nodul 3 va sprijini adoptarea în politicile sectoriale a rezultatelor științifice furnizate de BRIDGE-BS și va instrui și consolida colaborările dintre oamenii de știință și părțile interesate, precum și dintre factorii de decizie politică, reprezentanții industriei și ai societății civile. Cel mai important, prin intermediul Nodului 3, BRIDGE-BS va crea o comunitate conectată a Mării Negre, consolidată de o nouă generație de cercetători și inovatori, pentru a aborda provocările emergente ale Mării Negre.

CCI Lakes: Climate Change Innitiative Lakes

Proiectul CCI Lakes constă într-un studiu de evaluare  a cinci parametri (variabile) în lacuri din toată lumea și face parte din Inițiativa Agenției Europene Spațiale de studiere a schimbărilor climatice. Aceste variabile sunt : temperatura și nivelul apei, extinderea luciului de apă, acoperirea cu gheață și culoarea apei. Variabilele sunt obținute prin intermediul datelor obținute din  satelit, începând cu anii 1980 și până în prezent, și vor constitui cele mai extinse din punct de vedere temporal baze de date de acest fel. Primele seturi de variabile, obținute în cadrul proiectului, vor fi publicate in anul 2020 pentru un set de peste 250 de lacuri.

CERTO: Copernicus Evolution: Research for harmonized transition water Observation

Proiectul are ca obiect de studiu lagunele, deltele și estuarele, care sunt zonele de tranziție dintre râuri, fluvii și mări. Obiectivul proiectului său este acela de a îmbunătăți și armoniza metodele de studiu a apelor de suprafață, folosind date obținute prin satelit și măsurători in-situ. CERTO va investiga parametrii apei ce pot fi folosiți pentru evaluarea stării de calitate a tuturor mediilor acvatice de tranziție. Proiectul va oferi servicii care vor putea fi utilizate de către agențiile de monitorizare a calității mediului, de către cei care lucrează în domeniul politicilor de mediu, de către diferitele companii private, dar și de publicul larg. Principalul rezultat al proiectului va fi un sistem gata de a fi implementat în serviciile Copernicus sau în softuri specifice.

CESP: Dezvoltarea Centrului de Suport pentru inițierea și implementarea Proiectelor de Cercetare-Dezvoltare Europene și Internaționale în cadrul INCD GeoEcoMar

Proiectul urmărește creșterea capacității GeoEcoMar de a participa la Programele Cadru de cercetare ale Uniunii Europene (Orizont 2020, Orizont Europa) prin înființarea unei structuri de sprijin a cercetătorilor ce se va numi „Centru Suport pentru Proiecte CD Europene si Internaționale”, fără personalitate juridică, în cadrul Biroului de Management Proiecte și Marketing, existent în organigrama  GeoEcoMar.

CO2 HYBRID: Proces hibrid bazat pe utilizarea membranelor si a solventilor chimici pentru captarea CO2 post-combustie

CO2-Hybrid se concentrează pe demonstrarea tehnologiilor CCS de nivel superior în industriile majore care emit CO2. Acest lucru va duce la un proces de captare a CO2 cu 20% mai eficient în comparație cu tehnologiile de captare de ultimă generație. Obiectivul principal al CO2-Hybrid este extinderea și demonstrarea unei soluții hibride bazate pe o etapă de preconcentrare a membranei și o etapă de finisare prin absorbție chimică. Două tipuri de membrane și doi solvenți vor fi utilizați pentru a produce două configurații hibride care vor fi testate în două locații de testare cu proprietăți industriale diferite ale gazelor (centrală electrică pe cărbune/gaz natural și instalații pilot Waste2Energy). Proiectul CO2-Hybrid își propune să aducă tehnologiile cu membrane și soluția hibridă la TRL 6.

CO2-Hibridul va contribui puternic la decarbonizarea sistemului energetic într-un mod sustenabil și eficient din punct de vedere al resurselor, deoarece membranele, în prima etapă, au o amprentă foarte redusă, iar funcționarea lor este sustenabilă, având un consum redus de energie și fără impurități în fluxul principal. În a doua etapă, procesul de absorbție chimică are o rată mai mare de captare a CO2, cu un consum mai mic de energie termică pentru regenerarea solventului chimic. Datorită separării impurităților (praf, SO2, O2 etc.) în procesul cu membrană, se va evita degradarea solvenților chimici. 

COAST-SCAPES: Rethinking COASTal landSCAPES with climate-resilient interventions: systemic land-to-sea solutions

COAST-SCAPES (Rethinking COASTal landSCAPES with climate-resilient interventions: systemic land-to-sea solutions / Regândirea PEISAJELOR COSTIERE prin intervenții reziliente la schimbările climatice: soluții sistemice de tip uscat-mare) propune regândirea sistemelor uscat –zona costiera – mare în contextul schimbărilor climatice, pentru a le spori reziliența și pentru a aduce beneficii biodiversității. Proiectul urmărește dezvoltarea și aplicarea unor soluții reziliente la schimbările climatice, adesea discutate, dar rareori implementate într-o manieră sistemică, demonstrând co-beneficii la nivelul: a) sectoarelor socio-economice b) ariilor geografice si c) diferitelor scări temporale.

Prin combinarea “zonelor pilot” principale (Core Pilots), care demonstrează și implementează soluții sistemice, cu “zonele pilot” de replicare (Replicating Pilots), care transferă planuri de reziliență, și “zonele pilot” de transfer (Transfer Pilots), care dovedesc scalabilitatea abordării, COAST-SCAPES reprezintă un salt semnificativ în direcția rezilienței climatice.

In cadrul proiectului, GeoEcoMar coordonează, alături de parteneri, pilotul de replicare din Delta Dunării, punând la dispoziție expertiză științifică și cunostinte regionale pentru adaptarea si testarea solutiilor sistemice de rezilienta intr-un ecosistem transfrontalier. În același timp, GeoEcoMar conduce activitățile de diseminare și formare din cadrul pachtului de lucru 5, organizând ateliere, cursuri online și certificări menite să sprijine administrațiile, specialiștii și societatea civilă.

 

 

Contract ARCADIS: Technical and Administrative Support of the MSFD Joint Implementation in Bulgaria and Romania – Phase 2

În decembrie 2013, UE a adoptat programul de lucru pentru Strategia comună de implementare (CSI WP) a MSFD pentru perioada 2014-2018. Strategia comună de implementare își propune, printre alte, să abordeze deficiențele și neajunsurile din prima fază în ceea ce privește coerența și comparabilitatea punerii ei în aplicare de către statele membre, în cadrul și între regiunile marine. Activitățile evidențiate pentru regiunea Mării Negre au fost: 1) revizuirea GES și a obiectivelor; 2) dezvoltarea unui program (comun) de monitorizare; 3) îmbunătățirea înțelegerii comune și a cunoștințelor științifice cu privire la unii descriptori specifici; 4) dezvoltarea instrumentelor pentru a facilita schimbul de informații, raportarea și participarea publicului; 5) dezvoltarea unui program de măsuri (coordonat); 6) îmbunătățirea legăturilor cu instrumentele existente și noi în temeiul altor directive; 7) luarea în considerare a rolului și implicării posibile a CCR, SEE și ICES.

În cadrul unei întâlniri organizate de Comisia Europeană pentru a discuta recomandările din rapoartele de evaluare prevăzute la articolul 12, axate pe nivel regional, România și Bulgaria au convenit să lucreze împreună pentru a îmbunătăți adecvarea și coerența implementării MSFD. Comisia a stabilit în 2014 că va fi nevoie de sprijin continuu pentru a face progrese semnificative în Marea Neagră. Bulgaria și România au convenit să înceapă cu revizuirea și dezvoltarea definițiilor coerente ale GES, ale obiectivelor de mediu și ale identificării indicatorilor comuni. De asemenea, cele două țâri membre UE au convenit să elaboreze programe coordonate de măsuri luând în considerare munca depusă în cadrul proiectului de sprijin (faza I) și în temeiul Convenției de la București, precum și să ia în considerare măsurile comune ori de câte ori este posibil.

Scopul contractului este de a sprijini Bulgaria și România în dezvoltarea de măsuri comune și/sau coordonate, care să fie luate în considerare în dezvoltarea programului lor de măsuri.

Contract Green Jobs in the Blue Economy – A Bottom Up Approach

Printr-o abordare de tip bottom-up, proiectul s-a adresat părților interesate locale angajate în diferite sectoare ale economiei maritime din toate mările regionale ale UE, cu scopul de a strânge exemple de ecologizare a funcționării afacerilor tradiționale sau exemple de demarare a noi afaceri ecologice. Această abordare a inclus chestionare și interviuri deschise adresate unor organisme și asociații din industrie, autorităților portuare, întreprinderilor mici și mijlocii, ONG-urilor etc. Aceste acțiuni au vizat însușirea experiențelor obținute în urma unor exemple de succes, în vederea creării unui portofoliu cu informații relevante pentru reproducerea exemplelor de succes în altă parte a UE, cât și pentru învățarea din exemple nereușite (înțelegerea/cunoașterea factorilor ce au condus la eșecul acestora). Pentru a crește relevanța rezultatului pentru implementarea MSFD, exemplele identificate au fost caracterizate în funcție de tipul de presiune de mediu pe care îl abordează – presiunea generată de pescuit, de prezența deșeurilor marine, de modificările condițiilor hidrografice,  de poluare sau zgomot etc. Plecând de la aceste informații, proiectul a identificat modalitățile prin care politicile la nivel regional, național și ale UE ar putea permite și sprijini astfel de activități. Obiectivul principal a fost acela de a explora cunoștințele și experiența deținută de actorii economici implicați, pentru a face ”economia albastră” mai ecologică într-un mod profitabil, fie prin introducerea de produse inovatoare, fie prin schimbarea modului în care operatorii economici își desfășoară activitatea în diferitele sectoare maritime.

CTS: Transportul și stocarea CO2 direct de pe o navă: soluții flexibile și eficiente pentru stocarea în partea de offshore a Europei

Recent, lanțul valoric al captării și stocării carbonului (CCS) a început să ia în considerare navele pentru injecție directă, nu doar pentru transport. Proiectul CTS va evalua potențialul global al acestei tehnologii pentru facilitarea stocării permanente a CO2, utilizând studii de caz din domeniul offshore pentru platoul continental norvegian, Marea Baltică, Marea Neagră și coasta atlantică a Portugaliei. CTS va studia impactul injectării directe de pe o navă asupra definirii clusterelor de captare și a instalațiilor de stocare prin dezvoltarea scenariilor CCS în patru regiuni offshore diferite din Europa. Eficiența scenariilor va fi analizată din perspectiva costului și a reducerii emisiilor de CO2 în comparație cu planurile și scenariile existente.

Unul dintre obiectivele proiectului este de a avansa în continuare tehnologia de injecție directă de pe nave împreună cu NEMO Maritime – partenerul industrial care dezvoltă una dintre astfel de soluții. Injecția direct de pe nave este o soluție flexibilă și cu costuri mai mici și poate ajuta la accelerarea stocării CO2, contribuind totodată la reducerea emisiilor înainte de 2030. CTS urmărește îmbunătățirea eficienței în materie de costuri și de-a lungul lanțului valoric; dezvoltarea de noi piețe, abordând mai bine nevoia emițătorilor mai mici; creșterea cunoștințelor în ceea ce privește LCA și TEA pentru lanțurile valorice din zonele selectate.

Prin utilizarea stocării offshore și prin construirea unei comunicări de încredere cu părțile interesate din locațiile geografice selectate, CTS își propune, de asemenea, să contribuie la consolidarea acceptării tehnologiilor CCUS.

Impactul și rezultatul principal al proiectului este de a oferi o tehnologie care va permite reducerea costurilor, reducerea conflictelor cu alte activități marine și creșterea flexibilității pentru începerea timpurie a injectării de CO2 în regiunile offshore, abordând astfel unele dintre problemele majore care pot împiedica desfășurarea CCS în Europa la o scară capabilă să ofere măsurile de atenuare necesare înainte de 2030.

Proiectul își propune să implice noi părți interesate din cele patru regiuni offshore vizate prin versatilitatea, flexibilitatea și eficiența costurilor injecției directe de CO2 de pe navă pentru stocarea permanentă. Rezultatul cheie este proiectarea unui lanț valoric CCUS complet, incluzând injecția directă de pe navă, cu implicarea părților interesate de-a lungul acesteia. Crearea unui design complet al lanțului valoric va promova implicarea părților interesate și va crea o platformă pentru evaluarea economică individuală pentru părțile interesate, oferindu-le un scenariu realist la care să adere.

Rezultatele proiectului vor contribui la creșterea lanțurilor valorice CCS nu numai prin folosirea avantajelor tehnologice ale injecției directe de pe nave, ci și prin reducerea pragului pentru emițători mai mici și prin deblocarea potențialului de stocare offshore în situri care vor deveni comerciale datorită investițiilor și operațiunilor mai reduse ale costurilor directe și operaționale generate de tehnologia de injecție directă de pe navă. În general, contribuția CTS este de a inventaria și localiza potențialii emițători, de a pregăti designul conceptual al lanțului valoric CCS, cu accent pe proiectarea navelor, a sondelor și siturilor de stocare.

 

D3MN: Analiza potențialului de utilizare durabilă a vegetației specifice sistemului Dunăre-Delta Dunării-Marea Neagră

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă consolidarea participării consorțiilor și organizațiilor românești la activitățile din cadrul infrastructurii pan-europene DANUBIUS-RI, în domeniul studiilor integrate privind valorificarea sustenabilă a bioresurselor din sistemul Dunare-Delta Dunării-Marea Neagră. Prin desfășurarea activităților propuse, rezultatele proiectului vor contribui în primul rând cristalizarea participării românești la DANUBIUS-RI, dar și la dezvoltarea potentialului științific într-o zonă unică în Europa și de mare interes pentru comunitatea științifică europeană („Delta Dunării – laborator natural în Europa”).

DANS2: PROIECT SUPORT PENTRU PREGATIREA DANUBIUS – RI

Proiectul DANS2 este un proiect suport pentru proiectul DANUBIUS-RO și are ca obiectiv principal trasmiterea formei finale a aplicației la Comisia Europeană, ceea ce implică,  pe langă realizarea documentației tehnico-financiare (Studiul de fezabilitate european, analiza cost-beneficiu, analiza cererii), o serie de studii specifice. În plus, pentru a respecta limitele impuse de statutul ESFRI (10 ani de la intrarea pe foaia de parcurs), proiectul DANS2 are prevazute următoarele acțiuni dedicate pregătirii lansării perioadei de implementare a activităților de construcție a componentelor românești ale infrastructurii pan-europene DANUBIUS-RI:

– Achizitia de servicii pentru scrierea documentațiilor de achiziție a serviciilor de: executare a lucrărilor de construcție, suprevegherea lucrărilor de construcție, management și raportare financiară, consultanță juridică, consultanță tehnică pentru scrierea documentațiilor de atribuire și asistarea pe parcursul inițierii și derulării procedurilor de atribuire până la finalizarea implementării proiectului DANUBIUS-RI;

– Achiziția de servicii de proiectare DDE, de verificare externă a proiectării, de dezvoltare software pentru managementul activității de cercetare în laboratoarele Hub-ului;

– Benchmarking pentru echipamente de cercetare și elaborare de specificații tehnice;

– Actualizarea planificării tehnico-financiare – Studiu pentru realizarea design-ului exterior de la locatia Hub-ului.

Prin acest tip de proiect se urmăreşte pregătirea în condiţii optime a participării româneşti în proiectul DANUBlUS-Rl și extinderea rețelei de potențiali noi utilizatori ai infrastructurii prin identificarea, contactarea, obținerea de noi scrisori de suport, urmarind cu atenție și ținând cont in dezvoltările viitoare de feedback-ul de la acestia.

Proiectul DANS2 este o continuare a proiectului DANS, care a fost finanțat de la bugetul de stat, astfel că el finanţează toate studiile care lipsesc pentru definitivarea aplicaţiei europene şi obţinerea finanţării pentru proiectul major DANUBIUS-RO: Studiul EIA (Environment Impact Assesment) pentru Hub si Supersite; Studiul de evaluare a amprentei de carbon Hub și Supersite; Studiu privind utilizarea și eliminarea în condiții de siguranță a substanțelor chimice de labotator pentru Hub și Supersite; Studiul de Evaluare adecvată pentru siturile Natura 2000 pentru Supersite; Studiul privind elemente de bază privind evaluarea riscurilor și vulnerabilităților la adaptarea la schimbările climatice pentru Supersite; Eficiența energetică Nzero – conformare la Directiva Comisiei Europene pentru Hub și stațiile noi de cercetare din Supersite.

Proiect este cofinanțat de UNIUNEA EUROPEANĂ din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020. Infrastructura distribuită pan-european DANUBIUS-RI se adresează Domeniului 3 de specializare inteligentă: Energie, Mediu și Schimbări Climatice, Subdomeniul 3.2 Mediu și schimbări climatice.

DANS: Strategie și acțiuni pentru pregătirea participării naționale la proiectul DANUBIUS – RI

  • Pregătirea participării României, în calitate de coordonator,  la dezvoltarea infrastructurii distribuite paneuropene DANUBIUS-RI prin realizarea aplicației de Proiect Major de Fonduri Structurale pentru componenta românească a DANUBIUS-RI (Nucleul Central, Centru de Date și Supersite-ul Delta Dunării).
  • Dezvoltarea componentei românești a DANUBIUS-RI are ca efecte: studiul aprofundat al proceselor care influențează evoluția ecosistemelor din zonele umede – fluviu, deltă/ lagune, zone costiere și marea aflată sub influența fluviilor; dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere ce va sprijini creșterea economică durabilă în sistemul Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră, protejând în același timp biodiversitatea și ecosistemele naturale caracteristice; programe de masterat, doctorat și post-doctorat, în colaborare cu universități din întreaga Europă; conferințe, cursuri de formare specializate, ateliere de lucru, școli de vară, etc.; e-learning și programe educaționale ecologice destinate comunităților locale;

DANUBE4all: RESTORATION OF THE DANUBE RIVER BASIN WATERS FOR ECOSYSTEMS AND PEOPLE FROM MOUNTAINS TO COAST

Râurile Europei sunt congestionate. Peste un milion de bariere – baraje, praguri și traversări prin albie – le fragmentează cursurile. În plus, intervențiile umane au degradat din punct de vedere ecologic între 70 și 90 % din câmpiile inundabile ale râurilor din Europa. În ciuda politicii ambițioase a Uniunii Europene de a schimba lucrurile, restaurarea ecosistemelor de apă dulce și a celor de tranziție rămâne una limitată. Proiectul DANUBE4all, finanțat de UE, va elabora un plan cuprinzător de acțiuni de restaurare a bazinului râului Dunărea în întregul său, fiind o inițiativă care face parte din categoria Lighthouse Initiative (Danube – Black Sea Lighthouse). Proiectul va implica părțile interesate, integrând interesele cetățenești pentru a sprijini Misiunea UE ‘Restaurarea Oceanului și Apelor Noastre până în 2030’ într-un proces de co-creație fără precedent. Planul de acțiune se va baza pe cunoștințe științifice solide și pe noi descoperiri pentru a promova starea ecologică, biodiversitatea și îmbunătățirea conectivității ecosistemelor.

DANUBIUS-IP: DANUBIUS-RI Implementation Phase

DANUBIUS-IP este un proiect de acțiune coordonată și sprijin, cu durata de 36 de luni, menit să susțină dezvoltarea continuă a DANUBIUS-RI – Centrul Internațional pentru Studii Avansate privind Sistemele Fluviu-Deltă-Mare – pe măsură ce acesta avansează spre faza sa operațională.

DANUBIUS-IP este coordonat de GeoEcoMar (România) și reunește parteneri cu experiență din mai multe țări Europene într-un consorțiu cu domenii complementare de expertiză multidisciplinară în domeniul cercetării apelor dulci și marine.

Proiectul își propune să abordeze în special recomandările din rapoartele recente ale ESFRI și ale Grupului de Experți la Nivel Înalt (privind DANUBIUS-RI) și să aducă o contribuție semnificativă la rezultatele preconizate și la impactul mai larg al Programului Orizont Europa. Prin urmare, proiectul ia în considerare importanța sustenabilității angajamentelor financiare, necesitatea de a testa modelul de finanțare și de a spori vizibilitatea DANUBIUS-RI. DANUBIUS-IP va demonstra în continuare eficacitatea unei abordări integrate și interdisciplinare care îmbrățișează o perspectivă de „continuum râu-mare” pentru a umple lacunele de cunoaștere actuale din peisajul cercetării și inovării și a aborda provocările societale cheie din aceste medii afectate de presiunile antropice și de schimbările climatice.

DANUBIUS-PP: Preparatory Phase For The Paneuropean Research Infrastructure DANUBIUS–RI

Faza pregătitoare a DANUBIUS-RI, DANUBIUS-PP a dezvoltat componentele și procedurile necesare pentru ca infrastructura de cercetare paneuropeană distribuită DANUBIUS-RI să poată oferi o înțelegere integrată a funcționării sistemelor râu-mare, să abordeze corect provocările de ordin social  asociate acestor sisteme și oportunitățile pe care acestea le oferă.

DANUBIUS-RI

The International Center for Advanced Studies on River–Delta–Sea Systems DANUBIUS-RI is a pan-European distributed research infrastructure supporting interdisciplinary research on large river-sea systems. DANUBIUS-RI will fill the gap of fragmented research on European research on river-sea systems, drawing on existing research excellence across Europe, enhancing the impact of European research while maximizing the return on investment. It will provide access to a range of European river-sea systems, facilities and expertise; a ‘one-stop shop’ for knowledge exchange in managing river-sea systems; access to harmonized data; and a platform for interdisciplinary research, inspiration, education and training. DANUBIUS-RI will offer a source-to-sea perspective to resolve problems arising from human impacts on River-Sea-Systems.

DANUBIUS-RO-2: Suport pentru dezvoltarea și consolidarea DANUBIUS-RO

Proiectul DANUBIUS RO-2 răspunde angajamentelor naționale asumate de România în calitate de stat coordonator al infrastructurii europene de cercetare DANUBIUS-RI și susține trecerea de la faza pregătitoare la cea operațională.

În prezent, infrastructura națională DANUBIUS-RO este în curs de dezvoltare, cu componente esențiale – Hub-ul, Supersite-ul Delta Dunării și Centrul de Date – aflate în diverse stadii de pregătire tehnică și logistică, în paralel cu recunoașterea internațională prin înființarea oficială a DANUBIUS ERIC în iunie 2025.

În cadrul acestui proiect, GeoEcoMar este responsabil cu coordonarea activităților pentru Pachetul de lucru 2 (WP2), care are ca obiectiv consolidarea cadrului legal, instituțional și administrativ al infrastructurii, în conformitate cu standardele europene ESFRI. Se urmărește derularea activităților curente ale DANUBIUS ERIC și transferarea treptată a responsabilităților către personalul DANUBIUS-ERIC care va fi angajat, dar și dezvoltarea legăturilor cu alte infrastructuri de cercetare europene.

GeoEcoMar este responsabil de organizarea și operaționalizarea DANUBIUS-ERIC, de coordonarea colaborărilor ESFRI și ENVRI-BEERI și de menținerea relațiilor cu infrastructurile pan-europene. Astfel, GeoEcoMar va realiza, împreună cu ceilalți parteneri, următoarele două activități:

  • Activitatea 2.1. Suport internațional ERIC; Toate acțiunile necesare pentru organizarea și operaționalizarea DANUBIUS-ERIC vor fi coordonate de GeoEcoMar.
  • Activitatea 2.2. Sinergii cu alte ERIC-uri și proiecte ESFRI (infrastructuri de cercetare pan-Europene) în domeniul mediului; Coordonarea colaborărilor la nivelul ESFRI și ENVRI-BEERI (Board of European Environmental Research Infrastructures) va continua să fie asigurată de GeoEcoMar, în conformitate cu responsabilitățile exercitate anterior.

DANUBIUS RO-2 este un proiect suport, fără activități de cercetare, dedicat exclusiv pregătirii operaționale și funcționale a infrastructurii naționale ca parte integrantă a rețelei DANUBIUS-RI.

DANUBIUS-RO: Centrul Internațional de Studii Avansate pentru Sisteme Fluvii – Mări

Obiectivul general al proiectului DANUBIUS-RO este construcția, echiparea și operaționalizarea componentelor românești ale infrastructurii de cercetare distribuită pan-european DANUBIUS-RI, care este dedicată sistemelor fluviu-mare, în vederea transferului de cunoaștere către părțile interesate. DANUBIUS-RI și componentele sale românești, care vor fi construite, echipate și operaționalizate prin proiectul DANUBIUS-RO, se adresează întregii comunități internaționale de cercetare și vor aduce beneficii multiple cercetării românești și mediului socioeconomic din țara noastră. Astfel, va fi creat un hub național de inovare și transfer al cunoașterii și tehnologiilor avansate în domeniul prioritar al cercetării efectelor schimbărilor globale asupra sistemelor râu mare, cu accent pe zonele de tranziție. Proiectul DANUBIUS-RO va transfera rezultate din cercetare către mediul economic prin parteneriat cu 10 IMM-uri, în vederea dezvoltării de soluții economice inovative viabile.

Istoria și necesitatea proiectului.  De ce sunt Dunărea și Delta Dunării importante pentru cercetare?

Proiectele suport prin care, în perioada 2018-2023, a fost pregatită documentația pentru obținerea Completion Note (atestănd finalizarea evaluării Jaspers – Joint Assistance to Support Projects in European Regions si conformitatea cu cerințele de finanțare din fonduri europene elaborate de Banca Europeana de Investiții și recomandări pentru pașii următori) sunt următoarele:

– Strategie şi acțiuni pentru pregătirea participării naționale la proiectul DANUBIUS-RI, acronim „DANS” , finanțat  în cadrul Planului Național de Cercetare PN III – coordonat de INCDSB https://dans-suport.ro/;

– Proiect suport pentru pregătirea DANUBIUS – RI, acronim „DANS2”: finanțat în cadrul Programului Operațional Competitiv 2020-2023 – coordonat de INCDSB  https://www.dans2.ro/;

Aceste finanțări demonstrează sprijinul Guvernului României fata de DANUBIUS-RI pentru a-și îndeplini angajamentele asumate.

Scopul infrastructurii DANUBIUS-RO – protecția mediului, managementul resurselor naturale, colaborări internaționale:

DANUBIUS-RO subliniază importanța științei în societate prin conectarea cercetării avansate cu educația publică și aplicarea rezultatelor științifice în industrie. Prin inițiative dedicate educației și transferului tehnologic, DANUBIUS-RO promovează o abordare colaborativă, în care publicul și factorii industriali devin parteneri activi în protejarea și gestionarea ecosistemelor fluviu-mare. Conceptul de „citizen science” este esențial în această infrastructură, încurajând cetățenii să participe la colectarea și analiza datelor, ceea ce le oferă o înțelegere directă și practică a cercetării de mediu. Această implicare crește gradul de conștientizare și responsabilitate față de ecosisteme, iar aplicarea practică a descoperirilor științifice în soluții industriale și sociale demonstrează impactul semnificativ al științei asupra sustenabilității și bunăstării comunităților.

DeuteroNoise: ERANET-JPI-OCEANS-Caracterizarea zgomotului maritim în diferite bazine europene și impactul acestuia asupra deuterostomienilor

Dintre sursele de zgomot, traficul maritim ar putea influenta cel mai mult bunăstarea animalelor, deși impactul său este puțin cunoscut în multe bazine maritime europene. Până în prezent, studiile s-au concentrat aproape exclusiv asupra vertebratelor, în care zgomotul implică celulele mecanoreceptoare ale urechii și poate provoca tulburări de auz sau surditate. Celule omoloage au fost descoperite la tunicate, nevertebrate marine strâns legate de vertebrate, deschizând astfel întrebarea asupra capacității tunicatelor de a simți și de a fi afectate de zgomot. Mecanoreceptorii tunicatelor simt undele sonore și mișcarea particulelor și sunt ținte previzibile ale poluării fonice. Proiectul DeuteroNoise își propune să caracterizeze poluarea fonică cauzată de traficul maritim (folosind și simulări) în situri pilot din Adriatică de Nord, Laguna Veneției, Marea Nordului, Marea Neagră și țărmul Barcelonei și să testeze efectele acesteia asupra comportamentului, sistemului nervos și organelor senzoriale, sistemului imunitar și rezistența nevertebratelor marine care sunt strâns legate de vertebrate (deuterostomieni): hemicordate, echinoderme, cefalocordate și tunicate. Aceste animale sunt comune în mările europene și acoperă diferite niveluri ale rețelei trofice, de la holoplancton-meroplancton până la consumatorii primari sesili sau sedentari. Nivelul de zgomot va fi detectat in situ și simulat în laborator. Un studiu comportamental, morfologic și genetic va fi efectuat pe organismele colectate din zone poluate vs nepoluate. Mai mult, animalele vor fi expuse la zgomot în condiții controlate de laborator pentru a verifica efectul acestuia asupra stadiilor larvare, juvenile și adulte la nivel individual și de-a lungul generațiilor. Studiile comparative ne vor permite: evidențierea cauzelor poluării fonice în diferitele bazine; determinarea modului în care speciile reacționează la zgomot; identificarea modificărilor genetice și morfologice; prezicerea sensibilități animalelor care nu pot fi studiate în laborator sau in situ; prezicerea poluării fonice și stabilirea celor mai bune practici pentru a atinge starea bună de mediu a bazinelor europene.

DOORS: Crearea unui Sistem de Sprijin de tip Open Access pentru Cercetarea marină din Marea Neagră

Proiectul DOORS  are ca scop punerea în aplicare a Agendei Strategice de Cercetare – Inovare la Marea Neagră. DOORS urmărește refacerea și protecția ecosistemelor naturale specifice ale Mării Negre, dar și punerea în valoare în mod rațional a resurselor  acesteia. Proiectul dorește să susțină o mai bună conexiune între cercetarea științifică, politicile de mediu și industrie, precum și informarea publicului larg cu privire la problematica specifică Mării Negre . DOORS oferă un cadrul ambițios pentru a depăși barierele din calea promovării agendei Economiei Albastre și reunește eforturile de monitorizare fragmentate existente, furnizează o capacitate de observare de ultimă generație, implică părțile interesate prin abordări participative și stabilește un cadru armonizat de consolidare a capacităților. Aceste rezultate maximizează beneficiile tuturor comunităților de la Marea Neagră pentru a promova creșterea afacerilor, pentru a avea părți interesate bine informate și cetățeni educați. DOORS este susținut de co-dezvoltarea și co-crearea acțiunii de cercetare și inovare cu actori-cheie din toată regiunea Mării Negre, creând astfel încredere și înțelegere reciprocă.

Obiectivul principal al proiectului DOORS este operaționalizarea Agendei Strategice de Cercetare – Inovare la Marea Neagră, ca sprijin pentru implementarea cu succes a principiilor Creșterii Albastre și susținerea atingerii scopului de a avea o Mare Neagră Productivă și Sănătoasă până în 2030, prin intermediul a trei mari programe cheie:

  • Crearea unui Sistem al Sistemelor (SoS): Platformă informatică ce grupează informațiile despre Marea Neagră obținute din măsurători directe, satelitare și integrarea lor cu date din modelări matematice. Scopul SoS este să ofere acces liber la informații privind procesele fizice, gelogice, hidrologice, biologice, ecologice care au loc în Marea Neagră.
  • Dezvoltarea Acceleratorului Creșterii Albastre (BGA): Identificarea sectoarelor economice cu potential de inovare din domeniul Economiei Albastre, susținerea antreprenorilor în această direcție.
  • Aplicarea Programului de Transfer de Cunoaștere și Instruire (KTT) : Educare și instruire în legătură cu problematica Mării Negre. Promovarea dialogului între diversele categorii de actori cheie, pentru a promova o cultură a deschiderii și a bunelor practici.

Early Cretacious IDEAS: O abordare multidisciplinară asupra paleoclimatului din Cretacicul timpuriu: dovezi din Carpații din România

Cercetările recente asupra condițiilor climatice din Cretacic au intrat într-o fază interesantă, multidisciplinară, în care abordările geologice, sedimentologice, geochimice, mineralogice și paleontologice pot fi integrate, putând fi  realizată o viziune mai bună asupra evoluțiilor schimbărilor climatice din intervalele de încălzire. Tema proiectului s-a integrat astfel în cercetarea actuală a încălzirii globale. Căldura extremă din anumite intervale cretacice reprezintă unul dintre cele mai bune exemple de condiții climatice de „seră” din evidența geologică. Rezultatele studiilor multidisciplinare (sedimentologice, paleontologice și geochimice) din acest proiect au oferit răspunsuri la multe din întrebările din domeniu și au legătură și cu preocupările actuale. Carpații din România, datorită dovezilor geologice complete din etapa Cretacicului și a bogăției lor paleontologice, pot servi drept „laborator natural” pentru acest subiect.

EASTERN LIGHTS: Development of CO2 transport and storage demo project in Eastern Europe

Finanțat prin programul Horizon Europe, proiectul Development of CO2 transport and storage demo project in Eastern Europe – EASTERN LIGHTS reprezintă primul pas crucial către realizarea unui cluster CCUS onshore la scară largă în Europa de Est. Această inițiativă, desfășurată în nord-vestul Bulgariei și susținută de un consorțiu format din 19 organizații din 8 țări, va contribui la reducerea riscurilor din faza de dezvoltare prin demonstrarea capacităților de transport și stocare a CO2. Prin reunirea mai multor expertize, EASTERN LIGHTS își propune să elimine cele mai importante incertitudini referitoare la transportul și stocarea de CO2, prin realizarea de demonstrații industriale, cercetări aprofundate și implicarea proactivă a părților interesate.

ECOBASE: Establishing CO2 enhanced Oil recovery Business Advantages in South Eastern Europe

Proiectul Establishing CO2 enhanced Oil recovery Business Advantages  in South Eastern (Stabilirea avantajelor comerciale ale utilizării CO2 pentru EOR în Sud-Estul Europei)- ECOBASE își propune să dezvolte modele de fluxuri de venituri probabile (prospective) și modele de afaceri pentru CO2-EOR în Europa de sud – est și  să sprijine implementarea CCUS pe scară largă în regiune. Proiectul se desfășoară în trei țări din Europa de sud-est – Turcia, România și Grecia – , cu sprijinul TNO Olanda și IRIS Norvegia. ECO-BASE va avea acces la potențialul EORStore prin următoarele activități: realizarea unui inventar al surselor de CO2 (potențiale proiecte de captare) și al rezervoarelor (potențiale locații pentru stocarea geologică și pentru utilizarea de CO2 în scopul creșterii producției de petrol cu depozitare permanentă) în România, Turcia și Grecia; realizarea de studii de caz EORStore ca referință pentru evaluarea potențialului EOR la nivel național; identificarea și realizarea unor studii de caz pentru planuri de afaceri și fluxuri de venituri realizate prin CCUS; stabilirea foilor de parcurs (roadmap) naționale pentru CCUS, cu un rol esențial de accelerator pentru CO2-EOR; organizarea unor atelierelor de transfer de cunoștințe pentru părțile interesate de CCUS.

EcoDaLLi: ECOsystem-based governance with DAnube lighthouse Living Lab for sustainable Innovation processes

Obiectivele Pactului Verde European pentru perioada 2030 și 2050 împing UE către soluții integrate și ținte clare. EcoDaLLi se integrează în misiunea „Restaurarea oceanului, mărilor și apelor noastre până în 2030”, va contribui la atingerea obiectivelor privind apa dulce ale Pactului Verde European și va propune o abordare sistemică pentru restaurarea, protejarea și conservarea întregului bazin al Dunării, asigurată prin acțiuni coordonate.

EMODnet Bathymetry

Portalul EMODnet-Bathymetry este dezvoltat în cadrul Rețelei europene de observare și date marine (EMODnet). Proiectul furnizează servicii pentru descoperirea și solicitarea accesului la date batimetrice (seturi de date de sondaj și DTM compozite) gestionate de un număr tot mai mare de date furnizate.

EMODNET Geology

Proiectul EMODnet-Geology este unul dintre cele șapte proiecte care reunesc informații despre geologie, chimie, biologie, fizică, batimetrie, habitate de pe fundul mării și activități umane în mediul marin european. Fiecare proiect pune la un loc date marine, produse de date și metadate dintr-o gamă largă de surse. În cadrul proiectului EMODnet Geology informațiile puse la dispoziția rețelei sunt furnizate în principal de către partenerii proiectului, dar și alte organizații contribuie la obiectivele de cartografiere geologică în multe dintre țările participante.

Rețeaua europeană de observare și date marine- The European Marine Observation and Data Network (EMODnet) este finanțată de Uniunea Europeană în temeiul Regulamentului Parlamentului Consiliului European (UE) nr. 508/15.05.2014 privind Fondul European Maritim si pentru Pescuit.

EMODnet: European Marine Observation and Data Network – Bathymetry

Obiectivul general al proiectului este acela de a contribui la serviciul operațional EMODnet prin menținerea și îmbunătățirea disponibilității și a serviciilor pentru parametrii aflați în responsabilitatea lor, prin intermediul portalului central EMODnet.

 

EMODnet: European Marine Observation and Data Network – Bathymetry Lot 1

Obiectivul general al proiectului este acela de a contribui la serviciul operațional EMODnet prin menținerea și îmbunătățirea disponibilității și a serviciilor pentru parametrii aflați în responsabilitatea lor, prin intermediul portalului central EMODnet.

EMODnet: European Marine Observation and Data Network – Seabed Habitats Lot 2

În cadrul extinderii Fazei 3 (2019-2021), platforma EUSeaMap va fi actualizată și transpusă în noi clasificări, anume EUNIS 2019, HELCOM HUB (în Marea Baltică), urmând a fi realizată și clasificarea revizuită a tipurilor de habitate mediteraneene. Colecția de hărți va fi extinsă și utilizată pentru a produce mai multe produse de date compozite noi. De asemenea, va fi finalizată prima fază de transpunere a hărților de habitat EUNIS 2007 in EUNIS 2019.

EMODnet: European Marine Observation and Data Network – Seabed Habitats Lot 3

Obiectivul general al acestui proiect este de a dezvolta în continuare un serviciu operațional prin care datele și produsele de date marine construite conform standardelor comune să poată fi găsite, vizualizate și descărcate într-un mod gratuit și fără restricții de utilizare.

In faza a patra (2021–2023) a proiectului EMODnet Seabed Habitats isi va extinde aria de investigare pe două regiuni noi: Marea Caspică și unele teritorii europene din Caraibe. In aceasta faza se vor livra versiuni actualizate a hărții EMODnet la scară largă a habitatelor bentale marine pentru Europa (EUSeaMap), împreună cu noi produse pentru zonele umede costiere și habitatele esențiale pentru pești.

EMODnet: Operation Development and Maintenance of an European Marine Observation and Data Network – Geology

Obiectivul general al proiectului este acela de a contribui la serviciul operațional EMODnet prin menținerea și îmbunătățirea disponibilității și a serviciilor pentru parametrii aflați în responsabilitatea lor, prin intermediul portalului central EMODnet.

 

EMODnet: Operation Development and Maintenance of an European Marine Observation and Data Network – Geology Lot 2

Obiectivul general al proiectului este acela de a contribui la serviciul operațional EMODnet prin menținerea și îmbunătățirea disponibilității și a serviciilor pentru parametrii aflați în responsabilitatea lor, prin intermediul portalului central EMODnet.

EMODnet: Operation, development and maintenance of a European Marine Observation and Data Network: Seabed Habitats

Activitățile din proiectul Seabed Habitats vor consta în construirea unui strat suport al habitatelor, modelate din multiple baze de date. Analizele vor identifica valorile limită (pragurile) relevante din punct de vedere biologic pentru variabilele utilizate, pentru a defini limitele dintre clase. Un nou model, necesar pentru a produce o hartă la scară largă a habitatelor EUNIS la o scară de 1:100.000 sau mai mare, va extinde acoperirea spațială pentru a include Marea Barents și alte zone în care acoperirea datelor de intrare o permite.

EMODnet:European Marine Observation and Data Netwoek – Seabed Habitats Lot 2 (2023-2025)

În fază a cincea a proiectului EMODnet Seabed Habitats se va continua activitatea privind dezvoltarea singurei biblioteci din Europa cu hărți de habitate; se vor crea noi produse de date compozite, care vor arăta extinderea și distribuția ecosistemelor marine vulnerabile și a habitatelor potențial degradate în Europa și în jurul acesteia; se vor actualiza hărțile habitatelor bentale la scară largă EMODnet pentru Europa (EUSeaMap); se va colabora cu Convențiile Regionale Maritime (RSC) și Grupurile de lucru ICES pentru a furnizarea produselor de cartografiere a habitatelor pentru cerințele lor de raportare și monitorizare; se vor menține și îmbunătăți metodele comune de acces la datele deținute în depozite.

EMSO-Link: Implementation of the Strategy to Ensure the EMSO ERIC’s Long-term Sustainability

Proiectul EMSO-Link a urmărit accelerarea și stabilirea regulilor și procedurilor de guvernanță ERS EMSO și a facilitat coordonarea construcției, operării, extinderii și întreținerii infrastructurii EMSO ERIC.

EMSODEV: European Multidisciplinary Seafloor and Water‐column Observatory Development

Obiectivul general al EMSODEV l-a reprezentat catalizarea tuturor operațiilor infrastructurii de Cercetare EMSO ERIC pentru dezvoltarea și instalarea EGIM (EMSO Generic Instrument Module). EGIM furnizează măsurători corecte, complete, comparabile și pe termen lung ale parametrilor oceanici, măsurători care trebuie să răspundă provocărilor sociale și științifice, precum schimbările climatice și hazardele marine. Acest proiect a contribuit la creșterea inter-operativității nodurilor EMSO ERIC și la colectarea într-un singur loc a tuturor datelor în timp real.

ENOS: Enabling decarbonisation of the fossil fuel-based power sector and energy intensive industry

Proiectul ENOS va consolida dezvoltarea stocării de CO2 pe uscat în apropierea punctelor de emisie de CO2. În cadrul proiectului,  vor fi realizate mai multe campanii de teren în diferite medii geologice, rezultatele acestora reprezentând un set de bune practici pe care se pot baza părțile interesate. În acest fel, ENOS va contribui la demonstrarea faptului că stocarea CO2 este sigură și ecologică, va spori încrederea părților interesate și a publicului în tehnologiile CCS ca opțiune viabilă de atenuare a emisiilor de dioxid de carbon, aratând că depozitarea onshore oferă flexibilitate sporită și costuri reduse de infrastructură și monitorizare. ENOS va urmări să dezvolte, testeze și să demonstreze în teren, în „condiții reale”, tehnologii cheie, adaptate special pentru depozitarea de CO2 pe uscat, cât și să contribuie la crearea unui mediu favorabil pentru depozitarea pe uscat a CO2 în întreaga Europă.

ENVRI-FAIR: ENVironmental Research Infrastructures building FAIR services Accessible for research, innovation and society

ENVRI-FAIR reprezintă legătura dintre clusterul infrastructurilor de cercetare de mediu Environmental Research Infrastructures (ENVRI) cu European Open Science Cloud (EOSC).

EROVMUS: Interfață îmbunătățită pentru vehicule operate de la distanță pentru studii de muniție

Proiectul EROVMUS își propune să creeze o interfață îmbunătățită pentru piloții ROV (vehicul operat de la distanță), pentru a permite efectuarea de lansări facile și eficiente de servicii ROV în misiuni legate de identificarea/localizarea munițiilor subacvatice neexplodate eșuate pe fundul mării. Aceasta va include atât crearea unei platforme multioperaționale echipată cu o serie de senzori, cât și soluții pentru îmbunătățirea software. Activitățile propuse sunt legate de îmbunătățirea navigației, introducerea de rutine de identificare autonome, precum și de tehnologii performante de preluare a imaginilor. Informațiile obținute de la mai mulți senzori vor fi suprapuse pentru a produce un echivalent al afișajului principal standard (Heads UP (HUD) pentru pilot, reducând numărul de afișaje, ceea ce este necesar pentru o operare eficientă. În plus, vor fi analizate soluții pentru implementarea tehnologiei de realitate virtuală (VR), care permit utilizarea afișajelor virtuale și combinarea imaginilor de la mai multe camere video, pentru a crea un singur afișaj virtual mare pentru îmbunătățirea identificării muniției. Proiectul va dezvolta, testa și optimiza o gamă de instrumente și va aborda interoperabilitatea acestora cu mai multe modele și mărci de ROV-uri existente. Acest lucru va crea o potențială gamă de produse care ar putea fi implementate și de alți producători de echipamente ROV.

Rezultatul proiectului are un potențial atât pentru îmbunătățirea stadiului tehnicii actuale, cât și pentru crearea de noi locuri de muncă și îmbunătățirea competitivității europene in sectorul tehnologiei subacvatice.

 

EUROFLEETS PLUS: An Alliance of European Marine research infrastructures to meet the evolving needs of the research and industrial communities

Proiectul a avut ca scop realizarea unei alianțe sinergice a infrastructurilor de cercetare marină aparținând celor 41 de organizații participante, europene și internaționale.

EUROFLEETS2: New operational steps towards an alliance of European research fleets

EUROFLEETS2 reprezintă continuarea și îmbunătățirea EUROFLEETS1, având scopul dezvoltării unei noi infrastructuri distribuite de cercetare paneuropene cu viziune strategică comună și acces coordonat la navele de cercetare și echipamentele marine.
EUROFLEETS2 va întreprinde acțiuni specifice care vizează consolidarea organizării, metodologiei și instrumentelor navelor prin teste experimentale operaționale (cum ar fi flotele virtuale) care să ducă la o flotă europeană de cercetare complet interoperabilă și rentabilă.

EuroGO-SHIP: Shaping a new research infrastructure and services in support of more accurate ship-based observations from the surface to the bottom of the ocean

Proiectul își propune utilizarea cadrului și conceptului de infrastructură de cercetare care să susțină cu succes nevoile comunității hidrografice, pentru a depăși stadiul actual tehnic, precum și conectarea multiplelor rețele și operațiuni hidrografice, care în prezent sunt deconectate. Proiectul va dezvolta conceptul unei infrastructuri de cercetare EuroGO-SHIP care să sprijine nevoile ICES, GO-SHIP și ale altor rețele relevante de observare hidrografică existente în îndeplinirea misiunilor lor.

Proiectul EuroGO-SHIP urmărește să permită comunității europene care efectuează observații hidrografice pe mare să furnizeze fluxuri de date mai calitative și mai durabile către o gamă largă de utilizatori finali, într-un mod mai eficient. Proiectul va contribui la consolidarea capacităților europene de a furniza știință oceanografică de clasă mondială, care este esențială pentru a informa politicile și pentru a îndeplini obiectivele Misiunii UE “Restore our Ocean and Waters by 2030” și obiectivele mai largi ale Acordului Verde al UE.

EUSeaMap2: A physical habitat map for European Seas (EMODnet)

Proiectul EUSeaMap2 (Harta habitatului fizic al mărilor europene) a vizat extinderea activității desfășurată în faza 1 pregătitoare EUSeaMap, pentru a trece de la un prototip la un serviciu operațional, oferind o acoperire completă a unei hărți la scară largă a bazinelor maritime europene. Hărțile habitatelor conțin informații esențiale despre fundul mării, necesare pentru gestionarea și dezvoltarea durabilă a potențialului economic al bazinelor maritime europene. Hărțile europene ale habitatelor servesc la proiectarea rețelelor de zone marine protejate, coerente din punct de vedere ecologic, la modelarea distribuției speciilor, la stabilirea programelor de monitorizare a habitatelor bentale și la planificarea spațiului maritim. O modalitate de eficientizare a timpului și costurilor, necesară pentru o acoperire mai largă a habitatelor bentale, este aceea de a utiliza hărți cu rezoluție mică și modele predictive, ce pot fi generate prin combinarea unei serii de măsurători proxy (adâncimea apei, tipul de sedimente și intensitatea radiației luminoase) cu analiza statistică și modelarea sistemului de informații geografice. Consorțiul din proiect s-a angajat să elaboreze hărțile habitatelor și să faciliteze accesul mai ușor la date al publicului.

EUSeaMap3: Operation, development and maintenance of a European Marine Observation and Data Network – LOT 2 Seabed Habitats (EMODnet)

Proiectul EUSeaMap3 (Operarea, dezvoltarea și întreținerea rețelei europene de observare și date a habitatelor de pe fundul mării – EMODNET Lot 2) a vizat dezvoltarea în continuare a unui serviciu operațional în care datele marine privind habitatele de pe fundul mării sunt interoperabile și disponibile. Proiectul a presupus dezvoltarea de produse de date, oferind astfel acces (gratuit și deschis) și la observațiile în baza cărora au fost construite aceste produse de date. EUSeaMap3 a produs informații noi cu privire la caracteristicile hidrografice ale mărilor europene, iar colectarea speciilor individuale și a modelelor de habitate a fost efectuată de universități și institute de cercetare. În urma implementării, proiectul a avut următoarele rezultate: date privind habitatele din mările europene, produse care descriu mediul marin, precum salinitatea, expunerea la val și proprietățile optice ale apei, 300 000 de stații de inventariere a habitatelor din zonele maritime europene, peste 800 de hărți care descriu habitatele de pe fundul mării, peste 50 de modele de habitate ale fundului mării colectate, produse EOV (Variabile esențiale ale oceanului) – alge marine, macro-alge, corali, hărți interactive ale habitatelor de pe fundul mării și ale produselor finale ale proiectului;

EUSeaMap4: European Marine Observation and Data Network (EMODnet) – Lot 2 Seabed habitats

În cadrul fazei a 3-a, EMODnet Seabed habitats a început să colecteze și să pună la dispoziție date și meta-date ale punctelor de habitat. Consorțiul și-a concentrat efortul inițial pe proiectarea unei scheme de date care să înregistreze toate informațiile necesare și care să fie compatibilă cu infrastructura existentă pentru datele punctuale ale speciilor (Ocean Biogeographic Information System (OBIS) și EMODnet Biology). Acest lucru este vital având în vedere că o observare punctuală a unui habitat este probabil să fie cuplată cu observații ale speciilor din aceeași înregistrare. În acest proiect se urmărește includerea observațiilor privind prezența habitatului (acolo unde există), ori de câte ori deținătorii de date încarcă noi observații ale prezenței speciilor către EurOBIS. Acest lucru necesită o comunicare pe scară largă și susținută despre standardele pe care le-am dezvoltat și oferirea de stimulente pentru deținătorii de date pentru a include aceste informații suplimentare în documentele lor.

FAST: Foreshore Assessment using Space Technology

Proiectul FAST a dezvoltat o platforma web de servicii integrate numite generic MI-SEIF, servicii ce pot fi accesate gratuit. Aceasta platformă furnizează utilizatorilor acces la date și servicii de modelare referitoare la inundațiile din zonele costiere. Pentru a construi acest serviciu, cercetătorii FAST au studiat 8 zone costiere pilot din Europa, mlaștini sărate și lagune. Ei au măsurat caracteristicile vegetației din aceste zone, atenuarea valurilor, adâncimea apei, dimensiunea particulelor sedimentare și au estimat eroziunea. Au integrat aceste date cu imagini satelitare provenite din servicul Copernicus al Agenției Spațiale Europene și Lansat, ce aparțin NASA, cât și cu seturi de date globale privind morfologia zonelor de coastă, maree, tipuri de vegetație, etc. Serviciile Mi-SAFE au fost realizate în urma consultărilor cu potențialii utilizatori din sectorul public și privat.

FLUVIMAR: Cercetarea de excelență în sisteme fluviu – deltă – mare pentru evidențierea schimbărilor climatice la nivel regional și global

Proiectul de excelență vizează angajarea GeoEcoMar în cooperarea și competiția globală în domeniul cercetării-dezvoltării prin creşterea performanţelor în domeniul de activitate (geo-ecologia sistemelor marine, deltaice și fluviale) la nivelul departamentelor și colectivelor de cercetare, având ca rezultate:

  • creşterea vizibilităţii la nivel național și internațional, care se va realiza prin publicarea de articole științifice în publicaţii și reviste cu factor mare de impact, participarea la manifestări științifice internaţionale semnificative pentru domeniul de cercetare, organizarea unor manifestări științifice, având ca topică analiza complexă a macrogeosistemului Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră, cu participarea unor personalităţi în domeniu din ţară și din străinătate;
  • valorificarea şi difuzarea cunoştinţelor și rezultatelor de cercetare în mediu științific și privat;
  • adaptarea strategiei de dezvoltare la cerințele și evoluția pieței cercetării, prin înțelegerea influențelor și tendințelor interne și internaţionale în care operează GeoEcoMar;
  • susținerea competențelor naţionale din instituții de cercetare cu posibilităţi de relansare în domenii economice de interes pentru România;
  • planificarea resurselor umane, materiale, financiare și informaţionale de care dispune GeoEcoMar, în funcţie de importanţa proiectelor/ contractelor şi evoluția pieţei;
  • ridicarea permanentă a nivelului de pregătire al resurselor umane, mai ales al tinerilor, cu deschidere spre nou, astfel încât GeoEcoMar să poată răspunde rapid și eficient beneficiarilor;
  • introducerea de noi metode de cercetare, cerute de piața și utile nu doar cercetării, ci și industriei, mediului academic, dar și de afaceri (ex. laboratoare noi de izotopi, microbiologie, etc);
  • acordarea de asistenţă tehnică și de servicii științifice și tehnologice de înalt nivel în domenii prioritare;
  • iniţierea şi dezvoltarea colaborărilor viabile cu parteneri din mediul economic public și privat;
  • promovarea programelor de cooperare internaţională, prin accesarea tuturor ofertelor specifice domeniului propriu de activitate;
  • accesarea altor categorii de proiecte/contracte, interne sau internaţionale, atât cu organisme de stat, cât și din domeniul privat (ex. contracte directe cu mari companii din industria energetică, proiecte ale UNESCO, NATO, IAEA, etc.);
  • lărgirea ariei de investigare a navei de cercetări marine Mare Nigrum în vederea realizării de misiuni științifice, nu doar în Marea Neagră, ci și în Marea Mediterană şi alte bazine marine;
  • sprijinirea organismelor guvernamentale în vederea atenuării tendințelor adverse din domeniul marin, atât din punct de vedere ştiinţific, cât și geopolitic;
  • abordarea multidisciplinară, complexă, a activităţilor de cercetare-dezvoltare, prin cooperare mai strânsă cu instituții academice și de cercetare, nu doar din domeniul propriu de activitate

HYDRALAB-PLUS: HYDRALAB+ Adapting to climate change

HYDRALAB + este o rețea avansată de institute de cercetare din domeniul studierii mediului înconjurător din Europa, al cărei scop a fost acela de a oferi acces la un număr de instalații hidraulice majore și unice din întreaga Europă. Scopul proiectului a fost acela de a pregăti pentru viitor modelarea hidraulică a mediului înconjurător și de răspunde la provocărilor tehnice legate de adaptările la schimbările climatice printr-o abordare științifică multidisciplinară.  HYDRALAB + a contribuit la lărgirea perspectivei asupra schimbărilor climatice, realizând activități de rețea care au implicat participarea comunității hidraulice. Proiectul a vizat consolidarea cercetării hidraulice experimentale prin îmbunătățirea infrastructurilor, astfel încât acestea să faciliteze progresul științific în domeniu, dar și să contribuie la o mai bună abordare a problemelor de adaptare la schimbările climatice.

HyStorIES: Hydrogen Storage In European Subsurface

Hidrogenul regenerabil combinat cu stocarea subterană la scară largă permite transportul energiei în timp, echilibrând impactul producției variabile de energie regenerabilă. Deși stocarea hidrogenului pur în cavități saline este practicată încă din anii ’70 în Europa, aceasta nu a fost realizată niciodată în zăcăminte epuizate sau în acvifere.

Sunt necesare dezvoltări tehnice pentru a valida aceste două soluții. Deoarece studiile de fezabilitate tehnică a stocării hidrogenului în subteran în zăcăminte epuizate sau în acvifere vor fi specifice fiecărui sit, la fel ca în cazul altor activități legate de geologie, proiectul HyStories va furniza dezvoltări aplicabile pentru o gamă largă de situri potențiale viitoare: adăugarea caracteristicilor relevante pentru stocarea hidrogenului în bazele de date privind rezervoarele la scară europeană; modelarea rezervoarelor și a proceselor geochimice pentru cazuri reprezentative pentru subsolul european și testarea acestor modele prin compararea cu rezultatele obținute pe modele de situri reale de stocare; și, în final, un program amplu de prelevare de probe și experimente microbiologice în laborator pentru a acoperi o varietate de condiții posibile.

Complementar, studiile de fezabilitate tehnico-economică vor oferi perspective cu privire la stocarea subterană a hidrogenului pentru factorii de decizie din guvern și industrie. Modelarea sistemului energetic european va defini, mai întâi, cererea de stocare a hidrogenului. Vor fi dezvoltate studii privind impactul asupra mediului și asupra societății. Pentru o locație dată și o cerere de stocare a hidrogenului, va fi estimată o evaluare la nivel înalt a costurilor pentru dezvoltarea fiecărei opțiuni concurente de stocare geologică la acea locație, iar siturile vor fi clasificate pe baza unor criterii tehnico-economice dezvoltate în cadrul proiectului. În final, mai multe studii de caz vor permite analizarea implementării unor proiecte potențiale, luând în considerare în special interesul lor economic.

Aceasta va oferi perspective substanțiale asupra adecvării implementării unor astfel de soluții de stocare în întreaga Uniune Europeană și va permite elaborarea unei propuneri de plan de implementare.

 

iNNO SED: iNNOvative SEDiment management in the Danube River Basin

Bazinul Fluvial Dunărea (BFD) se confruntă cu provocări semnificative asociate cu sedimentele fluviale. În actualizarea din 2021 a Planului de Management al Bazinului Fluvial Dunărea, modificarea bilanțului sedimentelor a apărut ca o nouă subtemă în cadrul Problemei Semnificative de Management al Apelor, intitulată „Modificări hidromorfologice”. În plus, sectoare precum industria, canalizarea urbană și agricultura necesită evaluări ale calității sedimentelor în întregul Bazin Fluvial Dunărea. Cu toate acestea, absența unei monitorizări standard a sedimentelor limitează înțelegerea noastră asupra riscurilor.

INOPLAST – Soluții inovative pentru idenficarea și recuperarea macroplasticelor derivate din produse de pescuit de pe șelful românesc al Mării Negre

Proiectul își propune să dezvolte și să testeze practici inovatoare pentru identificarea și recuperarea macroplasticelor subacvatice, provenite în principal din echipamente de pescuit abandonate, aflate în interiorul platoului continental al Mării Negre. Acest proiect urmărește recuperarea echipamentelor de pescuit abandonate pentru reciclare, investigarea transportului și acumulării deșeurilor, cât și evaluarea poluării cu microplastice la speciile bentale și în habitatele acestora. În mod special, proiectul abordează impactul semnificativ pe care echipamentele de pescuit pierdute, așa numitele „ghostnets / plase fantomă”, îl au asupra biodiversității marine, evidențiind riscurile pe care acestea îl reprezintă pentru speciile vitale din punct de vedere economic, dar și potențialele amenințări pe care macro-plasticele, odată întrate în lanțul trofic, îl reprezintă pentru sănătatea oamenilor. Studiile anterioare din domeniu au indicat un grad ridicat al ingestiei de particule microplastice de către fauna din Marea Neagră, fiind necesare acțiuni urgente. Acest proiect este unul inovator, deoarece propune identificarea și utilizarea de noi tehnologii și sisteme pentru identificarea, recuperarea și reciclarea macro-deșeurilor, plasele de pescuit de pe șelful românesc al Mării Negre fiind în special vizate. Obiectivele proiectului includ confirmarea locațiilor plaselor pierdute, recuperarea acestora, evaluarea stării faunei care este prinsă în aceste plase și realizarea de studii privind microplasticele. Instrumentele avansate de batimetrie folosite în proiect facilitează cartografierea precisă a deșeurilor, în timp ce echipamentele dedicate asigură recuperarea  lor eficientă. Probele de faună și de sediment colectate, alături de probe din materialul polimeric al plaselor, vor fi supuse unei analize de laborator amănunțite pentru a evalua contaminarea cu microplastice și impactul acestor obiecte. Prin identificarea și completarea lacunelor privind gestionarea deșeurilor și a cercetării poluării marine, acest proiect își propune să ofere recomandări pentru atenuarea impactul deșeurilor de plastic asupra ecosistemului Mării Negre și în scopul protejării sănătății umane.

 

LandSeaLot: Interfața uscat-mare: Să observăm împreună!

LandSeaLot este un proiect finanțat de Uniunea Europeană, prin programul Horizon Europe. Proiectul urmărește atingerea obiectivelor misiunii UE “Restaurarea Oceanului și Apelor noastre până în 2030” (“Restore our Ocean and Waters by 2030”) și ale Pactului Verde European (EU Green Deal) şi dorește să susțină o mai bună conexiune între comunitățile științifice din diverse domenii care studiază zona de tranziție uscat-mare, pentru a dezvolta împreună o strategie de observare integrată, optimizată și robustă a acestei zone.

LandSeaLot va conecta măsurătorile in situ, observațiile satelitare și modelele numerice, pentru a veni în sprijinul comunităților ştiințifice, administrațiilor locale şi regionale, Economiei Albastre, cetățenilor, dar și inițiativelor pan-europene precum Copernicus, ESA, EEA, GEOSS, EMODnet și Digital Twin of the Ocean (DTO) al Europei. Va evalua lacunele actuale în privința datelor și acoperirii teritoriale, precum și nevoile comunităților interesate, cu scopul de a construi o strategie comună de observare a interfeței uscat-mare și un plan de implementare al acestei strategii. În acelaşi timp, LandSeaLot urmăreşte îmbunătățirea capacităților de măsurare in situ și de observație satelitară, precum și a modelării numerice, cu scopul de a diminua discrepanțele dintre modele și măsurători. Capacitatea de observa zona de tranziție uscat-mare va fi îmbunătățită şi cu sprijinul cetățenilor, prin utilizarea de senzori low-cost.

Senzorii low-cost selectați vor fi testați în Laboratoarele de Integrare împreună cu tehnici îmbunătățite și integrate de măsurare in situ și de observație satelitară, precum și cu rezultate ale modelelor numerice. Laboratoare de Integrare LandSeaLot au fost stabilite in sectoare-cheie din Marea Neagră, Marea Egee, Marea Mediterană, Oceanul Atlantic, Marea Nordului și Marea Baltică, însumând o varietate semnificativă raportată la particularitățile bazinelor hidrografice, regimului mareic și caracteristicile meteorologice. Laboratoarele de Integrare LandSeaLot vor crea sinergii cu infrastructurile de cercetare pan-europene DANUBIUS-RI, JERICO-RI și ICOS-ERIC, precum și cu toate comunitățile interesate pentru consolidarea capacității de observație. Datele generate în Laboratoarele de Integrare LandSeaLot vor fi puse la dispoziție conform principiilor FAIR prin intermediul EMODnet și se vor dezvolta soluții de interoperabilitate pentru fluxurile de date internaționale existente.

MARBEFES PREMIERE: Servicii ecosistemice bazate pe biodiversitatea marină și funcționalitatea ecosistemelor MARBEFES

Proiectul și-a propus evaluarea impactului stresorilor asupra ecosistemului și serviciilor ecosistemice de reglare, suport şi producţie ale apelor şelfului românesc al Mării Negre, aflate sub influenţa Dunării şi a altor surse antropice, contribuind astfel la înţelegerea modului în care efectele acestora pot afecta calitatea mediului și a biotei.

Proiectul s-a derulat în două etape:

Etapa 1:  Evaluarea efectelor stresorilor asupra stării ecologice și serviciilor ecosistemice din Marea Neagră;

Etapa 2: Determinarea efectelor cumulate ale poluanţilor şi factorilor abiotici asupra speciilor şi serviciilor ecosistemice.

 

 

MARBEFES: MARine Biodiversity and Ecosystem Functioning leading to Ecosystem Services

Proiectul MARBEFES (Marine Biodiversity and Ecosystem Functioning leading to Ecosystem Services) promovează o abordare integrativă asupra biodiversității marine, tratând-o ca pe un sistem continuu și interconectat în spațiu și timp, dincolo de granițele convenționale dintre estuar, coastă și zona marină deschisă. Din această perspectivă, proiectul urmărește o înțelegere profundă a dinamicii ecosistemelor și a modului în care acestea răspund la presiunile globale. Cercetarea înglobează 12 transecte (Broad Belt Transects), care acoperă cele patru regiuni marine majore ale Uniunii Europene – Arctica, Marea Baltică, Atlanticul și Mediterana – , urmărind să surprindă biodiversitatea și fenomenele ecologice de-a lungul gradientului fluviu – ocean. Această structură permite analiza comparativă a răspunsurilor ecosistemice la factori de stres diverși și evidențiază variabilitatea regională a schimbărilor biodiversității.

MARBEFES contribuie la consolidarea bazei științifice necesare protejării biodiversității marine și promovării unei utilizări sustenabile.

MARCO-BOLO PREMIERE: Observații pe termen lung privind biodiversitatea marină costieră

Proiectul își propune să răspundă provocărilor moderne privind pierderea biodiversității și a habitatelor prin abordarea investigației moleculare a mediului Mării Negre și a speciilor sale. Se depun eforturi susținute la nivel global pentru armonizarea tehnicilor moleculare, pentru a stopa pierderea biodiversității, în conformitate cu dezideratele Strategiei UE pentru Biodiversitate 2030 – „a plasa biodiversitatea Europei pe calea redresării până în 2030” – și cu Directiva-cadru privind Strategia Marină (2008/56/CE), care impune atingerea unei stări ecologice bune a biodiversității și a habitatelor.

Spre deosebire de abordarea „clasică” bazată pe caractere morfologice, tehnicile de codare cu bare și e-ADN se bazează pe markerii genetici pentru identificarea speciilor. La nivel mondial, numărul speciilor marine al căror genom a fost secvențiat este de doar 190, în timp ce proporția celor din Marea Neagră este mai mică de 0,1% din totalul de peste 2000 de specii existente.

 

MARCO-BOLO: BiOdiversity Long-term Observations – Strengthening biodiversity observation in support of decision making

Zonele costiere și marine sunt regiuni oceanice extrem de dinamice și productive, care oferă tuturor – animale și oameni, resurse și servicii esențiale. Aceste zone se confruntă însă cu presiuni intense, care sunt cauzate de poluarea agricolă și industrială a apelor, de dragare și de dezvoltări imobiliare.

Există numeroase programe naționale și regionale care evaluează starea de sănătate a mediului și impactul activităților umane asupra coastelor, dar aceste inițiative sunt adesea fragmentate, de scurtă durată și lipsite de coordonare la scară largă.

Proiectul MARCO-BOLO își propune să conecteze inițiativele existente, să optimizeze și îmbunătățească metodele de lucru și să inoveze tehnologiile de observare a biodiversității.

 

MARINA: Marine Knowledge Sharing Platform for Federating Responsible Research and Innovation Communities

Proiectul MARINA și-a propus să promoveze cercetarea și inovarea responsabilă (RRI), cu accent pe problemele marine și presiunile cu efecte importante asupra societăților europene. Proiectul a dezvoltat, coordonat și experimentat o platformă care promovează cercetarea și inovarea responsabilă (RRI) care a implicat actorii din societate în cercetare și inovare, cu scopul de a armoniza întregul proces și rezultatele acestuia cu valorile, nevoile și așteptările societății europene, integrând astfel viziunile, nevoile și dorințele cetățenilor europeni privitoare la știință și inovare și promovând RRI, cu accent pe problemele marine și presiunile care au efecte importante asupra societăților europene. Chiar dacă au fost legate doar de domeniul cercetării marine, activitățile și rezultatele proiectului au definit această abordare sistematică pentru a o face transferabilă și aplicabilă pentru orice domeniu tematic RRI.

MARSPLAN: Cross-Border Maritime Spatial Planning for Black Sea Bulgaria and Romania (MARSPLAN-BS-II)

Proiectul vizează sprijinirea planificării coerente a sectorului spațial maritim (MSP) în Bulgaria și România, în cadrul Directivei MSP 2014/89 / UE, cât și stabilirea unui mecanism de durată pentru cooperarea transfrontalieră în bazinul Mării Negre în domeniul MSP.

MERLIN: Mainstreaming Ecological Restoration of freshwater-related ecosystems in a Landscape context: INnovation, upscaling and transformation

Mediul înconjurător din Europa se află într-o stare alarmantă, efectele schimbărilor climatice reprezentând factori agravanți. Pentru a asigura prosperitatea economică, bunăstarea umană și pacea socială, este imperativă o schimbare sistemică transformatoare a societății noastre. Restaurarea ecosistemelor folosind soluții bazate pe natură (NbS) este esențială pentru această schimbare, o schimbare în care apele dulci joacă un rol esențial.

MICS: Measuring the Impact of Citizen Science

MICS este un proiect de măsurare a impactului Citizen Science (CS) finanțat de către Comisia Europeană în cadrul Programul Orizont 2020. Proiectul implică șase parteneri europeni din cinci țări. MICS adoptă și adaptează cele mai bune practici generate de proiectul Ground Truth 2.0 în co-crearea CS validată în patru studii de caz din Europa, vizând crearea unui cadru conceptual cuprinzător și formularea de recomandări clare pentru cei implicați în proiecte de CS. Cele patru zone (din Marea Britanie, Italia, Ungaria și România) explorează co-crearea CS în regiuni cu nevoi, contexte și abordări diferite pentru gestionarea aspectelor ce țin de calitatea mediului înconjurător (de exemplu, restaurarea râurilor și implementarea soluțiilor verzi -Nature Based Solutions) și diferite niveluri de aplicare a CS. GeoEcoMar conduce pachetul de lucru 3 (WP3)  – “Toolboxes for methods application, information visualisation, and delivery to decision makers, citizens and researchers”.

Mobilitate cercetători din diaspora

Scopul proiectului de mobilitate este acela de a capitaliza expertiza și experiența Dr. Cornel Olariu (cercetător și Profesor asociat în Departamentul ”Earth and Planetary Sciences” de la Jackson School of Geosciences, University of Texas at Austin) în domeniul sedimentologiei și stratigrafiei, prin participarea acestuia la întâlniri cu cercetătorii din cadrul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar, precum și cu studenți din cadrul Facultății de Geologie și Geofizica a Universității din Bucureşti.
Pe durata vizitei, Dr. Cornel Olariu va susține o prelegere publică pe tema „Formarea si evoluția văilor submarine pe panta de taluz continental: un element cheie in transportul sedimentelor la baza bazinului”; se va implica în pregătirea unui proiect legat de transportul și amestecul sedimentelor din albia Dunării cu sedimentele transportate de curenții litorali de la gurile râurilor ucrainene: va lucra cu cercetătorii GeoEcoMar la manuscrise cu temele: (a) proveniența sedimentelor Dunării și a principalilor afluenți, (b) transportul sedimentelor în zona Dunării de Jos și în zona de influență marină, și (c) variația morfologiei frontului Deltei Dunării utilizând hărți batimetrice istorice.

MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE CERCETARE MARINA EMSO-EUXINUS

Proiectul urmărește creșterea capacității de cercetare a GeoEcoMar în domeniul mediului, ca instituție publică de cercetare, prin sprijinirea participării la infrastructurile de cercetare de interes european din Roadmap-ul aprobat de Forumul de Strategie Europeană privind Infrastructurile de Cercetare (ESFRI) și modernizarea infrastructurii de interes național EMSO-EUXINUS, așa cum aceasta a fost selectată în Roadmap-ul național al infrastructurilor de cercetare din România 2017-2027, aprobat prin Ordinul ministrului cercetării și inovării nr. 624/03.10.2017.

MONOCLE: Multiscale Observation Networks for Optical monitoring of Coastal waters, Lakes and Estuaries

Proiectul MONOCLE reunește 12 organizații din Europa și Africa în vederea dezvoltării soluțiilor durabile pentru monitorizarea calității apelor de suprafață prin măsurători ale caracteristicilor lor optice. Proiectul folosește o combinație de măsurători satelitare, balize, bărci, drone și dispozitive portabile. Instrumentele de teren variază de la sisteme automate extrem de precise, folosite mai ales de cercetători, până la soluții ce implică senzori cu costuri reduse, soluții care pot fi accesate și operate și de către reprezentanții publicului larg.

NAIAD: NAture Insurance value: Assessment and Demonstration

NAIAD a fost un proiect de cercetare finanțat de către Comisia Europeană în cadrul Programului Orizont 2020, care și-a propus să contribuie la mai buna înțelegere și promovare a soluțiilor verzi (Nature Based Solutions – NBS), necesară pentru a diminua riscurile asociate apei (inundații, secetă, eroziune, etc). GeoEcoMar a fost responsabil de coordonarea activităților din studiul de caz “Dunărea de Jos”.

OCEANROC: Ocurența spațială și temporală în Carpații României a Evenimentelor Anoxice Oceanice din Cretacicul mediu și corelarea lor cu alte regiuni din Tethys

Acest proiect se concentrează asupra distribuției spațiale și temporale a Evenimentelor Anoxice Oceanice (EAO) în Carpații României și corelării acestora cu sucessiuni de vârste similare care conțin EAO din Domeniul Tethys. Pentru realizarea acestui proiect, vor fi investigate successiuni reprezentative care acoperă intervalul Baremian-Turonian în Carpații României. Obiectivul principal este identificarea evenimentului EAO1a (de la limita Barremian-Apțian) și EAO2 (la limita Cenomanian-Turonian). Successiunile vor fi de asemenea investigate pentru identificarea exsitenței unor sub-evenimente anoxice oceanice, EAO1b, EAO1c și EAO1d, distribuite în intervalul Apțian-Albian. Pentru a realiza acest proiect, se vor desfășura investigații de teren, în vederea selectării unor succesiuni reprezentative și descrierea acestora litologic/sedimentologic. Succesiunile vor fi detaliat probate și analizate chemostratigrafic (izotopi d13C și d18O), micropaleontologic, mineralogic și din punct de vedere al paleomagnetismului. Aceste studii vor evidenția distribuția spațială a EOA în Carpații României. Pentru analiza distribuției temporale, se vor realiza analize ciclostratigrafice care vor permite evidențierea distribuției temporale a EAO în Carpații Orientali și Meridionali. Ultimul obiectiv al acestui proiect este corelarea Evenimentelor Anoxice Oceanice identificate în Carpații României cu cele din alte regiuni ale Domeniului Tethys (în special areale carpatice și alpine).

ETAPA 1 (04.01.2021 – 22.12.2021) – Distribuția spațială și temporală a Evenimentelor Oceanice Anoxice din Cretacicul mediu în Carpații Orientali: realizarea unei sinteze a studiilor anterioare care descriu evenimente anoxice în Cretacicul mediu al Carpaților Orientali în vederea selectării arealelor de lucru; identificarea unor secțiuni reprezentative ale Cretacicului mediu din Carpații Orientali, poziționarea și descrierea acestor secțiuni; activitate de analiză în laborator a probelor colectate din punct de vedere geochimic, mineralogic, petrografic, sedimentologic și micropaleontologic (nanofosile calcaroase) colectate din Carpații Orientali; interpretarea datelor obținute și inițierea unei baze de date cu toate datele obținute în anul 1 al derulării acestui proiect pentru secțiunile studiate din Carpații Orientali.

ETAPA 2 (23.12.2021 – 28.12.2022) – Distribuția spațială și temporală a Evenimentelor Oceanice Anoxice din Cretacicul mediu în Carpații Merdionali: analiza lucrarilor publicate si in house referitoare la evenimentele anoxice globale ale Cretacicului mediu din Carpatii Meridionali in vederea selectarii arealelor de lucru; identificarea unor sectiuni reprezentative ale Cretacicului mediu din Carpatii Meridionali, pozitionarea si descrierea acestor sectiuni; activitate de analiza in laborator a probelor colectate din Carpatii Meridionali; interpretarea datelor obtinute si completarea bazei de date cu toate datele obtinute in anul 2 al derularii acestui proiect pentru sectiunile studiate din Carpatii Meridionali.

ETAPA 3 (29.12.2022 – 28.12.2023) – Corelarea Evenimentelor Anoxice Globale din Cretacicul mediu din România cu alte areale tethysiene:  analiza spațială și temporară a diverselor evenimente și sub-evenimente anoxice oceanice globale din Carpații României identificate în acest proiect și comparații cu alte areale tethysiene; diseminarea rezultatelor.

PN16450101 – Monitoring geologic al platoului continental românesc al Mării Negre

Proiectul a vizat realizarea unei gestiuni integrate a macro – geo – sistemului Dunăre – Delta Dunării – zona costieră a Mării Negre prin aplicarea unui program de monitorizare geoecologică.

PN16450102 – Fluviul Dunărea: evoluție morfo-sedimentologică și evaluarea complexă, calitativă și cantitativă, a modificărilor geoecologice sub influența schimbărilor climatice și a impactului antropic

Proiectul a vizat aplicarea unei metodologii complexe de investigare asupra sectorului românesc al Dunării, în vederea fundamentării unor studii specifice: confluențe fluviu – râu tributar și, respectiv, fluviu – mare, zona cu ostroave, zona cu meandre și zona cu un curs ramificat, inclusiv rectificări, zona cu brațe alimentate efemer de către fluviu, etc.;

PN16450104 – Monitorizarea interdisciplinară a calităţii ecosistemelor acvatice din Delta Dunării şi Complexul Lagunar Razim-Sinoie în vederea evaluării influenţei factorilor naturali și antropici asupra evoluţiei proceselor hidro-sedimentare şi a estimării riscurilor de mediu

Proiectul a vizat caracterizarea și evaluarea stării actuale a ecosistemelor acvatice din Delta Dunării și Complexul Lagunar Razim-Sinoie, realizată prin monitorizarea periodică și estimarea tendinței de evoluție a calității ecosistemelor aflate sub impactul factorilor naturali și antropici, în scopul evaluării și predicției proceselor hidro-sedimentare și a riscurilor de mediu din regiune (zonă cu mare importantă ecologică, dar mai puțin dezvoltată socio-economic).

PN16450201 – Modificări climatice și ambientale din perioada 6 mil. ani – Prezent: impact natural și antropic în spațiul carpato – ponto – dunărean

Proiectul a vizat evidențierea modificărilor climatice și ambientale ce au avut loc în perioada de acum 6 milioane ani  până în prezent în arealul carpato – ponto – dunărean. Proiectul și-a propus să răspundă la o serie de probleme legate de încălzirea globală.

PN16450202 – Aplicarea modelării numerice în studiul dinamicii apei şi sedimentelor pentru zona costieră a României

În cadrul proiectului, a fost utilizat un model hidrodinamic tridimensional, implementat pe Marea Neagră şi detaliat în zona costieră a României. Au fost realizate mai multe simulări în diverse condiții meteorologice și de debit ale Dunării, cu scopul de a studia influența factorilor externi asupra curenților costieri. De asemenea, cu ajutorul unui model numeric al proceselor din vecinătatea coastei în condiții de furtună, a fost studiat și impactul furtunilor asupra unor profile de plajă de pe coasta Deltei Dunării.

PN16450203 – Mişcarea scoarței terestre și evoluții paleogeografice asociate produse în Holocen în zona Deltei Dunării și zona costieră – Instrumente pentru fundamentarea științifică a managementului integrat al zonei costiere și a Rezervației Biosferei Delta Dunării

Proiectul și-a propus să abordeze interdisciplinar studiul intervalului de timp corespunzător Holocenului, adică aproximativ ultimii 11.700 de ani, plecând de la prezumția că doar prin descifrarea trecutului și studiul situației din prezent este posibilă predicția evoluției viitoare a acestora. Principalele ținte urmărite în cadrul proiectului sunt: determinarea regimului geodinamic actual al zonei de coastă și zonei deltaice, precum și a variației actuale a nivelului mediu al mării; studiul structurii și conținutului cuverturii sedimentare holocene, în vederea evidențierii și descifrării modificărilor paleogeografice produse în trecutul recent.

PN16450301 – Studiul complex al hazardurilor marine generatoare de risc pentru activitățile de explorare – exploatare a resurselor, prin utilizarea combinată a tehnologiilor de achiziție geofizică (seismică 2D, OBS, multibeam, side scan sonar, sub-bottom profiler, etc) dublate de interpretarea geologică a informațiilor

Interpretarea geologică a informațiilor geofizice și realizarea de hărți de risc pentru platoul continental al Mării Negre, cu accent pe zonele cu acumulările de gaze de suprafață și zone cu hazard tectonic.

PN16450302 – Investigații complexe, geologice și geofizice pentru punerea în evidență a rezervelor de agregate minerale localizate în șelful intern românesc al Mării Negre

Proiectul a vizat realizarea de investigații complexe, geologice și geofizice pentru punerea în evidență a rezervelor de agregate minerale localizate pe șelful intern românesc al Marii Negre. Aceste investigații au avut ca scop proiectarea și implementarea unei tehnologii de investigare a zonei de șelf, în vederea cartării acumulărilor de agregate minerale și realizarea unei hărți cu probabilitatea de existență a acumulărilor de agregate minerale pe șelful românesc la Marea Neagră.

PN16450303 – Studiu geologic și geofizic complex al bazinelor de sedimentare din România în vederea conturării celor mai adecvate structuri pentru stocarea de energie și CO2.

Proiectul a vizat conturarea unor soluții de stocare geologică a energiei și a CO2 pentru stimularea producției de energie regenerabilă în România, combinată cu reducerea exportului energetic și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

PN16450401 – Cartografierea geologică – geofizică – geoecologică a platoului continental românesc al Mării Negre

Proiectul a vizat realizarea de studii strategice de interes național, strategii și prognoze, însoțite de redactarea de materiale specifice (hărți, profile, coloane, etc.), necesare dezvoltării durabile a României.

PN16450403 – Cartarea habitatelor bentale de pe platforma continentala românească a Mării Negre – instrument pentru utilizarea durabilă a resurselor marine, inclusiv pentru conservarea lor

Proiectul DELMAR și-a propus să realizeze o abordare interdisciplinară a habitatelor bentale de pe platforma românească a Mării Negre şi a evoluției lor. Proiectul a apărut în contextul transpunerii în legislaţia naţională a Directivei Cadru a Strategiei Marine (DCSM), care completează prevederile Directivei Cadru Apă 2000/60/CE aplicată apelor costiere şi de tranziţie, Directivă care impune o abordare holistă a mediului marin, bazată pe adoptarea unui management adaptiv, care acoperă și zona de larg. În momentul realizării proiectului, România avea un sistem de clasificare a habitatelor derivat din implementarea Directivelor Habitate 92/43/EEC şi Păsări 79/409/EEC, prin care s-au înfiinţat Ariile Speciale de Conservare, incluse în reţeaua Natura 2000. Acestea sunt localizate cu precădere în zona costieră, în timp ce zona de larg, deşi caracterizată de prezenţa unor biotopuri reprezentative pentru bionomia şelfului românesc, este exclusă din această schemă de clasificare. Aplicarea sistemului de clasificare EUNIS în cadrul specific fiecărei regiuni de către Statele Membre presupune integrarea componentelor non-biologice (substrat, condiţii hidrogeologice şi hidrochimice) şi a celor biologice (structura şi condiţia comunităţilor componente) în definirea şi delimitarea habitatelor fiecărei regiuni. Aceste elemente trebuie, conform DCSM, să stea la baza aplicării unui management sustenabil, care să capitalizeze atât valoarea intrinsecă a diversităţii biologice, cât şi serviciile oferite de habitat.

PN16450501 – Evaluarea presiunilor naturale și antropice asupra ariilor marine protejate, pentru o mai buna gestionare durabilă a resurselor

Proiectul și-a propus să răspundă la câteva întrebări importante legate de managementul performant și de gestionarea adaptivă a ariilor protejate de pe litoralul românesc, cum ar fi: Cât de mult știm despre vulnerabilitatea și rezistența ecosistemelor AMP? Care sunt presiunile naturale și socio-economice exercitate asupra AMP? Cum evoluează sistemele? Care sunt beneficiile oferite de AMP în anumite sectoare ale “economiei albastre”.

În conformitate cu obiectivele globale convenite în temeiul Convenției privind diversitatea biologică, numărul de zone marine protejate (AMP) este în creștere rapidă, dar beneficiile socio-economice generate de acestea rămân dificil de prezis și sunt încă în dezbatere. Provocarea constă în a demonstra utilizatorilor ”economiei albastre” că AMP sunt instrumente esențiale pentru protejarea, menținerea și îmbunătățirea ecosistemele marine și de a-i asigura că zonele marine protejate pot oferi societății servicii ecosistemice optime și durabile. Proiectul a propus măsuri pro-active de conservare,  necesare pentru atingerea „stării favorabile de conservare” a speciilor și habitatelor și a „stării ecologice bune” a întregului ecosistem marin. Obținerea de date noi din teren, conform principiilor politicilor UE (DCA, DCSM, etc), a contribuit la elaborarea evaluării presiunilor ecologice asupra AMP și la stabilirea stării serviciilor ecosistemice.

PN16450502 – Studii geofizice, ambientale și inginerești pentru dezvoltarea patrimoniului natural și cultural național (studiu de caz – cursul Dunării și Delta Dunării), inclusiv investigarea şi evaluarea poluării solului şi subsolului

Proiectul a vizat investigarea geofizică foarte detaliată a zonelor submerse aparținând mai multor situri arheologice situate pe malul Dunării (Aegyssus, Capidava, Turris, Sucidava, Axiopolis, Castravita, Desa etc), respectiv a acelota situate in Delta Dunării (Halmyris, Salsovia, Troemsis, etc), care acoperă practic toate epocile perioadei antice din punct de vedere istoric. Siturile au cuprins monumente arheologice variate ca tipologie şi cronologie, ilustrând etapele evoluţiei istorice şi topografice a cetăţiilor, majoritatea dintre ele fiind porturi la Dunăre. Studiile geofizice efectuate in zona submersă au fost utile pentru săpăturile arheologice ce urmează a fi executate pe uscat, oferind o imagine mai bine definită asupra continuității vestigiilor antice (ziduri, structuri portuare) în zonele submerse. În cazul siturilor din Delta Dunării, dar și a celor situate pe cursul Dunării, lucrarile geofizice (magnetometrice si electrometrice) au avut ca obiectiv identificarea surselor de poluare antropică a solului și subsolului, ce pot fi reprezentate de structuri contemporane construite în zona siturilor, de eventuale conducte, care pot traversa aceste asezări și, nu in ultimul rând, de posibile pene de poluare existente în zona siturilor aflate în imediata vecinatate a unor poluatori industriali, ce ar putea degrada structurile antice ingropate. Pentru a elimina cât mai multe dintre anomaliile generate de factori poluanți antropici (construcții îngropate de vârstă recentă, conducte, zone poluate cu petrol etc), a fost necesar să se realizeze cercetări cu utilizarea softul GMsysv, a modelelor 3D si 2D corespunzatoare anomaliilor generate de factori poluanți existenți în siturile arheologice. Metodele propuse pentru cercetare geofizică în zona submersă au fost cele magnetometrice, seismoacustice (side scan sonar), respectiv, cele electrometrice. Studiile geofizice s-au desfășurat în zona fluviatilă și lacustră adiacentă fiecarui sit arheologic. Primele lucrări realizate au fost cele topografice, cu ajutorul cărora a fost transpus în teren scheletul rețelelor de achizitie a datelor de teren,  la aceasta operațiune participând și arheologi. Lucrările de achiziție a datelor au demarat pornind de la rețeaua topografică de sprijin proprie fiecarui sit, iar cartarea geofică a început cu măsurătorile batimetrice, urmate de măsurători magnetometri și terminând cu lucrările electrometrice. Anterior acestora, au fost realizate studii de susceptibilitate magnetică pe eșantioane de rocă, cărămidă, mortar etc, necesare calibrării metodei magnetometrice. Ulterior efectuării acestor studii, au fost realziate scufundări în zonele de interes pentru a marca in-situ, filma și fotografia eventualele vestigii descoperite. GeoEcoMar dispune de echipamente de scufundare, fotografiere și filmare subacvatică.

PN16450503 – Evaluarea complexă, calitativă şi cantitativă a modificărilor ecologice determinate de rectificarea meandrelor braţului Sfântu Gheorghe şi elaborarea unui program de măsuri de reabilitare a mediului aflat sub influenţa acestora

Studiu complex, morfologic, hidrologic, sedimentologic și ecologic al zonelor afectate de modificări antropice produse în Delta Dunării, cu accent asupra meandrelor rectificate ale brațului Sfântu Gheorghe și asupra zonelor depresionare învecinate. Proiectul vizează evaluarea calitativă și cantitativă a efectelor activităților umane asupra biodiversității zonei prin studiul biocenozelor și calității apei și a sedimentelor, cuantificarea impactului de mediu al activităților antropice reprezentate de rectificările meandrelor brațului Sfântu Gheorghe și construirea unui plan de măsuri de reabilitare a mediului aflat sub influența acestora.

PN16450504 – Promovare şi educaţie în domeniul Ştiinţelor Pământului: implementarea unui program dedicat învăţământului şi publicului larg

Proiectul a avut ca obiectiv protejarea şi valorificarea patrimoniului geologic şi arheologic naţional, aflat sub impact antropic, prin creşterea gradului de cunoaştere, cât și propunerea de măsuri de protecţie, de promovarea Ştiinţelor Pământului şi ale vieţii, inclusiv prin intermediul educaţiei de mediu. Scopul principal al proiectului a fost educaţia preuniversitară şi alfabetizarea geologică a publicului larg, oferind şi activităţi educative în domeniul geologiei pentru studenţii facultăţilor de profil. Proiectul a implicat elaborarea unui program educativ structurat sub forma a trei pachete: educaţie şcolară, stagii pentru studenţii facultăţilor cu profil geologic şi ”alfabetizarea” științifică a publicului larg. Prima fază a proiectului a constat în elaborarea programului de activităţi pentru o perioadă de doi ani, realizarea materialelor de promovare, precum şi încheierea protocoalelor de parteneriat cu instituţiile interesate de activităţile propuse în proiect. Programul educativ a inclus trei proiecte, cu mai multe tipuri de activităţi pentru fiecare proiect, elaborat în funcţie de categoria de public ţintă: proiectul “Ora de geologie” pentru elevi; un proiect de stagiu pentru studenţi; un proiect de popularizare a geologiei pentru publicul larg (care a cuprins conferinţe pentru publicul larg, propuneri de excursii geologice şi organizare de evenimente de tip “Şcoala altfel”, “Săptămâna geologiei”, “Ziua porţilor deschise”, ateliere pentru elevi şi preşcolari). În cursul fazelor 2-3 ale celor trei proiecte, au fost derulate în paralel activităţi de diseminare (prin participarea la conferinţe şi simpozioane naţionale şi internaţionale şi publicarea de lucrări ştiinţifice). Popularizarea rezultatelor cercetării din cadrul proiectului a inclus şi realizarea unei expoziţii itinerante, pentru promovarea faunei fosile cretacic superioare din Bazinul Haţeg (în faza suplimentară 4).

PN18160101-Evaluarea impactului generat de schimbările globale și intervențiile antropice asupra calității mediului dunărean, cu evidențierea evoluției morfo-sedimentologice a albiei Dunării, în principal în sectoarele cu dificultăți de navigație

Proiectul a urmărit investigarea complexă a sectorului românesc al Dunării în vederea fundamentării unor studii specifice în sectoarele cu dificultăți de navigație. Obiectivul său principal a fost studierea zonelor critice pentru navigație: delimitare, caracterizare morfo-sedimentară, procese hidrodinamice, bilanț de apă și sedimente, modelare, turbiditate;

PN18160102-Evaluarea stării ecologice a ecosistemelor acvatice din Delta Dunării și Complexul Lagunar Razim-Sinoie pe baza analizei temporale și spațiale a indicatorilor hidro-morfologici, fizico-chimici și biologici

Proiectul și-a propus să evalueze în chip multidisciplinar starea de calitate a mediului natural din zonele reprezentative din Delta Dunării și Complexul Lagunar Razim-Sinoie, zone aflate sub impactul factorilor naturali şi antropici. Obiectivul proiectului a fost estimarea cauzelor degradării, precum și identificarea impactul asupra mediului și asupra dezvoltării socio-economice din regiune.

PN18160201-Cercetări multidisciplinare (sedimentologice, geochimice și paleo-biologice) ale intervalelor anoxice din arealul carpato-ponto-danubian și potențial de hidrocarburi

Proiectul a vizat realizarea unor cercetări multidisciplinare ale intervalelor anoxice din arealul carpato-ponto-danubian necesare pentru punerea în evidență a potențialului de hidrocarburi.

PN18160301-Investigarea habitatelor bentale și pelagice marine de la litoralul românesc al Mării Negre, în scopul cunoașterii rolului lor în bioeconomie (Blue Growth)

Proiectul a vizat cartarea şi evaluarea stării habitatelor bentale, contribuind astfel la dezvoltarea măsurilor de management adecvat privind utilizarea durabilă a resurselor marine. Au fost actualizate informaţiile privitoare la habitatele bentale de pe platforma continentală românească a Mării Negre și la inventarul de specii, fiind realizată o estimare a densității și biomasei populațiilor bentale. Astfel, proiectul a contribuit la o mai bună înțelegere a dinamicii, potențialului biotic și a productivităţii fiecărui tip de habitat investigat. Rezultatele au fost incluse în baza de date pentru monitorizarea integrată de mediu la scară națională și internațională.

PN18160302- Cercetări privind acumulările metanului biogen și formarea hidraților de metan din sedimente în zona economică exclusivă a României la Marea Neagră: implicații geo-climatice și ecologice

Proiectul a vizat realizarea de cercetări privind acumulările metanului biogen și formarea hidraților de metan din sedimente în zona economică exclusivă a României la Marea Neagră, cu accent asupra implicațiilor geo-climatice și ecologice.

PN18160403-Integrarea bazei de date a GeoEcoMar în Sistemul Informațional Geografic pentru date marine

Studiu asupra Directivei Inspire a Parlamentului European și cum se poate armoniza aceasta cu datele provenite de la balizele marine.

PN18160502-Evidenţierea valorilor geodiversităţii şi geoconservării siturilor Natura 2000 din Dobrogea, contribuind astfel la promovarea geoştiintelor la nivel naţional

Proiectul a urmărit realizarea unor planuri de acţiune locală pentru geodiversitate, pe baza următorilor paşi: întocmirea unei baze de date cu siturile geologice şi paleontologice din Dobrogea şi ierarhizarea lor în funcţie de importanţa internaţională, naţională, regională sau locală; selectarea celor mai importante situri din fiecare unitate geotectonică majoră a teritoriului Dobrogei, pentru a fi studiate în detaliu privind valorile geodiversităţi; elaborarea planurilor de acţiune locală privind geodiversitatea, care vor fi discutate cu grupurile de actiune locală constituite în perioada derulării proiectului; aceste grupuri vor include reprezentanţi din Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), agenţiile judetene de protecţia mediului, consilii judeţene şi locale, şcoli, membri ai comunităţilor locale. În paralel vor avea loc activităţi de diseminare, conştientizare şi promovare.

PN19200101-Elaborarea hărților naționale tematice (geologice/geofizice/biologice) scara 1:50.000 ale platoului continental românesc al Mării Negre

INCD GeoEcoMar reprezintă o instituție de cercetare de referință în domeniul geologiei, geofizicii și geoecologiei ce este axată pe componentele de mediu acvatice (marine, deltaice și fluviatile). Activitatea de cercetare cuprinde în principal următoarele domenii: studii geologice şi geofizice în cadrul macro-geosistemului Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră, cercetări în domeniul resurselor naturale, minerale, energetice (convenţionale şi neconvenţionale) şi biologice, geochimie, oceanografie şi ecologie marină, studii complexe în zona costieră a Mării Negre, geologie-paleontologie, arii naturale protejate, studii de impact şi bilanţuri de mediu, servicii şi consultanţă de specialitate. GeoEcoMar și-a adaptat strategia proprie de dezvoltare pentru perioada următoare în concordanță cu cerințele evoluției societății românești, dar și luând în considerare contextul schimbărilor de la nivel european. Astfel, plecând de la prioritățile naționale de dezvoltare ale României, strategia de dezvoltare a GeoEcoMar urmărește: investigarea mediilor acvatice în vederea cunoaşterii geologice-geofizice aprofundate, evidenţierea de noi resurse marine (minerale, energetice, biologice), studierea efectelor modificărilor climatice globale și a impactului antropic asupra sistemului și propunerea de măsuri necesare protejării mediilor acvatice, în vederea îmbunătăţirii calităţii acestora, aplicații în domeniul hazardelor naturale marine și corelarea rețelelor de supraveghere a mediului marin cu cele de pe plan internațional, creşterea competitivităţii şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere.

PN19200102-Cercetări multidisciplinare în scopul îmbunătățirii cunoașterii interacțiunii dintre schimbările climatice și presiunile antropice și efectelor acesteia asupra ecosistemului Mării Negre

Proiectul urmărește ca prin realizarea de cercetări multidisciplinare, complexe, să aducă o plus valoare în ceea ce privește cunoașterea tiparelor interacțiunii dintre presiunile naturale și cele antropice, precum și efectelor acestora asupra ecosistemului Mării Negre.

PN19200201-Cercetări complexe privind dinamica şi compoziția sedimentelor de plajă – fundament ştiinţific pentru estimarea eficienţei lucrărilor de refacere a plajelor incluse în Masterplanul de protecţie a litoralului românesc al Mării Negre împotriva eroziunii

Masterplanul pentru Protecția împotriva Eroziunii a Litoralului Românesc al Mării Negre, elaborat în anul 2011, prevede refacerea prin alimentare artificială a plajelor de pe litoralul sudic (Cap Midia – Vama Veche) până la nivelul anului 2027. Masterplanul prevede și găsirea de soluții specifice (pentru același orizont temporal) pentru protecția plajelor din cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, astfel încât să se țină cont de statutul special al acestora (parte a Rezervației Biosferei, unde trebuie limitate pe cât posibil soluțiile de protecție costieră clasice, cu diguri de beton, și găsirea de soluții soft sau green).

Acest proiect are ca scop înțelegerea dinamicii și compoziției sedimentelor de plajă de pe litoralul românesc pentru fundamentarea științifică a oricăror măsuri care vor fi luate pentru refacerea plajelor de pe litoralul românesc in deceniul următor.

PN19200202-Studiul regimului geodinamic din Dobrogea, a influenței acestuia asupra modificărilor paleogeografice produse în zona costieră a Mării Negre, inclusiv Delta Dunării, precum și asupra prezenței și activităților umane

Proiectul presupune un studiu interdisciplinar al evoluției modificărilor paleogeografice recente produse în zona de coastă și în Delta Dunării, realizat prin investigarea structurii și conținutului cuverturii sedimentare holocene, cât și prin determinarea regimului geodinamic.

PN19200203-Cercetări pentru evaluarea stării actuale a ecosistemelor acvatice deltaice pe baza indicatorilor specifici de mediu (hidro-morfologici, fizico-chimici și biologici) și cartarea modificărilor plan-spațiale a zonelor umede în puncte cheie din cuprinsul arealelor deltaice

Proiectul vizează evaluarea interdisciplinară a stării de calitate a mediului natural – apă de suprafață, sedimente, biotă – , cât și evaluarea extinderii vegetației lacustre și evidențierea fenomenelor de eroziune/acumulare) în puncte cheie din cadrul arealului deltaic, în scopul estimării impactului și riscului indus de către factorii naturali și antropici.

PN19200204-Dezvoltarea unui management integrat pentru zonele pilot din sectorul românesc al Dunării influențate de schimbările climatice și intervențiile antropice, plin aplicarea unor metodologii complexe de investigare (geofizice, teledetecție, sedimentologice, morfologice, biologice)

Proiectul urmărește fundamentarea unor studii specifice în sectoarele reprezentative din sectorul românesc al Dunării – zonele expuse riscului la inundații, zonele expuse eroziunii accentuate, zonele cu potențial pentru implementarea “soluțiilor verzi (Nature Based Solutions)”, confluențe fluviu – râu tributar și, respectiv, fluviu – mare, zona cu ostroave, zona cu un curs ramificat, zona cu meandre, inclusiv rectificări, zona cu brațe alimentate efemer de către fluviu, etc.

PN19200301-Studii geologice și geofizice privind zona de flexură și partea superioară a pantei continentale de NV a Mării Negre: implicații privind evoluția bazinului marin, a fenomenelor de transport al sedimentelor, stabilitatea pantei continentale, cu privire specială privind exploatarea resurselor marine din zona de mare adâncime

Proiectul își propune să realizeze studii geologice și geofizice privind zona de flexură și partea superioară a pantei continentale de Nord-Vest a Mării Negre. El studiază implicațiile privind evoluția bazinului marin, a fenomenelor de transport al sedimentelor, stabilitatea pantei continentale, cu o privire specială asupra exploatării resurselor marine din zona de mare adâncime.

PN19200302-Cercetări interdisciplinare privind habitatele bentale și pelagice de pe platforma românească a Mării Negre, în sprijinul dezvoltării/susținerii sistemelor socio-economice şi a cunoașterii rolului lor în bioeconomie

Proiectul va răspunde la câteva întrebări importante legate de un management mai bun și de o gestionare adaptativă a spațiului și a resurselor biologice exploatabile sau importante din punctul de vedere al conservării, cum ar fi:
– Care este distribuția habitatelor bentale și pelagice în acord cu Directivele Europene, precum DCSM, DPSM şi cu cerințele de conservare și protecție?
– Cum pot fi integrate cerințele de conservare a integrității și funcționării habitatelor cu cele de dezvoltare economică sustenabilă, în acord cu principiile bioeconomiei și cele ale “Blue Growth”?
– Care este starea ecologică a habitatelor și potențialul lor socio-economic?
– Care este viitorul biotehnologiilor? Are Marea Neagră un potențial genetic unic sau valorificabil?
– Care este impactul presiunilor naturale și antropice asupra geno-fondului și fenotipurilor organismelor bentale și pelagice?
– Care este tendința privind integritatea, funcționalitatea ecosistemică și dinamica acestor habitate?

Proiectul se încadrează în strategiile Directivei Cadru pentru Apă, Directivei Habitate, Directivei Cadru privind Strategia Marină și Directivei Planificării Spațiale Maritime, contribuind la îmbunătățirea cunoașteri privitoare la distribuția și rolul habitatelor bentale și pelagice cu rol în dezvoltarea sectoarelor specifice economiei maritime ecosustenabile, precum și la planificarea spațială și exploatarea resurselor biologice sau minerale.

PN19200401-Cercetări multidisciplinare privind efectele produse de intervenţiile antropice asupra Deltei Dunării şi zonei litorale şi posibilităţi de reabilitare a mediului înconjurător

Proiectul vizează evaluarea stării actuale a arealelor afectate de modificările antropice produse în Delta Dunării și în lacurile litorale, realizarea unui studiu integrat al calităţii acestor ecosisteme, aflate sub influenţe antropice, cât şi formularea de propuneri concrete privind gestionarea durabilă a resurselor naturale. Proiectul presupune studii complexe (calitative şi cantitative) şi investigaţii multidisciplinare detaliate asupra braţelor Dunării din Deltă, a zonelor inter – distributare şi a lacurilor litorale, folosind echipamente și tehnici de cercetare moderne precum batimetria multifascicul, curentometria cu ajutorul Accoustic Doppler Current Profiler – ADCP, necesare pentru măsurarea morfologiei albiei şi a curenţilor Dunării, datele rezultate având un grad foarte mare de precizie.

PN19200402-Cercetări geologice, geochimice şi sedimentologice pentru evaluarea influenţei factorilor naturali şi antropici asupra calităţii apei, faunei bentale şi distribuţiei sedimentelor din lacurile litorale, în vederea gestionării durabile a resurselor lor naturale.

Proiectul presupune cercetarea geologică, geochimică și sedimentologică a lacurilor litorale din sud – Taşaul, Corbu, Siutghiol, Tăbăcariei, Agigea, Costineşti, Techirghiol, Tuzla, Tatlageac, Mlaştina Mangalia şi Balta Limanu – , ecosisteme complexe de apă dulce particulare din România, care oferă un spectru larg de servicii ecosistemice. Ele sunt un rezervor imens de biodiversitate, funcționează ca biofiltru natural şi ca zonă tampon, sunt furnizor de bunuri naturale, datorită producţiei biologice ridicate şi productivităţii lor.

PN19200403-Identificarea şi investigarea zonelor cu posibil risc privind emisiile în atmosferă de gaze cu efect de seră, din zona de şelf a Mării Negre şi zona de vărsare a Dunării, utilizând metode geochimice, geologice şi geofizice complexe

Proiectul vizează identificarea zonelor cu emisii ridicate de metan în atmosferă din masa apei de suprafață, în relație cu cantitatea eliberată din sedimente, dispersată în colana de apă și emisă în atmosferă în diferite zone ale Mării Negre. De asemenea, proiectul urmărește identificarea factorilor de risc ce decurg din emisiile bruște și de mare intensitate, cu rol important în evaluarea răspunsului climatic la emisiile bruște din zonele de mică adâncime și rezervoarele de gaz-hidrați.

PN19200501-Investigații geofizice de mare detaliu pentru identificarea, protejarea și valorificarea patrimoniului arheologic submers, aflat sub impact antropic, în zona cuprinsă între Călărași și Sulina

Proiectul continuă cercetările geofizice în zonele submerse adiacente siturilor arheologice situate în aval de Cetatea Drobeta (Castravița, Turis, Sucidava, Zimnicea etc) și se bazează pe experiența studiilor realizate în anii anteriori. Obiectivul principal este investigarea geofizică foarte detaliată a zonelor submerse aparținând mai multor situri arheologice aflate pe malul Dunării, în amonte de Sulina (Sacidava, Altenum, Axiopolis, Dinogetia, Halmyris, Aegyssus, Enisala și Argamum),care, din punct de vedere istorico și arheologic, acoperă practic toate epocile perioadei antice. Studiile geofizice efectuate în zona submersă vor fi utile pentru viitoarele săpăturile arheologice executate pe uscat. În cazul siturilor aflate pe cursul Dunării, lucrările geofizice (georadar, magnetometrice și electrometrice) vor urmări identificarea surselor de poluare antropică a solului și subsolului. Pentru a exclude cât mai multe dintre anomaliile generate de factori poluanți antropici (construcții îngropate de vârstă recentă, conducte, zone poluate cu petrol etc), este necesar să se realizeze cercetări utilizând softul PotentQ, a modelelor 3D și 2D corespunzătoare anomaliilor generate de factori poluanți existenți în siturile arheologice. Metodele propuse pentru cercetare geofizică în zona submersă sunt cele magnetometrice, seismoacustice (side scan sonar), respectiv, cele electrometrice. Studiile geofizice se vor desfășura în zona fluviatila și lacustră adiacentă fiecărui sit arheologic. Primele lucrări realizate vor fi cele topografice, cu ajutorul cărora vor fi transpuse în teren rețelele de achiziție a datelor de teren,  operațiune la care vor participa și arheologi. Lucrările de achizie a datelor vor demara pornind de la rețeaua topografică de sprijin proprie fiecărui sit. Cartarea geofizică va începe cu măsurătorile batimetrice, urmate de măsurători magnetometrice și se va încheia cu lucrările electrometrice, dacă este cazul. Anterior acestora, se vor face studii de susceptibilitate magnetică pe eșantioane de rocă, cărămidă, mortar etc, necesare calibrării metodei magnetometrice. Ulterior efectuării acestor studii, se pot face scufundări în zonele de interes pentru a marca in-situ, filma și fotografia eventualele vestigii descoperite.

PN19200502-Valorificarea și promovarea patrimoniului geologic din România prin elaborarea unei strategii de geo-conservare unitare la nivel național

Proiectul vizează documentarea şi realizarea unei baze de date a siturilor geologice și paleontologice de pe teritoriul unităţilor geotectonice majore ale României, selectarea siturilor celor mai reprezentative pentru evaluarea valorilor geo-diversităţii prin audit geologic.

PN19200503-Studiul siturilor cu emisii naturale de CO2 din Banat și Harghita în vederea aderării la rețeaua europeană ECCSEL

Proiectul vizează fundamentarea științifică și tehnică necesară includerii a două situri cu emisii naturale de CO2 din Banat și Harghita, cu statut de laboratoare naturale, în rețeaua europeană de infrastructuri de cercetare din domeniul captării, transportului și stocării dioxidului de carbon (ECCSEL – European Carbon Dioxide Capture and Storage Laboratory Infrastructure), precum și fundamentarea aderării GeoEcoMar la consorțiul ECCSEL. Siturile din România ar putea fi puse la dispoziția cercetătorilor din întreaga Europă pentru testarea unor metode noi de monitorizare sau pentru investigații aprofundate ale mecanismelor de migrare a CO2. Aceste tipuri de studii sunt importante pentru prevenirea potențialelor riscuri asociate stocării geologice a CO2 și pentru creșterea nivelului de siguranță asociat tehnologiei.

Proiectul este o premieră la nivel național și se integrează în strategia de extindere a ECCSEL spre estul Europei. Aderarea GeoEcoMar la consorțiul ECCSEL reprezintă o oportunitate pentru cercetarea românească din domeniul stocării geologice a CO2 și o recunoaștere a acesteia pe plan european și mondial.

PN23300101 – Gestionarea şi monitorizarea mediului marin, parte a strategiei naţionale de evidenţiere a schimbărilor climatice regionale şi globale pe platoul continental românesc al Mării Negre: o analiză complexă pe baza Elaborării hărţilor geologice, geofizice, biologice şi geochimice la scara 1:50.000

Proiectul propus are ca principale obiective gestionarea și monitorizarea mediului marin în contextul schimbarilor antropice și climatice, zona de interes fiind nordul Platoului continental al Marii Negre, spre granița maritimă cu Ucraina. Extremitatea nordică a părții românești a Mării Negre este importantă economic și din punct de vedere geo-strategic, fiind și cea mai puțin cuoscută zonă din arealul maritim al României. Proiectul va furniza date de interes ştiinţific şi economic, de exemplu – existenţa resurselor din mediu marin (inclusiv biologice, sedimentologice – nisipuri, calcare aflate la diverse adâncimi), concentraţii de minerale grele, date referitoare la poluarea existentă în zonă, precum și modificări genetice (pe baza analizelor de ADN a organismelor marine) sub presiunea antropică și climatică. Datele geofizice vor implica descifrarea substratului marin (geomorfologie, batimetrie), dar și posibile obiecte metalice îngropate, modificări geomorfologice. Se va folosi pentru prima dată în România tehnologia – backscattering (ca principal indicator al variabilității fizice a sedimentelor superificiale ale bazinului marin), vor fi studiate caracteristicile geochimice ale sedimentelor superficiale (conținut în materie organică, carbonat de calciu, metale grele, etc.), diversitatea și abundența viețuitoarelor bentonice. Scopul final al  proiectului este buna gestionare a platoului continental românesc al Mării Negre, fiind realizate hărți oceanografice scara 1:50 000 – hărți digitale cu multe niveluri de informație (strate în limbaj Sistem Geografic Informațional – GIS). Aceste produse reprezintă hărți de bază pentru realizarea unei planificări spațiale a șelfului românesc al Mării Negre. Avand in vedere ca actualul Proiect Nucleu se va desfasura pe  parcursul a 4 ani, iar zona investigata va fi cea nordică, se va realiza și monitorizarea din punct de vedere geo-ecologic. Vor fi utilizate tehnici și metodologii inovative. În final, se va realiza o baza de date pentru partea de nord a Platoului continental al Marii Negre.

PN23300102 – Dezvoltarea şi tehnologizarea metodelor de evaluare, monitoring şi de combatere a poluării cu obiecte și particule plastice din zona costieră şi de şelf a Mării Negre

Cantitatea de microplastice din natură este în continuă creștere, cu toate că producția anuală de obiecte din plastic a scăzut în ultimii ani pe fondul conștientizării efectelor schimbărilor climatice. Acest fapt este cauzat de cantitățile ridicate de deșeuri aflate deja în mediul natural terestru sau acvatic, precum și de numeroasele depozite stocate neconform standardelor, care, prin dezagregare și sub infleunța factorilor naturali,  generează particule micro și nanoplastice. Textura polimerilor plastici permite înmagazinarea altor poluanți toxici (metale grele, POP, PAH etc.), concentrațiile acestora crescând cu atât mai mult cu cât aceste obiecte rămân timp îndelungat în natură.

Ingestia microplasticelor de către speciile acvatice și terestre a fost indicată ca unul dintre factorii care modifică patologia diverselor organe, fiind semnalate, de exemplu, modificări la nivelul gradului de absorbție de lipidelor sau dereglarea sistemului reproductiv. Cu toate că studiile medicale privind impactul microplasticelor asupra viețuitoarelor, în special al mamiferelor, sunt în stadiu preliminar, este clar că celelalte tipuri de poluanți înmagazinați în textura polimerică au un rol nociv.

În condițiile în caree, în ultimii ani, s-a demonstrat prezența microplasticelor în cantități ridicate în toate tipurile de probe – apă, sediment și faună, se consideră necesară existența unui proiect de monitoring privind variația concentrațiilor de macro şi microplastice în zone cheie, precum și monitorizarea unor specii acvatice importante din punct de vedere economic. Primă componentă a proiectului vizează monitorizarea poluării cu obiecte și particule plastice din zonele cheie din arealul costier și de șelf românesc, zone destinate turismului, porturilor comerciale, pisciculturii marine, fiind, de asemenea, luate în considerare zone protejate din cadrul zonei costiere a Rezervației Biosferei Delta Dunării, arealul șelfului, precum și alte locații unde au fost și vor fi identificate concentrații îngrijorătoare de deșeuri.

A doua componentă al acestui proiect reprezintă dezvoltarea şi tehnologizarea diferitelor metode de identificare sau colectare a plasticelor, în funcție de mărime, din diverse medii naturale. Necesitatea eliminării obiectelor plastice din mediul acvatic este cu atât mai  importantă cu cât aceste obiecte au capacitatea de a absorbi poluanți, pe care îi transferă în lanțul trofic prin ingestie. Printre exemplele de tehnologii ce vor fi propuse și dezvoltate în cadrul acestui proiect se enumeră dispozitive de colectat macro și microplastice din sedimente uscate de plajă şi sonar de tip CHIRP dedicat identificării obiectelor artificiale acumulate la nivelul substratului.

PN23300103 – Îmbunătățirea programului de monitoring al selfului românesc al Mării Negre în vederea creșterii capacității de evaluare și predicție a impactului multistresorilor asupra serviciilor ecosistemice marine

Proiectul are ca principal obiectiv îmbunătățirea programului actual de monitorizare a platoului continental românesc, prin introducerea și devoltarea de noi metodologii de monitorizare, în vederea creșterii capacității de evaluare și predicție a impactului multistresorilor naturali și antropici asupra serviciiilor ecosistemice și, implicit, asupra bunăstării comunităților costiere. Proiectul va cuprinde 11 faze, câte 3 faze în primii trei ani, când vor fi abordate, în ordine, serviciile de Reglare a climei, Condiții chimice ale apei de mare și Condiții fizice, chimice și biologice ale habitatelor și 2 faze în ultimul an de implemetare. Pentre fiecare dintre aceste servicii vor fi identificate în prealabil presiunile și riscurile associate, precum și indicatorii de evaluare a serviciilor ecosistemice. Acești indicatori vor fi testați în cadrul expedițiilor oceanografice anuale și apoi analizați și cartografiați. În final (faza 10), se va dezvolta un model pentru evaluarea și predicția impactului cumulativ al stresorilor naturali și antropici asupra serviciului ecosistemic Reglare și Menținere. Pe lângă acest model, proiectul va aduce și alte noutăți referitoare la programul de monitorizare prin propunerea unei metode noi de prelevare a poluanților, în special a celor emergenți. Vor fi proiectate și construite o serie de echipamente de prelevare pasivă a contaminanților, iar rezultatele obținute vor fi utilizate atât pentru elaborarea și publicarea unui Registru al Contaminaților Emergenți, cît și pentru dezvoltarea unei metode de estimare a riscului prezenței contaminaților emergenți asupra componentelor ecosistemului. În ultima fază a proiectului vor fi testate și demonstrate noile metodologii de monitorizare.

PN23300201 – Cercetări aplicative în structuri sedimentare recente de tip deltaic în vederea evidențierii/parametrizării acumulărilor de resurse minerale/energetice marine

Proiectul „Cercetări aplicative în structuri sedimentare recente de tip deltaic, în vederea evidențierii/parametrizării acumulărilor de resurse minerale/energetice marine” urmărește implementarea celor mai noi tehnologii de investigare in situ și de laborator, precum și de procesare a informațiilor obținute, pentru investigarea domeniului marin, în scopul dezvoltării și diversificării economiei albastre în România.

Până în prezent, în România, nu s-au efectuat cercetări marine aplicative de genul celor avute în vedere în prezentul proiect. În contextul european de stimulare a dezoltării economiilor albastre (în strânsă legătură cu domeniul marin), este de dorit ca România să promoveze acest tip de cercetări aplicative. Se are în vedere cercetarea aplicativă prin metode seismo-acustice de foarte înaltă rezoluție și metode geochimice, pentru identificarea și caracterizarea corpurilor submarine delatice, zone în care se pot acumula atât resurse minerale, cât și energetice neconveționale. Față de metodele seismice clasice folosite (în prospecțiunile industriale pentru hidrocarburi), rezoluția verticală avută în vedere a se obține este între 0.4  și 3m, față de 10-15m în cazul metodelor clasice. Având în vedere capacitatea mare de rezoluție a metodelor care vor folosite, apreciem că se vor descoperi structuri sedimentare recente, de mică adâncime și grosime, capabile de a găzdui acumulări de substanțe minerale (minerale grele-placers și/sau metan biogen neconvențional.

PN23300202 – Dezvoltarea metodelor de abordare ecosistemică a sustenabilității resurselor biologice marine (meduze, alge macrofite, moluște) și cele de producție pentru extinderea utilizării biotehnologice a acestora

Proiectul va contribui la formarea unei economii bazate pe cerere, estimată în baza informațiilor legate de producția și consumul de alimente sănătoase, durabile și va oferi o platformă extinsă pentru dezvoltarea unor produse care ajută la creșterea gradului de transparență și abordează provocările cheie identificate în Economia Albastră. Împreună cu firmele interesate, va oferi un teren fertil de idei și soluții pentru ca start-up-urile să prospere în cadrul noii strategii. Proiectul va oferi informații importante privind structura, funcțiile și dinamica ecosistemului marin din zona românească a Mării Negre, în vederea identificării și cartării habitatelor pelagice și bentale cu potential economic, a stabilirii stării de sănătate și a capacității de suport a acestora, realizând evaluarea stocurilor resurselor non-piscicole și identificarea zonelor alocate pentru maricultură.

Proiectul va oferi sprijin științific în dezvoltarea start-up-urilor din regiunea românească a Mării Negre, contribuind cu informații actualizate privind starea resurselor non-piscicole și stocurile disponibile, și va dezvolta/îmbunătăți/testa metodele tehnologice privind procesarea ingredinetelor valoroase, cum ar fi colagenul din zooplanctonul gelatinos marin, care este luat de la țărm și introdus ca materie primă secundară sau din captură accidentală în timpul pescuitului pelagic; carbonatului de calciu din deșeurile generate în procesarea moluștelor și a cărbunelui vegetal din aglomerările de alge macrofite de pe plajele românești a Mării Negre. Metodele dezvoltate de procesare vor fi comparate cu metodele tradiționale pentru a obține linii de procesare optimizate pentru utilizarea ecologică și sustenabilă a resurselor. Inițiativa presupune noi produse și procese care fac posibilă valorificarea resurselor marine naționale, promovând durabilitatea, decarbonizarea și circularitatea economiei. Proiectul este ambițios, dar și realist, bazat pe cunoștințele actuale și expertiza membrilor cheie și non-cheie.

PN23300203 – Identificarea prin Investigații complexe a potențialelor amplasamente pentru sisteme de producere a Energiei Verzi Offshore (eoliană și valuri) – INEVO

Proiectul propus vine în întâmpinarea dezvoltării tehnologiilor economiei albastre, în concordanță cu directivele Uniunii Europene privitoare la prioritizarea implementării sistemelor de producere a energiei verzi, vizând reducerea dependenței de energiile convenționale cu impact negativ asupra ecosistemului planetar.  Litoralul românesc al Mării Negre prezintă un potențial cert în acest sens, atât din perspectiva dinamicii marine, cât și a celei eoliene, în prezent existând indicii certe pentru dezvoltarea acestuia în viitorul apropiat. În momentul actual nu sunt disponibile studii specifice privind evaluarea de amplasamente favorabile pentru wind/wave farming, de aici caracterul de noutate al proiectului propus.

Având ca obiectiv identificarea în baza datelor geologice, morfologice, geofizice, oceanografice și climatice a zonelor cu potențial optim pentru amplasarea sistemelor de conversie a energiei din surse regenerabile de energie, proiectul  va aprofunda analizele geologice și morfologice deja existente prin includerea de noi date obținute în acest sens pentru validarea potențialelor zone de interes. Planificarea și efectuarea de noi achiziții de date geofizice, geologice, oceanografice și meteorologice va include elaborarea unei metodologii inovative și integrative, cu eficientizare semnificativă a costurilor operaționale, beneficiind de utilizarea la nivel optim a infrastructurii EMSO-EUXINUS. Interpretările integrate ale datelor furnizate de proiect, incluzând hărți tematice geologice și morfologice, precum și modele oceanografice pentru zonele-țintă, se vor constitui în soluții la cheie pentru viitorii investitori.

PN23300301 – Sistem inovativ de gestiune a dinamicii litoralului românesc al Mării Negre prin integrarea de măsurători directe, modelare numerică și teledetecție pentru crearea ”Geamănului Digital” al Zonei Costiere a României

Proiectul propus va realiza primul ”Geamăn Digital” al zonei litorale românești prin integrarea de date de măsurători geomorfologice, de teledetecție și batimetrice, cu rezultatele analizelor sedimentologice de laborator și a modelărilor matematice într-o bază de date organizată pe principii Open Acces și FAIR, precum și vizualizarea intr-o instanță GIS, ce va fi pusă la dispoziția unei game largi de utilizatori finali.

Măsurătorile de teren privind geomorfologia zonei litorale vor fi coordonate cu recoltarea de date de teledetecție (sateliți, drone). Datele batimetrice noi vor fi integrate într-un nou grid necesar modelării numerice hidrodinamice pe litoralul românesc. Va fi realizat un sistem de integrare a tuturor acestor tipuri de date pentru colectarea, stocarea și accesarea lor în sistem FAIR. Baza de date, găzduită de un server dedicat, va permite crearea unui prim ”geamăn digital” dedicat zonelor de plajă românești, care să integreze conform politicilor Open Access și FAIR informațiile din măsurătorile directe, teledetecție și modelul numeric actualizat conform modificărilor semnificative ale țărmului românesc în urma intervențiilor directe de refacere. Astfel va fi creat un important instrument pentru identificarea și actualizarea zonelor predispuse la hazarde naturale marine de pe litoralul românesc, precum și a celor care permit dezvoltarea de activități ale Economiei Albastre. “Geamănul digital” al zonei litorale a României va pune la dispoziția unui spectru larg de utilizatori (cetățeni, antreprenori, oameni de știință și factori de decizie politică) informații privind dinamica zonei costiere, preponderent a țărmurilor joase (plaje), oferind un set inovativ de instrumente interactive și de vizualizare, util în scopuri informative, educative și de gestiune a zonei costiere.

PN23300302 – Impactul schimbărilor antropice și climatice, vulnerabilități și măsuri de adaptare pentru creșterea rezilienței în lacurile din Rezervația Biosferei Delta Dunării

Proiectul de cercetare, cu aplicabilitate imediată, aduce în prim plan o tematică de studiu extrem de importantă în domeniul cercetării și evaluării stării de calitate a componentelor naturale ale ecosistemelor acvatice deltaice. Importanța proiectului derivă din importanța păstrării și conservării ecosistemelor naturale în general, cu atât mai mult a ecositemelor speciale, așa cum sunt cele din Rezervația Biosferei Delta Dunării. Pentru a preveni afectarea mediului natural al acestei Eco regiuni valoroase – Delta Dunării – cu triplu statut de protecție: Rezervație a Biosferei (Comitetul MAB UNESCO), Zonă Umedă de Importanță Internațională și Sit Natural al Patrimoniului Natural Universal (UNESCO), este necesară promovarea unor măsuri sustenabile, direcționate pentru protejarea faunei și florei, poluarea apei, stoparea braconajului, promovarea pescuitului sportiv și a turismului ecologic, măsuri de adaptare și atenuare la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice etc. Abordarea integrativă și sistematică constituie suportul de bază pentru realizarea obiectivelor specifice ale proiectului. Suportul tehnico-științific va fi asigurat de cercetările pluri şi interdisciplinare complexe, care vor permite o evaluare riguroasă a schimbărilor care au loc în prezent în ecosistemele caracteristice din Delta Dunării. Astfel se va realiza o bază de date noi, de real interes științific și socio-economic, care va putea fi utilizată la elaborarea de programe de redresare ambientală și socio-economică durabilă a Deltei Dunării. În acest cadru se vor realiza studii hidrologice, hidrochimice, sedimentologice, geochimice, biologice geofizice, studii de specialitate topo-hidro-batimetrice, o integrare informatizată a datelor, cartarea geomorfologică de detaliu, elaborarea de hărți tematice de distribuție a indicatorilor de mediu investigați etc. Rezultatele obținute în cadrul proiectului vor fi fundamentale pentru elaborarea unor strategii de dezvoltare durabilă şi conservare a zonei deltaice aflată sub efectul unor factori de impact naturali (încălzirea climatului, inundații, secetă etc.) sau antropici (poluare, agricultură, turism necontrolat etc.).

PN23300303 – Optimizarea gestionării durabile a resurselor naturale, creșterea securității apei și a rezilienței ecosistemelor din bazinul inferior al Dunării, afectat de schimbările climatice și intervențiile antropice

Schimbările climatice și modificarea scopului în care sunt utilizate terenurile au un impact major asupra sistemului hidrologic, iar creșterea numărului populației și dezvoltarea infrastructurilor generează și ele o dependență și mai mare de sistemul hidrologic. Presiunea asupra resursei de apă poate duce în cele din urmă la perioade de penurie, punând în pericol accesul populației la apă, energie și hrană, împiedicând dezvoltarea economică, provocând tensiuni sociale și geopolitice, dar și daune ireversibile asupra mediului. Pentru a gestiona mai eficient resursa de apă este nevoie de o schimbare de paradigmă, de la o abordare sectorială la o abordare holistică, pentru a optimiza astfel utilizarea apei fără niciun efect negativ asupra altor sectoare. Proiectul de față își propune să dezvolte soluții pentru optimizarea resursei din zona Fluviului Dunărea, pentru a satisface atât necesitățile economico-societale, cât și funcțiile ecologice ale ecosistemului fluvial. Pentru a îndeplini acest scop, proiectul își propune să livreze o serie de rezultate cum ar fi dezvoltarea și testarea de noi metodologii pentru  evaluarea hidromorfologică și a calității apei Dunării, adaptarea și dezvoltarea soluțiilor bazate pe natură pentru reducerea riscului de inundații, îmbunătățirea navigației, precum și a calității a apei și a stării ecosistemelor; cuantificarea utilizării resursei de apă de pe cursul inferior al Dunării; și elaborarea de recomandări pentru a îmbunătăți managementul resursei de apă și creșterea rezilienței ecosistemelor.

PN23300304 – Dezvoltarea unui Sistem Inteligent de Monitorizare a conectivităţii hidrologice în ecosistemele fluviale antropizate din Delta Dunării

Caracteristicile abiotice (fluxurile de apă şi sedimente, proprietăţile fizico-chimice ale apei şi ale sedimentelor) și biotice (precum biodiversitatea, structura și funcționalitatea rețelelor trofice) ale sistemelor deltaice depind de conectivitatea hidrologică cu canalul principal al fluviului. Delta Dunării poartă amprenta evoluţiei condiţiilor climatice şi antropice ce au transformat intens condiţiile naturale ale bazinului hidrografic al Dunării în ultimele secole. Aceste schimbări (morfologice, hidrologice, sedimentologice, ecologice, etc) de la scara bazinului de recepție au fost amplificate de amenajările antropice recente (din ultimii 200 de ani) din interiorul deltei; acestea au afectat conectivitatea hidrologică producând reajustări locale ale morfologiei albiei şi, implicit, întreruperi în lanțul trofic cauzate de scăderea capacităţii de transport lichid şi solid pe meandrele rectificate antropic şi, implicit, către depresiunile interdistributare. Astfel, necesitatea monitorizării descriptorilor conectivității hidrologice, care includ în principal frecvența, durata, timpul și rata schimburilor diferitelor corpuri de apă şi sedimente, trebuie avută în vedere cu scopul de a evita dezastre ecologice şi economice. În acest sens, devine necesară dezvoltarea unui Sistem Inteligent de Monitorizare a conectivității hidrologice dedicat ecosistemelor antropizate din Delta Dunării, care să ajute la prevenirea şi gestionarea corectă, rapidă și eficientă a situațiilor de urgenţă care pot interveni în urma degradării sau chiar a întreruperii conectivităţii hidrologice. Acest Sistem Inteligent de Monitorizare va reduce semnificativ costurile legate de mobilizarea în teren pentru măsurători. Se va dezvolta astfel o metodă integrată de monitorizare a conectivității hidrologice din Delta Dunării, care sa permită detectarea în timp real atât a întreruperilor de fluxuri de apă şi sedimente şi, astfel, a blocajelor din lanțul trofic, cât şi a eventualelor poluări. Instalarea acestui sistem în locaţiile vulnerabile va ajuta administrații locale şi naționale, autorități de mediu şi alte părți interesate să ia decizii la timp, în vederea restabilirii conectivității hidrologice astfel încât să poată fi evitate atât dezastrele ecologice (întreruperi în funcționalitatea lanțului trofic, poluări), cât şi dificultățile economice (dificultăți de navigație sau chiar întreruperi ale circulaţiei fluviale cauzate de debitele de apă reduse sau de colmatatarea albiilor).

PN23300401 – Monitorizarea și evaluarea ariilor naturale protejate din Geoparcurile UNESCO și Geoparcurile aspirante din România și dezvoltarea unei platforme tip Citizen Science

Scopul acestui proiect este creșterea responsabilității pentru protecția patrimoniului natural și cultural prin implicarea directă a publicului larg în observațiile științifice. În cadrul proiectului, se va realiza monitorizarea rezervaţiilor naturale și evaluarea geositurilor și siturilor arheologice din România incluse în teritorii de dezvoltare durabilă – geoparcurile și caracterizarea stării de geoconservare și a amenințărilor antropice și naturale la adresa lor cu ajutorul unei platforme tip Citizen Science. Obiectivul general al proiectului este abordarea holistică a patrimoniului natural și cultural din Geoparcurile Internaționale UNESCO și Geoparcurile aspirante UNESCO din România cu implicarea directă a cetățenilor în geoconservare. Proiectul își propune dezvoltarea unor instrumente și produse pentru evaluarea presiunilor și amenințărilor la adresa patrimoniului natural și cultural din Geoparcuri, îmbogățirea bazei de cunoștințe asupra legăturii dintre mediul abiotic/biotic și obiceiurile și activitățile umane, pe baza unui inventar actualizat al patrimoniului cultural, dezvoltarea mijloacelor de monitorizare a relațiilor dintre mediul natural și elementele de patrimoniu cultural specific teritoriului, precum și a amenințărilor la adresa acestora. De asemenea, se urmărește crearea de instrumente și strategii dedicate comunicării științei, educație pentru patrimoniu, conștientizare asupra importanței patrimoniului natural și cultural și un mediu socio-economic prietenos cu valorile naturale și culturale, precum și dezvoltarea unei strategii pentru geoparcurile aspirante, bazată pe echilibrul dintre managementul naturii, protecția mediului și dezvoltarea economică, pe baza experienței și bunelor practici din geoparcurile UNESCO din România și din străinătate.

PN23300402 – Organizarea bazei de date a INCD GeoEcoMar pentru operaționalizarea conceptului de Fair Data

Propunerea „Organizarea bazei de date a INCD GeoEcoMar pentru operaționalizarea conceptului de Fair Data” are ca scop organizarea datelor științifice colectate în cadrul activităților de cercetare ale INCD GEOECOMAR conform conceptului FAIR Data, promovat la nivel european prin recomandarea Comisiei Europene și la nivel național prin „Legea privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public”. Datele științifice istorice vor fi migrate din baza de date actuală într-o baza de date atașata unui portal web accesibil atât din intranet, cât și din internet. Se va face o analiză a standardelor existente în domeniu și se va elabora catalogul de date și metadate al portalului conform principiilor FAIR. Funcționalitățile portalului vor fi îmbunătățite prin intermediul unor extensii care sa răspundă cel mai bine nevoilor utilizatorilor, respectând în același timp standardele definite. Se va face o testare finala a catalogului și a posibilităților harvestingului de date dinspre un portal de referința către portalul dezvoltat in cadrul proiectului, cât și din acesta către portalul de referință. Rezultatul final îl reprezintă baza de date consolidata cu datele științifice istorice INCD GEOECOMAR,  care sa poată fi accesata de către utilizatorii interesați și sa ofere posibilități de preluare automata a datelor de către alte portaluri de date care respecta principiile FAIR.

PN23300403 – Cercetări geofizice de mare rezoluție pentru monitorizarea spațio-temporală a zonelor de contaminare cu hidrocarburi șI ape reziduale din arealul rafinăriei PETROMIDIA respectiv zona port CONSTANȚA-OIL TERMINAL

Contaminarea cu hidrocarburi și ape reziduale a terenurilor și apelor subterane din vecinătatea rafinariilor, a depozitelor de combustibil, a exploatărilor de petrol și chiar a conductelor de transport constituie una din cele mai mari probleme ale protecției mediului. În prezent, localizarea și determinarea distribuției spatio-temporale a contaminării se bazează exclusiv pe utilizarea metodelor directe de analiză biochimică a probelor de sol și  a apelor prelevate la suprafață sau din găurile de sondă. Informațiile astfel obținute sunt punctuale și, din această cauză, nu pot oferi o imagine de ansamblu a contaminării terenului și, în special, a apelor subterane. Integrarea informațiilor punctuale într-o imagine spatio-temporală tridimensională a zonelor contaminate cu hidrocarburi și ape reziduale devine posibilă prin utilizarea adecvată a metodelor geofizice și hidrogeofizice. Proiectul are ca scop principal realizarea unui program de cercetare geofizic pentru monitorizarea spatio-temporală a contaminării cu hidrocarburi și/sau ape reziduale, rezultate din activitățile de rafinare, depozitare și transport a produselor petroliere din vecinătatea rafinăriei Petromidia, respectiv, din zona Port Constanta – Oil Terminal. Realizarea acestui program necesită efectuarea simultană a unor investigații hidrogeologice și geofizice de mare detaliu la diferite perioade de timp (time-lapse investigations), atât in zonele cu potențial ridicat de contaminare cu petrol și ape reziduale, cât și in zonele necontaminate. Programul va permite realizarea unei strategii specifice de investigare geofizică în acord cu natura poluanților, caracterul sursei de poluare și condițiile hidrogeologice locale. Acesta va fi utilizat și în observarea, prevenirea și evaluarea spatio-temporală a penelor de poluanți din zona rafinariilor și depozitelor de petrol.

PN23300404 – Dezvoltarea unei metodologii de monitorizare de mediu pentru potențialele situri de stocare de CO2 din România

În contextul pregătirii unui proiect CCS în România (pe uscat), proiectul de față își propune elaborarea unei metodologii inovatoare de monitorizare de mediu pentru potențialele proiecte de stocare geologică a CO2 de pe uscat. Această metodologie vine în sprijinul operatorilor de stocare care au obligația de a implementa monitorizarea în toate fazele proiectului de stocare în baza planului de monitorizare (obligatoriu conform Legii 114/2013 pentru stocarea geologică a CO2 în România), rezultat în urma analizei de risc. Metodologia inovatoare se va baza pe implementarea unor metode geofizice, geochimice și biologice de analiză a mediului pentru a pune în evidență eventuale scurgeri de CO2 din rezervorul de stocare. De asemenea, proiectul va demonstra fezabilitatea unor metode geofizice mai puțin utilizate pentru monitorizarea stocării geologice a CO2. Odată cu testarea metodologiei pe analogi naturali ai stocării geologice a CO2, zone cu emisii naturale de CO2 și rezervoare naturale de CO2, proiectul își propune să înțeleagă mecanismele care asigură integritatea unui sit de stocare, precum și mecanismele de migrare a CO2 spre suprafață. Rezultatele proiectului vor fi integrate într-o bază de date elaborată conform principiilor FAIR.

Premiere Euro GO-SHIP: Dezvoltarea unui concept de Infrastructură de Cercetare pentru a sprijini hidrografia europeană

Observațiile de la bordul navei și, în special, măsurătorile din coloana de apă rămân activități de bază în oceanografie. În concordanță cu Directivei-Cadru privind Strategia pentru Mediul Marin, fiecare stat comunitar cu deschidere la mare/ocean, inclusiv România, implementează programe de monitorizare a parametrilor fizico-chimici din coloana de apă, menite să furnizeze date care să vină și în sprijinul comunității hidrografice internaționale. Totuși, gradul de participare și implicare al comunității științifice marine românești în cadrul rețelei hidrografice internaționale este relativ limitat. Astfel, proiectul EuroGO-SHIP propune un program menit să ofere servicii și oportunități precum:

  1. formarea de bune practici în laborator, accesul cercetătorilor români la infrastructurile organizațiilor/institutelor de cercetare din Europa (European Infrastructure Sharing);
  2. îmbunătățirea calității datelor hidrografice furnizate, prin dezvoltarea și testarea unei noi metode metode de conservare și analiză a apei de mare pentru determinarea nutrienților;
  3. control secundar al calității datelor, în vederea consolidării capacității de estimare a incertitudinii observațiilor.

Premiere pentru H2020 EMSODEV

Prin cunoașterea condițiilor de mediu specifice zonelor cu adâncimea de mai mult de 300 m, cu particularitățile acestora din Marea Neagră, se fundamentează condițiile de amplasament și de construcție pentru echipamente de monitorizare individuale sau în rețea, cu efectuarea de măsurători periodice sau monitorizare continuă (amplasare la punct fix). În baza cunoașterii parametrilor fizico-chimici per amplasament – echipament, se pot dirija eforturile de construire de prototipuri (ex. EGIM, curentometre, tsunametre, etc), astfel încât acestea să reziste în medii corozive (salinitate, H2S), temperaturi reduse (5 – 7 0C) și la presiuni mari (mai mult de 3 atm). Utilizând informațiile obținute în proiect pentru mediile de mare adâncime, se pot caracteriza și condițiile dezvoltării unor forme de viață (ex. bacterii consumatoare de metan) adaptate la întuneric, lipsa de oxigen, temperaturi și presiuni extreme.

Proiect suport de management pentru pregatirea Preparatory Phase – H2020 a Centrului Internațional de Studii Avansate pentru sisteme râuri – mări

Proiectul de infrastructură distribuită pan-europeană „Centrul Internațional de Studii Avansate pentru Sisteme Fluviu – Mare” a ajuns – sub coordonarea României – într-un punct important al maturității sale. Astfel, DANUBIUS-RI a primit statutul de proiect Fanion (Landmark) în Strategia UE pentru Regiunea Dunării înca din anul 2013 și, mai ales, a fost acceptat recent ca proiect ESFRI.

Astfel, pe data de 10 martie 2016, la Amsterdam, odată cu lansarea Roadmap-ului ESFRI 2016, Proiectul de Infrastructură Pan- Europeană distribuită pentru Cercetări Avansate în Sisteme Fluviu – Mare DANUBIUS-RI a fost unul dintre cele 6 proiecte nou admise pe lista infrastructurilor pan-europene ESFRI. Această includere pe lista ESFRI confirmă, pe de o parte, importanța DANUBIUS-RI, ca pol de știintă, educație și inovare și gradul său de maturitate, dar pe de altă parte obligă la continuarea realizării acestuia la standarde de excelență științifică și într-un ritm susținut și alert. În urma includerii DANUBIUS-RI pe Roadmap-ul ESFRI 2016, Comisia Europeană (Directoratul General Cercetare Științifică și Inovare) a hotărât să sprijine implementarea proiectului (dezvoltarea infrastructurii pan-europene) printr-un proiect suport dedicat (INFRADEV 2-2016).

DANUBIUS-RI este astfel primul proiect de infrastructură pan-europeană care aduce împreună specialiștii din toate domeniile relevante studierii mediilor dulcicole, cu cei din domeniul marin. Proiectul este astfel și primul care acordă atenție deosebită proceselor din mediile de tranziție (delte și estuare). Atât prin structura sa – cât și prin logica de funcționare, DANUBIUS –RI va sprijini activități de cercetare interdisciplinară care vor urmări fenomene din continuumul fluviu-mare – într-un mod secvențial care va încuraja interdisciplinaritatea (de la observații, măsurători de teren, la analize, modelari și integrarea aspectelor naturale cu cele sociale și economice pentru realizarea planurilor de guvernanță). Prin aceste aspecte, proiectul este unic atât în Europa, cât și in lume.

RamonCO: Structura bazată pe riscuri pentru evaluarea monitorizării stocării CO2

Accelerarea CCS pentru a furniza reduceri semnificative de CO2 până în 2030 necesită o integrare strânsă a disciplinelor tehnice, economice, sociale și de mediu pentru a sprijini procesul decizional legat de autorizare și de asigurarea conținerii și conformității sigure în timpul fazei de execuție a proiectelor CCS. Proiectul RamonCO își propune să maturizeze și să aplice cadrul de modelare/inversie dezvoltat în DigiMon la scară completă și să cuantifice provocările și cerințele societale, precum și costurile, pentru a elabora strategii de guvernanță a riscurilor pentru industrie și reglementatori și a le încorpora în instrumentele de suport decizional. Proiectul va dezvolta și demonstra metodologii și instrumente pentru evaluarea conformității și monitorizarea bazată pe risc la scară industrială, inclusiv analiza datelor operaționale de la situri dotate cu tehnologii relevante de monitorizare. La începutul proiectului, vom testa mai întâi cadrul de inversiune pe date sintetice și apoi vom discuta cu partenerii din industrie despre posibilitatea de a furniza date adecvate pentru testarea metodologiei pe date reale din teren. În plus, vom efectua modelarea siturilor de stocare a CO₂ aflate în faza de planificare, cum ar fi câmpurile de gaze epuizate din Olanda. De asemenea, vom investiga modul în care perspectivele asupra stocării CO₂ din țările europene influențează evaluarea riscurilor (pentru huburile de stocare a CO₂ din UE) și cum pot fi acestea utilizate pentru a face alegeri informate privind sistemele de monitorizare.

Reconstituirea modelelor de conectivitate şi izolare a Megalacurilor Eurasiatice din timpul Neogenului-Cuaternarului pe baza multiplilor parametri

Acest proiect urmărește să investigheze formațiunile geologice corespunzătoare mega-lacurilor Parathetys și Euxin (actual Marea Neagră), printr-o abordare interdisciplinară care integrează biostratigrafia de înaltă rezoluție, geochimia organică și proxi-uri geoechimice (izotopi ai stronțiului – Sr), combinate cu tehnici de geocronologie (paleomagnetism și datare 40Ar/39Ar).

Reconstitution of the connectivity and isolation patterns of Eurasian Megallacs during the Neogen Quaternary on the basis of multiple parameters

This project wants to investigate the geological formations corresponding to the mega-lakes Parathetys and Euxin (currently the Black Sea) through an interdisciplinary approach that integrates high-resolution biostratigraphy, organic geochemistry and geo-echemical proxies (strontium isotopes – Sr), combined with geochronology techniques (paleomagnetism and dating 40Ar/39Ar).

Reconstitution of the connectivity and isolation patterns of Eurasian Megallacs during the Neogen Quaternary on the basis of multiple parameters

This project wants to investigate the geological formations corresponding to the mega-lakes Parathetys and Euxin (currently the Black Sea) through an interdisciplinary approach that integrates high-resolution biostratigraphy, organic geochemistry and geo-echemical proxies (strontium isotopes – Sr), combined with geochronology techniques (paleomagnetism and dating 40Ar/39Ar).

Reconstitution of the connectivity and isolation patterns of Eurasian Megallacs during the Neogen Quaternary on the basis of multiple parameters

This project aims to investigate the geological formations corresponding to the mega-lakes Parathetys and Euxin (currently the Black Sea), through an interdisciplinary approach that integrates high-resolution biostratigraphy, organic geochemistry and geo-echemical proxies (strontium isotopes – Sr), combined with geochronology techniques (paleomagnetism and dating 40Ar/39Ar).

ReSET: Restarting the Economy in Support of Environment, through Technology

Perioada post-COVID a scos în evidență faptul că societatea are nevoie de un nou acord ecologic (GND), care să reseteze sistemele economice pentru a crea locuri de muncă sigure, să protejeze natura, să acționeze în vederea atenuării schimbărilor climatice și a inundațiilor, să prevină poluarea și să conserve biodiversitatea. Acest nou acord ecologic trebuie să valorifice tehnologiile sigure, regenerabile și soluțiile bazate pe natură.

Proiectul ReSET își propune să valorifice evoluțiile în materie de modelare spațială, inteligență artificială și inteligență interoperabilă de mediu pentru a înțelege mai bine căile către dezvoltarea agricolă și urbană RESET în întreaga Europă, în scopul creșterii sustenabilității.

 

Restore4Life: Restoration of wetland complexes as life supporting systems in the Danube Basin

Proiectul Restore4Life va demonstra multiplele beneficii socio-economice pe care o abordare holistică și interdisciplinară pentru refacerea zonelor umede de apă dulce și de coastă din bazinul Dunării le poate genera. El va contribui la crearea unei noi infrastructuri albastru-verde – o rețea de zone naturale și semi-naturale, care, împreună cu alte caracteristici de mediu, oferă o gamă largă de servicii ecosistemice, care să sprijine reziliența ecosistemelor și să atenueze efectele schimbărilor climatice regionale.

Activitățile de cercetare din Restore4Life se desfășoară în 4 situri demonstrative și 6 situri de monitorizare, aflate în bazinul Dunării. Scopul proiectului este de a evidenția faptul că  furnizarea unor servicii ecosistemice cheie, cum ar fi gestionarea resurselor de apă și retenția poluanților, captarea carbonului, crearea de oportunități pentru turism și creșterea rezilienței habitatelor dependente de apă, va produce multiple sinergii socio-economice, care vor oferi în plus oportunități pentru afaceri și investiții durabile.

Revizuirea planului de management și al regulamentului RBDD

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă Revizuirea Planului de Management și a regulamentului Rezervației Biosferei Delta Dunării, arie naturală protejată, sit Natura 2000, pentru creșterea gradului de protecție si conservare a biodiversității.

REX-CO2: Reusing existing wells for CO2 storage operations

Identificarea criteriilor de evaluare potrivit cărora o sondă de hidrocarburi poate fi reutilizată pentru stocarea CO2 într-un mod sigur din punct de vedere tehnic și unul fezabil din punct de vedere economic. GeoEcoMar este coordonatorul pachetului de lucru ”Aspecte legislative, de mediu și sociale” (WP6). Acest pachet de lucru presupune ca fiecare dintre cele șase țări participante să analizeze prevederile din propria legislație privitoare la reutilizarea sondelor de petrol și gaze pentru stocarea dioxidului de carbon. Această analiză urmărește identificarea eventualelor goluri legislative, pe care autoritățile de reglementare naționale trebuie să le completeze pentru a face posibilă reutilizarea sondelor.

REXUS: Managing Resilient Nexus Sysytems Through Participatory Sysytems Dynamics Modelling

Obiectivul general al proiectului REXUS este de a aduce schimbări profunde în modul în care societățile  abordează interconectarea dintre elementele Apă, Hrană, Energie, Climă (Nexus). Proiectul susține că acest lucru este posibil numai prin activarea parteneriatelor incluzive Nexus – numite Alianțele pentru Învățare și Acțiune (LAA). Obiectivul este ca, în cazul pilot al parteneriatului Alianțelor din Europa și America Latină, să se dezvolte viziuni comune și Strategii de Management Nexus adaptive, care să îndeplinească obiectivele sectoriale Nexus, precum și obiective generale, cum ar fi protecția habitatelor.

RISES-AM: Responses to coastal climate change: Innovative Strategies for high End Scenarios -Adaptation and Mitigation

Proiectul a vizat studierea impactului schimbărilor climatice asupra coastelor, în condițiile unor scenarii de tip RCP (Representative Concentration Pathways) referitoare la concentraţiile maxim admisibile ale gazelor de seră, ținând cont de schimbările survenite în utilizarea terenurilor şi SSP (Shared Socio-economic Pathways) și de evoluţia socio-economică a populaţiei în anumite condiţii de utilizare a resurselor. Proiectul s-a desfășurat în acord cu platforma adoptată de comunitatea ştiinţifică pentru studiul schimbărilor climatice. Printre studiile de caz abordate se află și coasta Deltei Dunării. Principalul obiectiv al proiectului a fost stabilirea unor strategii de adaptare la schimbările climatice, în funcție de caracteristicile zonelor de studiu.

Servicii de consultanță și expertiză tehnică în vederea Elaborării Strategiei Naționale privind gospodărirea integrată a zonei costiere și a Planului de Management Integrat al zonei costiere

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat în vara anului 2022 procedura de achiziție de servicii de consultanță și expertiză tehnică în vederea Elaborării Strategiei Naționale privind gospodărirea integrată a zonei costiere și a Planului de Management Integrat al zonei costiere. Managementul integrat al zonei costiere (ICZM) este unul dintre cele mai cunoscute și aplicate instrumente politice și legislative pentru zonele de coastă, utilizat de factorii de decizie din întreaga lume și promovat de organizații internaționale precum Comisia Europeană (de exemplu, Recomandarea Consiliului privind Managementul Integrat al Zonelor de Coastă din 2002, Protocolul Convenției de la Barcelona privind Managementul Integrat al Zonelor de Coastă, ratificat de UE în 2010 și noua inițiativă a CE privind Planificarea Spațiului Maritim și Managementul Integrat al Zonelor Costiere din 2013).

INCD GeoEcoMar – Universitatea Ovidius au participat în asociere la procedura de achiziție, fiind declarați câștigători ai licitației. Propunerea tehnică cuprinde: abordarea și metodologia pentru prestarea serviciilor; planul de lucru pentru implementarea/realizarea serviciilor/obținerea rezultatelor în cadrul contractului; personalul propus și managementul realizării serviciilor; modalitatea de efectuare a înregistrărilor și înregistrările efectuate în legătură cu indicatorii de performanță; măsuri aplicabile de ofertant pe perioada contractului pentru asigurarea îndeplinirii obligațiilor din domeniul social și al relațiilor de muncă; informații cu privire la eventuale modificări ale operatorului economic ofertant; anexe (diagrama GANTT, documente experți cheie, documente experți non-cheie).

 

 

SETTING: Servicii tematice integrate în domeniul observării Pământului – o platformă naţională pentru inovare

Proiectul urmărește consolidarea cercetării și inovării în domeniul Științelor Pământului și creșterea participării în cercetarea europeană din domeniu prin:
– asigurarea vizibilității și accesului la date multi-disciplinare interoperabile, disponibile la nivel național şi internațional;
– coordonarea și operarea unei infrastructuri distribuite capabilă să ofere servicii, să faciliteze noi cercetări și să genereze noi produse pe baza acestora;
– dezvoltarea și implementarea de instrumente informatice moderne care să faciliteze standardizarea, integrarea și accesul la volume mari de date.

SosWATER: Water Resources System Safe Operating Space in a Changing Climate and Society

SOS-Water este un proiect multidisciplinar care își propune să creeze bazele unui cadru de evaluare holistic și participativ al Spațiului de Operare Sigur (SOS) pentru întregul sistem de resurse de apă, luând în același timp în considerare toate dimensiunile relevante ale apei, aflată la intersecția mai multor sectoare și scări spațiale și sub influența schimbărilor socio-economice, politice, tehnologice și climatice.
Acest cadru va sprijini operaționalizarea și adaptarea la scară regională a conceptului global de SOS pentru apa dulce, la nivel continental și de bazin hidrografic, și va facilita, în cele din urmă, planificarea și gestionarea resurselor de apă de la nivel local până la nivel regional și dincolo de acestea, astfel încât împărțirea apei între societate, economie și ecosisteme să fie eficientă din punct de vedere economic, rezilientă și echitabilă.

STARS4WATER: Supporting STakeholders for Adaptive, Resilient and Sustainable Water Management

Resursele mondiale de apă dulce sunt supuse unor presiuni tot mai mari din cauza intensificării rapide a efectelor schimbărilor climatice, punând în pericol disponibilitatea și calitatea resurselor de apă și evoluțiile socioeconomice. Organizațiile care se ocupă de gestionarea bazinelor hidrografice trebuie să fie pregătite. STARS4Water urmărește să îmbunătățească înțelegerea impactului schimbărilor climatice asupra disponibilității resurselor de apă și a vulnerabilităților pentru ecosisteme, societate și sectoare economice la scara bazinelor hidrografice.

STRATEGY CCUS: Strategic planning of Regions and Territories in Europe for low-carbon energy and industry through CCUS Coordination and Support Action

STRATEGY CCUS este un proiect de trei ani ce sprijină dezvoltarea captării, utilizării și stocării carbonului (CCUS), o tehnologie de mare importanță în procesul de tranziție spre stadiul în care vor fi zero emisii de carbon. Proiectul se concentrează pe opt regiuni ale Europei identificate ca fiind promițătoare pentru CCUS. Aceste regiuni sunt localizate în șapte țări și sunt responsabile pentru aproape 45% din emisiile de CO2 industriale și provenite din producerea de energie din Europa. Cele 8 regiuni sunt: bazinul Parisului și valea Ronului (Franța), bazinul Ebro (Spania), bazinul Lusitanian (Portugalia), Croația de Nord, Silezia de Sus (Polonia), zona vestică a Macedoniei (Grecia) și regiunea Galați (România).

Studiu privind elaborarea programului de măsuri pentru atingerea stării ecologice bune a Mării Negre conform art. 13 al Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin (2008/56/CE)

Prezentul studiu, comandat de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor și realizat de către GeoEcoMar, a vizat elaborarea programului național de măsuri pentru atingerea sau menținerea Stării Ecologice Bune (SEB) a apelor marine românești, parte a planului național de acțiune.

Una dintre obligațiile României, ca stat membru al Uniunii Europene, este implementarea Directivei Cadru ”Strategia pentru Mediul Marin” (2008/56/CE), al cărei scop este atingerea sau menținerea Stării Ecologice Bune (SEB) a mediului marin până în 2020. Directiva Cadru Strategia pentru Mediul Marin (DCSM) a fost transpusă în legislația națională prin OUG 71/2010, adoptată prin Legea 6/2011 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin şi amendată prin Legea 205/2013 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin. În conformitate cu articolul 5 (alin. 3) din OUG 71/2010, autoritatea publică centrală din domeniul apelor trebuie să elaboreze şi să implementeze pentru apele marine românești un plan de acțiune care cuprinde cinci elemente, după cum urmează: evaluarea inițială a stării ecologice actuale a apelor marine românești şi a impactului de mediu al activităților umane asupra acestor ape, în conformitate cu prevederile art. 8 al DCSM; determinarea Stării Ecologice Bune (SEB) pentru apele marine, bazată pe descriptorii calitativi enumerați în anexa I a DCSM, în conformitate cu prevederile art. 9 (alin.1) al DCSM; stabilirea unui set de obiective de mediu şi de indicatori asociați, cu scopul de a concentra eforturile în vederea atingerii Stării Ecologice Bune (SEB) a mediului marin, în conformitate cu art. 10 alin. (1) al DCSM; elaborarea și punerea în aplicare a unui program de monitorizare în vederea evaluării continue şi a actualizării periodice a obiectivelor, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) al DCSM; elaborarea şi punerea în aplicare a unui program de măsuri destinat să asigure atingerea sau menținerea Stării Ecologice Bune (SEB), potrivit prevederilor art. 13 alin.1, respectiv alin.10 al DCSM;

SturNet: Network for the Preservation of Sturgeon and the Sustainability of the Black Sea Basin Ecosystem

Sturionii reprezintă resurse faunistice de mare valoare, constituind o sursă semnificativă de venituri și de locuri de muncă în bazinul Mării Negre. Cu toate acestea, amenințări precum poluarea apei, distrugerea habitatului, recoltarea ilegală și comerțul pun în pericol supraviețuirea acestora. Populațiile de sturioni din bazinele majore au înregistrat o scădere de 70% în ultimul secol, în special în fluviul Dunărea și Delta sa. Proiectul SturNet vizează protejarea populațiilor de sturioni și conservarea ecosistemului unic al bazinului Mării Negre. Prin cercetare interdisciplinară, colectarea de date și dezvoltarea de modele, eforturile noastre de conservare a habitatului vor susține dezvoltarea durabilă a resurselor naturale ale regiunii. Proiectul își propune să abordeze aceste probleme prin dezvoltarea unui instrument gratuit de cartografiere digitală care furnizează informații privind comportamentul sturionilor și rutele lor de migrație.

SUST-BLACK: Sustainable development at the Black Sea

În perioada 8-9 mai 2019, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar a organizat la Palatul Parlamentului din București conferința „Dezvoltare durabilă la Marea Neagră”.  Conferința a fost organizată sub auspiciile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și a avut sprijinul Comisiei Europene și a Ministerului Cercetării și Inovării. Cu această ocazie, a fost emisă „Declarația la București” și a fost avansată o agendă strategică de cercetare și inovare pentru Marea Neagră. Conferința a fost un eveniment oficial de rang înalt, al cărui obiectiv a fost sporirea gradului de conștientizare privind cercetarea științifică dedicată Mării Negre, precum și în ceea ce privește cercetarea marină în Europa în general. Conferința a reunit părțile interesate în construirea unei societăți durabile și inovatoare în regiunea Mării Negre – comunitățile de cercetare și comunitățile academice, reprezentanții tuturor țărilor din bazinul Mării Negre, factorii de decizie politică, profesioniști, reprezentați ai comunităților locale, reprezentanți ai diferitelor ONG-uri din domeniul protecției mediului, oameni de afaceri. Evenimentul s-a desfășurat în zilele de 8 și 9 mai 2019 (sesiuni plenare și paralele) și a fost urmat de o excursie (opțională) de două zile pe coasta Mării Negre în zona sistemului lagunar Razelm Sinoe, parte din Rezervația Biosferei Delta Dunării (10-11 mai 2019).

uBioGas: Structuri geologice subacvatice favorabile generării și acumulării de metan biogen – procese geobiochimice asociate

În comparație cu cele de natură termogenă, acumulările de gaz de natură biogenă se fac în circumstanțe geologice mai predictibile. La nivel global, a fost estimat că mai mult de 20% din rezervele de metan sunt de natură biogenă. În România, interesul pentru acumulările geologice de metan biogen a crescut constant în ultima decadă, astfel încât că cea mai mare descoperire, cu estimări ale valorilor acumulate de metan ce permit acoperirea întregului necesar de consum intern pe o perioadă de 6-8 ani, este gaz de natură biogenă acumulat în structura Domino din zona economică exclusivă la Marea Neagră a României. Prezentul program de cercetare conține trei sub-proiecte componente:

  • Structuri geologice Plio-Cuaternare favorabile generării și acumulării de metan în zona României la Marea Neagră;
  • Determinarea parametrilor geo-biochimici asociați structurilor geologice, în contextul geologic evidențiat de proiectul 1, în vederea modelării 1D a proceselor generatoare de metan și construirea de analogii pentru procesele de generare și acumulare în stiva de sedimente Plio-Cuaternară;
  • Evoluția paleogeografică a regiuni studiate, în contextul schimbărilor de mediu și climatice actuale și din Cuaternar, influența acestora asupra proceselor de generare și acumulare a metanului;

Proiectul este unul interdisciplinar, cu implicarea cercetătorilor din domeniul geo-științelor (geologi, geofizicieni, geochimiști), științelor naturii (chimie, fizică, biologie), din aproape toate regiunile României. Proiectul urmează să valorifice infrastructura românească de cercetare la Marea Neagră, dar și să contribuie la dezvoltarea pe mai departe a acesteia, prin completarea și aducerea la zi a echipamentelor necesare cercetării, în acord cu dezvoltările tehnologice globale, inclusiv specializarea cercetătorilor pentru noile tehnologii.

Water-ForCE: Water scenarios For Copernicus Exploitation

Proiectul Water-ForCE va elabora o hartă de parcurs pentru viitoarele servicii Copernicus care includ studiul apei (de suprafață, acvifere, atmosferice), ținând cont de provocările curente de care se lovesc cercetătorii,  generate de diferențele dintre datele rezultate din măsurătorile in-situ și datele obținute prin satelit. Proiectul dorește să incorporeze în viitoarele servicii Copernicus nevoile și așteptările sectorului public și privat, pentru ca astfel să contribuie la creșterea oportunităților de inovare și exploatare. Proiectul va facilita o cooperare strânsă între cercetătorii care lucrează în medii acvatice și cei care lucrează cu date satelitare, cât și o interacțiune permanentă între cercetători și actorii din societate (autorități, manageri, cei care elaborează politici de mediu, etc).

Pin It on Pinterest

Sari la conținut